În urma unor decizii lipsite de transparență luate de noua administrație a Statelor Unite, USAID (Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională) și activitățile sale au devenit ținta unor campanii de dezinformare la nivel global, inclusiv în România. Fără să înțeleagă prea bine cum funcționează această agenție, ce acțiuni finanțează și unde, mai mulți utilizatori Facebook au distribuit informații false sau înșelătoare. În această analiză, vom explica activitatea USAID în România, plecând de la situația actuală.
Controversa USAID
În timp ce își prelua noul mandat, în 20 ianuarie, președintele Donald Trump a emis un decret executiv prin care solicita o reevaluare a modului în care este acordat ajutorul extern al SUA. El a impus o pauză de 90 de zile de la noile obligații și plăți ale USAID, care a acordat timp de peste 60 de ani asistență umanitară în întreaga lume. Deșii americanii consideră că un sfert din buget este cheltuit pe ajutorul extern, în realitate, din 2001 până în prezent, finanțările externe au variat între 0,7% și 1,4% din totalul cheltuielilor.
Administrația Trump vrea să închidă agenția USAID care gestiona aceste finanțări și activitatea să fie preluată de către Departamentul de Stat al SUA. După emiterea decretului executiv, săptămânile care au urmat au adus concedieri masive, concedii forțate și înghețarea a miliarde de dolari pentru proiecte de asistență umanitară.
Pentru a justifica închiderea unei agenții care finanța astfel de cauze, Casa Albă a transmis un comunicat de presă informal care ar putea fi ușor confundat cu o simplă postare pe rețelele de socializare. Comunicatul preciza că USAID finanța proiecte „ridicole” sau „malițioase” și a oferit exemple de astfel de cazuri pe care le-a numit „gunoaie” sau „abuz”. În spatele acestor exemple nu se aflau dovezi concrete pe care instituția ar fi putut să le ofere, ci apariții media îndoielnice.
Washington Post a verificat dacă cele 12 exemple sunt corecte și a arătat că 11 afirmații sunt fie false, fie înșelătoare sau lipsite de context.
Decizia lui Trump de a îngheța fondurile USAID a fost prima dată contestată printr-o hotărâre a tribunalului american de district din Washington, săptămâna trecută. Ulterior, un judecător federal a ordonat administrației Trump să ridice temporar restricția de finanțare prin USAID, fiindcă a cauzat daune majore organizațiilor nonprofit și altor organizații care ajută la acordarea asistenței în străinătate.
Poziția administrației Trump împotriva USAID și acțiunile lui Elon Musk au stârnit conspirații (vezi aici și aici) și un val de ură în legătură cu agenția umanitariană, inclusiv în România.
Ce a finanțat, de fapt, USAID?
Asistența externă a SUA a sprijinit foarte multe eforturi umanitare, de dezvoltare economică sau de promovare a democrației, în anul 2023 fiind finanțate programe și activități în 177 de țări.
Conform Pew Research Center, 15,9 miliarde de dolari sau 22,1% din tot ajutorul plătit a mers către „fundamentul macroeconomic pentru creștere”. Majoritatea acestor fonduri (14,4 miliarde de dolari) au însemnat sprijin monetar direct pentru guvernul ucrainean în războiul cu Rusia.
Alte fonduri au însemnat ajutoare în caz de dezastre și probleme umanitare, eforturi în lupta cu HIV/SIDA, combaterea „gripei pandemice” și a amenințărilor emergente pentru sănătatea publică, promovarea democrației, a bunei guvernări și a statului de drept și diverse alte domenii.
Dezinformări USAID în România
Pagina de Facebook „România informată corect” spune că încep să apară „dovezi” că „prin USAID-ul închis de președintele Donald J. Trump s-au livrat sume impresionante de bani de către administrația Biden în România prin care a fost finanțată mass-media globalistă din România (…) ca să fabrice știri false și propagandă mincinoasă”.
Se dau ca exemple Antena 3, Digi 24, B1TV, România TV, G4media, Recorder, Hotnews, Adevărul, Libertatea, Pro TV, Europa FM, Dcnews, Euronews și News.
În aceeași postare se susține și că prin USAID au existat cheltuieli adiacente cu instituțiile care asigura impunerea legii și că asta ar înseamnă că „o parte din dolarii lui Biden au mers către zona din care au ieșit deciziile de interzicere abuzivă a candidaturii lui Diana Iovanovici Șoșoacă- Oficial din SOS sau anularea ilegală și fără dovezi a turului 2”.
