*Fotografie reprezentativă: Inquam Photos /Codrin Unici
Pe 5 mai 2026, Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis în Parlament, după ce o moțiune de cenzură inițiată de AUR, PSD și alte formațiuni politice a trecut cu 281 de voturi „pentru”. Prăbușirea cabinetului a avut loc la scurt timp după ce miniștrii PSD și-au dat demisia din Guvern.
Sorin Grindeanu, președintele PSD, a susținut un discurs în plenul Parlamentului, înaintea votului pentru moțiunea de cenzură, unde l-a criticat pe Ilie Bolojan (fost președinte al CJ Bihor), susținând că performanța sa administrativă din Bihor s-a bazat pe alocări masive de la bugetul de stat și pe subvenții publice ineficiente.
Grindeanu a contestat eficiența lui Bolojan, dând ca exemplu cursa aeriană Oradea – Varșovia, despre care a afirmat că zboară cu doar trei pasageri pe zbor, deși este subvenționată masiv din bani publici:
„Baroni, vreţi să vorbim despre banii primiţi de Bihor şi de Oradea în ultimii ani? Şi nu vorbesc de bani europeni, vorbesc de banii de la bugetul de stat pentru proiecte în special de infrastructură. Aeroporturi? Vreţi să vorbim de aeroportul din Oradea? Dacă se susţine economic acest aeroport înseamnă că nu mai înţelegem lucrurile din punct de vedere economic. Vă rog să verificaţi câţi pasageri sunt pe cursele subvenţionate de Consiliul Judeţean de la Oradea la Varşovia? Curse subvenţionate: trei.” (Sursa: YouTube)
Pornind de la aceste afirmații, am analizat situația aeroporturilor din România în ceea ce privește subvențiile alocate.
România are în total 17 aeroporturi: Arad, Bacău, Baia Mare, Aeroportul Băneasa din București, Aeroportul Otopeni din București, Brașov, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Oradea, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Târgu Mureș, Timișoara și Tulcea.
Am analizat separat toate sumele primite, iar la final am făcut un grafic comparativ:
1. Arad
Aeroportul Arad a primit în 2025 aproximativ 9,1 milioane de lei de la Consiliul Județean, bani care acoperă atât activitatea curentă, cât și cheltuieli de securitate și siguranță. La final de an, suma efectiv cheltuită a fost puțin mai mică, circa 8,2 milioane de lei. În planul de administrare al aeroportului pentru perioada 2025-2029 este menționat că 85% din cheltuielile de funcționare sunt acoperite din bani publici, iar veniturile proprii reprezintă doar 15%. Cu alte cuvinte, fără sprijinul județului, aeroportul nu ar putea funcționa. Schema actuală de ajutor de stat expiră la sfârșitul anului 2026, iar unul dintre obiectivele asumate oficial este tocmai reducerea acestei dependențe.
În ceea ce privește traficul, aeroportul a înregistrat un total de aproape 9000 de pasageri și peste 3000 de zboruri.
2. Bacău
Finanțarea din fonduri publice pentru Aeroportul Internațional „George Enescu” Bacău a fost în 2025 de aproximativ 8,84 milioane de lei, potrivit raportului de activitate al CJ Bacău. Această sumă cuprinde 8,09 milioane de lei pentru acoperirea cheltuielilor operaționale și a Serviciului de Interes Economic General, 420.000 de lei sub formă de ajutor de minimis pentru atragerea de rute noi.
Au existat și alocări specifice de la CJ Bacău: peste 170.000 de lei pentru studii premergătoare unui parc fotovoltaic, 125.000 de lei drept contribuție la realizarea unei căi de rulare către zona cargo și aproape 41.000 de lei pentru asistență tehnică la pista modernizată.
În acest context, aeroportul a raportat un trafic de peste 450.000 de pasageri și peste 4000 de zboruri.
3. Baia Mare
Aeroportul Internațional Maramureș a primit, în 2025, finanțare publică de 82 de milioane de lei, din două surse. Pentru funcționarea curentă, Consiliul Județean a alocat 17 milioane de lei sub formă de transferuri operaționale.
