Parlamentul României a aprobat două legi: una despre controlul spațiului aerian și alta despre activitățile militare în timp de pace pe teritoriul țării.
Președintele interimar urma să le promulge, dar partidele AUR, SOS și POT au contestat prima lege la Curtea Constituțională (CCR), susținând că ar fi neconstituțională.
CCR a decis pe 27 martie că este constituțională.
Scopul legilor este să ofere armatei un cadru legal clar pentru activitățile în timp de pace, mai ales după ce siguranța granițelor s-a înrăutățit din cauza războiului din Ucraina.
AUR, SOS și POT au votat împotriva ambelor legi (Senat – aici și aici, Camera Deputaților – aici și aici), susținând că acestea ar transfera controlul armatei unor forțe străine sau că România ar putea fi implicată în războiul din Ucraina.
Acest discurs este o temă recurentă a partidelor suveraniste, când vine vorba de legile pentru securitatea națională (exemple aici, aici, aici și aici).
De ce este nevoie de o nouă lege antiaeriană
Proiectul de lege despre controlul spațiului aerian are ca scop (conform expunerii de motive) actualizarea legislației pentru a permite armatei să intercepteze și să doboare aparate de zbor care intră ilegal în spațiul aerian românesc. Printre altele, ar permite doborârea dronelor, un aspect care nu era acoperit de legislația anterioară.
Legea completează un act normativ din 2001, iar modificarea a fost determinată de războiul din Ucraina și incidentele cu drone rusești din apropierea graniței noastre.
Ce spune noua lege
Legea a creat cadrul pentru acțiuni împotriva dronelor sau aeronavelor fără pilot care intră neautorizat în spațiul aerian ( capitolul IV).
Acestea pot fi distruse, neutralizate sau controlul asupra lor poate fi preluat.(art. 21), iar Ministerul Apărării (MApN) coordonează implementarea măsurilor în acest sens.
Legea prevede, de asemenea, că spațiul aerian al României va fi integrat în cel al NATO pentru apărare colectivă (art. 7, alin. 1).
Structurile NATO pot fi folosite pentru controlul spațiului aerian românesc (art. 7, alin. 2), iar MApN poate transfera temporar autoritatea către NATO, în cadrul Sistemului Integrat de Apărare Aeriană și Antirachetă, respectând legislația română și tratatele internaționale (Art. 7, alin. 3).
MApN poate opri acest transfer dacă este necesar pentru securitatea națională (Art. 7, alin. 4).
Autoritățile române sunt cele care au ultimul cuvânt de spus asupra oricărui aspect.
Ce este transferul de autoritate
Transferul de autoritate este definit în legea privind desfășurarea pe timp de pace a misiunilor și operațiilor militare pe teritoriul statului român (adoptată în aceeași zi cu legea privind utilizarea spațiului aerian) ca fiind :
„o acțiune prin care diferite grade de autoritate ale comenzii și controlului asupra unor forțe desemnate sunt conferite, pe o durată determinată, de către comandantul forțelor aliate sau autoritățile militare ale statelor participante la o coaliție pe teritoriul statului român către șeful Statului Major al Apărării sau, după caz, de către acesta unui comandant aliat sau de coaliție, în condițiile legii române și ale tratatelor la care România este parte”
Ce prevede legea privind misiunile militare pe timp de pace
Conform expunerii de motive, necesitatea unei astfel de legi este dată de cadru legal limitat în care Armata Română putea acționa pe timp de pace. O astfel de lege este considerată necesară în contextul războiului din Ucraina, respectiv a situației de securitate la nivel internațional.
Tot în expunerea de motive este menționat că același cadru legal limitat nu permitea armatei, respectiv forțelor NATO staționate în țară, să realizeze acțiuni mai ample pe timp de pace.
Câteva articole cheie din legea privind misiunile militare pe timp de pace:
Articolul 1 reglementează desfășurarea misiunilor militare în perioade de pace, când nu există stare de asediu, urgență, mobilizare sau război.
Articolul 6 permite forțelor armate române și străine să folosească armamentul în misiunile de pace, respectând legislația națională și regulile de angajare aprobate.
Articolul 6, alin. 2 stabilește că regulile de angajare se bazează pe trei principii:
1. Legale: respectarea legislației naționale și internaționale;
2. Politice: alinierea la obiectivele politico-militare și la rezultatul dorit;
3. Militare: asigurarea condițiilor necesare pentru misiuni și protecția forțelor proprii/aliate.
Aceste reguli trebuie să fie în concordanță cu dreptul internațional public, dreptul umanitar și legislația națională.