Într-o altă postare pe Facebook, un utilizator afirmă că prin USAID s-au plătit sute de milioane de dolari în ultimii patru ani către presa și ONG-urile din România. Leagă, de asemenea, acele presupuse plăți de propaganda străină și insinuează că acum ONG-urile și presa independentă nu ar avea transparență privind finanțările:
„397 de milioane de dolari: atât a plătit SUA prin USAID în ultimii 4 ani, ca să finanțeze:
1. presa ‘independentă’ din România.
2. organizații ‘non-guvernamentale’ din România.
Și acesta e doar un robinet oficial… Deci… cum era aia cu ‘factorul statal extern’? Cu ‘propaganda străină’? (…) Înțelegem de ce o lege care să oblige la transparență și care să interzică acelor ong-uri finanțate de state și organizații externe să se mai considere ‘societate civilă’ și să pretindă autoritatea de ‘voci independente’, de ce e bine să știm cine plătește ‘presa independentă’, e NECESARĂ CA AERUL.”
Mai multe postări pe Facebook (vezi aici, aici sau aici) susțin că s-a descoperit o așa-zisă listă de finanțări USAID în România și fac trimitere la un articol semnat de r3media.ro, potrivit căruia finanțările ar însuma sute de milioane de dolari doar din ultimii ani, perioada 2021-2023.
Articolul respectiv scoate în evidență faptul că Asociația Funky Citizens, care deține publicația Factual, ar fi primit bani de la USAID și acuză că s-ar „ocupa cu cenzura în mediul online”.
Activitatea USAID în România
USAID a început să acorde finanțări României din anul 1990, prin progamul „Support for East European Democracies”. Conform unui comunicat din 2011 al Ministerului Afacerilor Externe (MAE), România a primit bani, nerambursabili, în valoare de circa 600 de milioane de dolari.
Programele finanţate prin intermediul USAID au avut o importantă contribuţie la progresele înregistrate de România în direcţia: îmbunătăţirii nivelului de trai (sprijinirea eficienţei asistenţei sociale şi de sănătate, în particular în ce priveşte categorii sociale vulnerabile); asigurării unei guvernări democratice, la nivel central şi local; accelerării creşterii sectorului privat, prin sprijinirea mediului economic jalonat de regulile pieţe.
Activitatea USAID în România s-a încheiat oficial odată cu intrarea țării noastre în Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007.
SUA a continuat să mai acorde sprijin României cu anumite programe, însă nu direct prin USAID. Spre exemplu, a acordat asistență umanitară de urgență după inundațiile din 2008 și 2010, de două ori, fiecare în valoare de 50.000 de dolari prin Guvernul sau Ambasada SUA. Fondurile au fost utilizate pentru achiziționarea și distribuirea de articole de urgență prin intermediul organizației World Vision România, în colaborare cu autoritățile locale și alte ONG-uri.
Închiderea activității USAID în România a fost anunțată și de către Departamentul de Stat al SUA aici, când a precizat și că va exista un alt parteneriat. În aceeași perioadă în care USAID a plecat din România, a fost semnată și o subvenție de 10 milioane de dolari pentru Black Sea Trust for Regional Cooperation, un parteneriat de 10 ani inițiat de German Marshall Fund, între SUA și România, cu sprijinul Fundației Charles Stewart Mott și al USAID, pentru a consolida legăturile transfrontaliere, participarea civică, guvernarea democratică și statul de drept în regiunea Mării Negre.
Platformele online ale USAID au fost închise
În primele zile din februarie am încercat să accesăm platformele online ale USAID, pentru a prelua mai multe detalii despre activitatea agenției. Însă administrația Trump a închis aceste platforme pentru a „revizui tot conținutul” lor, așa cum apare într-un anunț de pe unul dintre site-uri.
Această acțiune evidențiază lipsa de transparență a noii administrații.
Site-urile usaid.gov:
Inclusiv navigarea pe site-ul ForeignAssistance.gov a fost blocată pentru o perioadă de timp:
Așa-zisa „mass-media globalistă” și finanțările SUA
Pentru că platformele USAID au fost blocate, ne-a rămas să ne uităm direct la cheltuielile publicate pe USAspending.gov, care este sursa oficială pentru datele privind cheltuielile guvernului american.
Având în vedere că postările de Facebook se raportează la mandatul președintelui Joe Biden, ne vom concentra și noi analiza pe ultimii patru ani (2021-2024).