Guvernul, a alocat 65 de milioane de lei din Fondul de rezervă bugetară pentru extinderea și modernizarea terminalului de pasageri. Finanțarea a fost necesară după ce proiectul nu a putut fi finalizat până la termenul-limită al programului european POIM (Programul Operațional Infrastructură Mare) 2014-2020, iar costurile rămase au trebuit acoperite din surse naționale.
Traficul înregistrat a fost de peste 94.000 de pasageri, cu peste 1200 de zboruri.
4. Brașov
Pentru Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav în 2025, sprijinul financiar direct de la buget sub formă de subvenții depășește 47 de milioane de lei (cumulând sumele pentru exploatare și investiții), conform situației financiare.
Pe lângă fondurile de exploatare de aproximativ 23 de milioane de lei, CJ Brașov a mai efectuat plăți de peste 24 milioane de lei pentru investiții și reparații curente. Aceste sume au fost direcționate către proiecte strategice, precum extinderea platformei de parcare a aeronavelor, sisteme de securitate și diverse dotări tehnice. Subvențiile de exploatare rămân principala sursă de finanțare, reprezentând peste 70% din veniturile regiei.
În 2025, aeroportul a înregistrat un număr de peste 337.000 de pasageri, fiind înregistrate aproape 3500 de zboruri.
5. București
Aeroporturile din București (Otopeni și Băneasa) sunt administrate de Compania Națională Aeroporturi București (CNAB), care funcționează fără subvenții operaționale. CNAB se autofinanțează integral din taxele și serviciile aeroportuare. Compania își acoperă cheltuielile de exploatare din venituri proprii. În 2024, CNAB a înregistrat o cifră de afaceri de 1,38 miliarde de lei și un profit net de peste 608 milioane de lei, în creștere față de anul anterior. În 11 mai 2026, acționarii au aprobat distribuirea a 580,78 milioane de lei din profitul pe 2025 sub formă de dividende, din care 80% revin Ministerului Transporturilor.
Cele două aeroporturi au înregistrat un total de aproape 17,7 milioane de pasageri și peste 142.000 de zboruri cumulate.
6. Cluj-Napoca
Aeroportul Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca se finanțează din surse proprii pentru activitatea curentă. Subvențiile de exploatare primite în 2025 au fost de aproximativ 200.000 de lei, conform raportului administratorilor la 31 decembrie 2025. Banii publici există, dar merg exclusiv spre investiții în infrastructură. Cel mai recent contract, semnat în 2025 cu Ministerul Transporturilor, vizează construirea unui parc fotovoltaic și este finanțat integral din Fondul pentru Modernizare al UE, conform unui raport de activitate. Proiectele majore din anii anteriori (extinderea terminalului de plecări, sistemul de aterizare de precizie) au fost finanțate prin programul european POIM 2014-2020, cu o contribuție punctuală și de la bugetul de stat în cazul terminalului.
Conform raportului de activitate, managementul aeroportului afirmă că aeroportul se încadrează astfel în categoria aeroporturilor care nu depind de bani publici pentru a funcționa, spre deosebire de aeroporturi precum cele din Târgu Mureș sau Oradea, care primesc compensații sau ajutoare de minimis pentru a-și menține rutele și activitatea curentă.
Aeroportul rămâne al doilea cel mai important nod aerian al țării, gestionând în 2025 un trafic de aproximativ 3,6 milioane de pasageri și un număr de aproximativ 30.000 de zboruri.
7. Constanța
Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu din Constanța a primit, în 2025, peste 55 de milioane de lei de la bugetul de stat, dintre care aproximativ 37 milioane pentru acoperirea cheltuielilor de funcționare și 18 milioane pentru investiții. Față de 2024, subvenția de exploatare a crescut cu aproape 20%. Pe lângă banii de la stat, aeroportul mai contează pe 54 de milioane de lei din finanțări europene nerambursabile pentru proiecte de infrastructură.
Aeroportul din Constanța a înregistrat un trafic de aproximativ 119.000 de pasageri și a operat peste 6500 de zboruri.