Articolul 7 prevede că, în timpul misiunilor pe teritoriul României cu participarea forțelor străine, comandantul român poate prelua comanda forțelor străine, și invers. Aceste transferuri de autoritate sunt temporare și se fac în limitele stabilite prin acorduri.
Motivele expuse de AUR, SOS și POT împotriva adoptării proiectelor de lege
Principalii contestatari ai acestor proiecte de lege sunt partidele suveraniste AUR, SOS România și POT, deputații și senatorii celor trei formațiuni politice votând împotriva proiectelor de lege, în ambele camere ale Parlamentului.
Din stenogramele (aici și aici) ședințelor din Camera Deputaților de pe 19 februarie, când au fost aprobate proiectele de lege, reiese că deputații AUR, SOS și POT au votat împotriva proiectului pentru că nu au fost de acord cu transferarea comandei armatei către o structură străină.
Într-o emisiune la Digi24, liderul AUR George Simion a declarat că motivul pentru care partidul său a votat împotriva proiectului privind controlul spațiului aerian este conducerea misiunilor, care nu ar mai avea loc sub steag românesc, conform acestuia:
„(n.r. referitor la legea pentru apărarea aeriană) Am făcut un amendament. Ce ne deranja pe noi la acea lege, și ca să fim bine lămuriți, România este capabilă, ca stat suveran, este capabilă să doboare orice obiect aerian” ( min. 33:02)
„Avem un amendament legat de conducerea operațională a misiunilor, care trebuia să rămână sub steag românesc, aceasta ne-a deranjat pe noi” (min. 33:43)
Nadia Cerva, senatoare SOS, a depus patru amendamente la legea privind spațiul aerian, cerând eliminarea unor prevederi care permit transferul de autoritate către NATO în cadrul unor „coaliții”.
A considerat această formulare „neclară și imprevizibilă”, argumentând că Tratatul NATO, ratificat de România prin Legea 22/2004, deja reglementează astfel de aspecte.
Dacă tratatul nu prevede explicit transferul de autoritate, introducerea acestuia în legislația internă ar pune în pericol suveranitatea țării, spune senatoarea.
De asemenea, Cerva a propus modificarea textului legii pentru a obliga Ministerul Apărării să oprească „de îndată” transferul de autoritate dacă securitatea națională este periclitată. Toate amendamentele sale au fost respinse.
Cerva a depus un amendament și la legea privind misiunile militare pe timp de pace, sugerând o formulare mai clară în articolul care reglementează regulile de angajare.
Ea a propus să se specifice explicit că armata nu poate fi folosită împotriva cetățenilor români și că drepturile și libertățile acestora trebuie respectate. Acest amendament a fost, de asemenea, respins.
Suveranitatea
Referitor la temerile privind o posibilă pierdere a suveranității, profesorul în studii internaționale Valentin Naumescu a explicat pentru Factual cum noua legislație întărește suveranitatea țării:
„Nu, nicidecum, noua legislație adoptată nu numai că nu afectează suveranitatea națională, ci o întărește, pentru că ne dă posibilitatea să ne apărăm legitim de amenințările și pericolele care vin tot mai frecvent dinspre Rusia agresoare.
Iar Rusia este acum, în mod evident, o amenințare pentru regiunea noastră și pentru întreaga Europă, așa cum afirmă liderii principalelor țări europene.
România nu pierde controlul forțelor sale militare prin această nouă legislație, ci dimpotrivă, le dezleagă mâinile.”
Referitor la aspectul realizării apărării naționale prin cadrul legislativ actual, menționat de senatoarea SOS, Naumescu explică:
„Nu văd altă modalitate prin care am fi putut reacționa militar pe <<timp de pace>>.
Știm că am avut probleme în ultimii trei ani, de la începutul invaziei masive a Rusiei în Ucraina, să luăm măsuri urgente de apărare a spațiului aerian. Asta înseamnă să promovăm suveranitatea națională.”
Concluzionând, noile legi recent adoptate au scopul de a întări legislația românească a apărării, pentru a răspunde mai bine provocărilor de la granițele țării.
Suveranitatea nu este pusă în pericol de către aceste legi, iar colaborările dintre forțele armate române și alte forțe NATO se fac în baza unor reguli clare și concrete.
*Sursă foto: MApN / Facebook