8. Craiova
Aeroportul Internațional Craiova a beneficiat în 2025 de o finanțare publică națională impresionantă, totalizând 269,5 milioane de lei. Cea mai mare parte a acestei sume, respectiv 250 de milioane de lei, a fost alocată de Guvern din Fondul de rezervă bugetară pentru a salva proiectele de extindere și modernizare care nu au putut fi finalizate la timp prin programul european POIM. La această sumă se adaugă aproape 19,5 milioane de lei primiți de la buget pentru cheltuielile curente de funcționare.
În 2025, aeroportul a deservit aproape 579.000 de pasageri și a înregistrat peste 7300 de zboruri.
9. Iași
Aeroportul Internațional Iași nu primește subvenții pentru activitatea curentă. Conform bugetului rectificat pe 2025, veniturile totale estimate la 100,6 milioane de lei provin integral din activitatea proprie: taxe aeronautice, servicii și alte venituri comerciale. Pentru investiții, aeroportul se bazează pe fonduri europene nerambursabile de circa 20,5 milioane de lei și alte surse, de aproximativ 71 de milioane de lei.
Performanța comercială este reflectată și în cifrele de trafic, Iașiul fiind un punct central în regiune cu peste 2,2 milioane de pasageri și peste 17.000 de zboruri realizate în cursul anului 2025.
10. Oradea
Aeroportul Oradea a primit în 2025 subvenții totale de peste 45 de milioane de lei, conform raportului Consiliului de Administrație, dintre care 20 de milioane pentru funcționarea curentă și 25 de milioane pentru investiții. Din bugetul local al Consiliului Județean Bihor au venit circa 24,7 milioane de lei.
Diferența până la totalul de 45 de milioane provine din fonduri europene pentru investiții, recunoscute ca venituri pe măsură ce activele finanțate din aceste surse au fost puse în funcțiune. La sfârșitul anului, aeroportul mai figura cu aproape două milioane de lei primiți de la CJ Bihor pe post de compensații, dar neutilizați.
Aeroportul Oradea a avut un trafic de peste 256.000 de pasageri și un număr de aproximativ 4300 de zboruri.
11. Satu Mare
Aeroportul Satu Mare a primit în 2025 finanțare publică de aproape 81 de milioane de lei, conform rectificării bugetare aprobate prin hotărâre de consiliu județean.
Pentru funcționarea curentă, aeroportul primește 12,4 milioane de lei din bugetul local.
Restul de peste 68 de milioane de lei merge spre investiții în infrastructură, dintre care aproape 61 milioane provin din Fondul de rezervă bugetară al Guvernului, alocați pentru două proiecte majore de reabilitare și modernizare începute prin programul european POIM.
Finanțarea masivă din acest an a fost necesară pentru a evita returnarea fondurilor europene deja cheltuite proiectele respective nu fuseseră finalizate până la termenul-limită din decembrie 2023.
Aeroportul Satu Mare a înregistrat aproximativ 94.000 pasageri și aproape 1200 de zboruri.
12. Sibiu
Aeroportul Internațional Sibiu a primit în 2025 transferuri din bugetul județului în valoare de 14,5 milioane de lei, structurate în trei componente: 6,2 milioane pentru funcționarea curentă, 4,2 milioane pentru investiții și 4,5 milioane pentru rambursarea unor credite contractate anterior pentru infrastructura aeroportuară.
Pe acest aeroport au fost înregistrați aproape 695.000 pasageri și peste 7.700 de zboruri.
13. Suceava
Aeroportul „Ștefan cel Mare” din Suceava a primit în 2025 finanțare publică de șapte milioane de lei, conform bugetului rectificat aprobat prin Hotărârea Consiliului Județean Suceava, dintre care 5,5 milioane pentru funcționarea curentă și 1,5 milioane pentru investiții și dotări.
Aeroportul a deservit peste 769.000 de pasageri, operând peste 7000 de zboruri.
14. Târgu Mureș
Finanțarea din fonduri publice naționale pentru Aeroportul „Transilvania” din Târgu Mureș a atins în 2025 pragul de 158,3 milioane de lei.
Aeroportul nu a primit în 2025 ajutor de stat pentru activitatea de exploatare, deoarece Consiliul Județean Mureș a decis să nu aprobe acest tip de finanțare.
Totuși, aeroportul a primit transferuri de la bugetul județului de 8,3 milioane de lei pentru activități neeconomice, investiții obligatorii ale statului și cofinanțare la proiecte europene.
Guvernul a alocat din Fondul de rezervă bugetară 108 milioane de lei județului Mureș, special pentru modernizarea aeroportului, în cadrul Master Planului General de Transport. În total, finanțarea pentru investiții în 2025 a fost estimată la peste 153 de milioane de lei, din care 150 de milioane din fonduri naționale de la bugetul de stat. În ciuda absenței subvenției de exploatare, aeroportul a încheiat anul 2025 cu un profit net de aproximativ 518.000 de lei.
În 2025, Consiliul de Administrație a aprobat înregistrarea unui deficit de finanțare a activității aeronautice de peste cinci milioane de lei acoperit prin transferuri de la bugetul județean catalogate drept „activități neeconomice”.
Consiliul menționează că traficul de pasageri a scăzut cu 28% față de anul anterior, ajungând la aproximativ 153.000 de pasageri, după ce Wizz Air și-a suspendat baza locală și mai multe rute inclusiv Dortmund, Memmingen și Londra. Investițiile rămân dependente aproape integral de bugetul de stat. Din cele peste 153 de milioane de lei estimate pentru modernizare în 2025, 150 de milioane provin din fonduri naționale, dintre care 108 milioane alocate direct din Fondul de rezervă bugetară al Guvernului. Aeroportul a înregistrat peste 1500 de zboruri.
15. Timișoara
Aeroportul Internațional Timișoara nu a primit subvenții pentru activitatea curentă în 2025. Cheltuielile operaționale sunt acoperite integral din venituri proprii, conform unui raport din 2025. Banii publici au mers exclusiv spre investiții: 21,2 milioane de lei în 2025, o creștere de 9% față de 2024, provenind din fonduri europene și guvernamentale nerambursabile.
Fiind unul dintre cele mai tranzitate aeroporturi, a înregistrat 1,45 milioane de pasageri și peste 16.000 de zboruri.
16. Tulcea
Aeroportul „Delta Dunării” din Tulcea a primit în 2025 finanțare publică de 11,6 milioane de lei de la bugetul local: opt milioane pentru acoperirea cheltuielilor curente și 3,6 milioane pentru investiții și cofinanțare la proiecte europene.
A avut trafic mic, cu aproximativ 8200 de pasageri și 547 de zboruri.
*Ce înseamnă aceste tipuri de subvenții?
Subvenția pentru exploatare includ costurile zilnice ale unui aeroport: salarii, utilități, servicii de securitate, întreținere.
Subvenția pentru investiții merge în construirea sau modernizarea infrastructurii: terminale, piste, sisteme de aterizare, platforme de parcare. Practic, acoperă dezvoltarea pe termen lung. Un aeroport poate să nu primească subvenții de exploatare și totuși să primească zeci sau sute de milioane pentru investiții.
Ajutorul de minimis este o formă de subvenție permisă de legislația europeană, acordată direct companiilor aeriene pentru a deschide sau menține rute pe un aeroport. Banii merg la operator (Wizz Air, Ryanair sau altul) ca stimulent să zboare acolo. E, practic, mecanismul despre care vorbea Grindeanu în cazul Oradea-Varșovia.
Fondul de rezervă bugetară este o categorie separată. Aceștia sunt bani alocați de Guvern prin hotărâre. În cazul aeroporturilor, a fost folosit frecvent pentru a acoperi costurile proiectelor europene POIM nefinalizate până la termenul-limită din 2023, evitând astfel returnarea fondurilor europene deja cheltuite.
Concluzie
Afirmația lui Sorin Grindeanu că aeroportul din Oradea este subvenționat și nu se susține economic este confirmată de datele financiare pentru 2025. Aeroportul a primit peste 45 de milioane de lei din bani publici, din care 20 de milioane pentru funcționarea curentă, cu un trafic de 256.000 de pasageri pe an. Însă afirmația sa este selectivă. Oradea nu este un caz singular și nici aeroportul cu cea mai mare subvenție.