Am verificat dacă publicațiile media românești menționate în prima postare de Facebook (aici) și firmele/asociațiile care le dețin apar în raportările de pe platforma aceasta. Am folosit diverse filtre pentru a fi siguri de rezultate, precum cuvinte cheie, numele beneficiarului, țara de proveniență, agenția finanțatoare etc.
Rezultatele au fost următoarele:
Antena3: nu am identificat Antena 3 SA în lista beneficiarilor
Digi24: nu am identificat Digi România în lista beneficiarilor (nici Campus Media Tv și nici RCS&RDS)
B1TV: nu se regăsește în lista beneficiarilor
România TV: nu se regăsește în lista beneficiarilor (nici RTV Net International și nici RTV Properties Management)
G4media: nu se regăsește în lista beneficiarilor
Recorder: nu se regăsește în lista beneficiarilor
Hotnews: nu se regăsește în lista beneficiarilor (nici sub numele Media Bit Software, al societății care îl deține)
Adevărul: nu se regăsește în lista beneficiarilor
Libertatea: nu se regăsește în lista beneficiarilor (nici Ringier Romania)
ProTv: nu se regăsește în lista beneficiarilor
Europa FM: nu se regăsește în lista beneficiarilor
DCNews: nu se regăsește în lista beneficiarilor
Euronews România: Nu se regăsește în lista beneficiarilor
News: nu se regăsește în lista beneficiarilor
Nu doar că publicațiile nu figurează între beneficiarii USAID, ci acestea nu există în baza de date a guvernului SUA, fapt care demonstrează că nu au primit finanțări de la niciuna dintre agențiile sale.
În acest context, și Recorder a explicat într-un articol că USAID a oprit sprijinul financiar acordat României în momentul aderării la UE, dar organizațiile neguvernamentale pot accesa granturi internaționale, care la rândul lor să fie finanțate de USAID.
Un exemplu în acest sens este chiar Recorder, care a obținut un grant acordat de Organizația Societatea Civilă din Praga, prin proiectul Democracy Central, care este finanțat de USAID. Banii au fost destinați finanțării parțiale a aplicației de mobil Recorder.
Acțiunile și finanțările SUA în România
După câteva zile în care navigarea pe ForeignAssistance.gov a fost îngreunată sau chiar imposibilă, accesul publicului pe platforma online a fost restabilit. ForeignAssistance.gov este site-ul principal al guvernului SUA care publică date privind asistența externă.
Pe acest site putem să selectăm anul și agenția „de management” care are acțiuni de asistență externă, dar și faza de finanțare în care se află fondurile acordate, care este de două feluri: obligație și plată.
Conform glosarului, obligațiile reprezintă acorduri obligatorii care vor duce la cheltuieli imediate sau în viitor, iar resursele bugetare trebuie să fie disponibile înainte ca obligațiile să poată fi asumate legal.
În acest context, plățile sunt fonduri puse la dispoziția unui guvern sau organizații beneficiare, incluzând sumele plătite de agențiile federale pentru a lichida obligațiile guvernamentale. În analiza noastră, plățile sunt cele care ne interesează, acestea reprezentând sumele trimise efectiv.
De asemenea, aici se mai precizează că „agenția de management” este cea care de fapt obligă și plătește asistența externă a SUA, fie direct, fie printr-o entitate parteneră de implementare. Astfel, în setul de date, agenția de management s-ar putea să nu fie aceeași ca agenția împuternicită să transfere finanțarea.
În analiza de mai jos vom vedea că în anumite situații deși Departamentul de Stat al SUA este agenția de management (adică obligă și plătește efectiv finanțările), transferul se face prin contul USAID (agenția împuternicită de finanțare).
Singurele acțiuni gestionate de USAID
Deși și-a încheiat activitatea în România în 2007, USAID mai figurează ca agenție de management în câteva cazuri punctuale, în perioada 2021-2024. După ce am analizat fiecare situație, am observat că proiectele erau destinate României, însă beneficiarii erau organizații din afara țării noastre.
În ceea ce privește plățile, în 2021 acestea au fost 0.
În 2022 a fost raportată o plată privind un proiect al Federației Internaționale Crucea Roșie, în cadrul unui grant „Umbrella pio” din 2017, în valoare de 800 de mii de dolari, privind „atenuarea impactului asupra sănătății al bolilor infecțioase și al altor probleme de sănătate publică în cazul persoanelor celor mai vulnerabile”.
Conform datelor de pe usaspending.gov despre acest proiect, finanțarea totală este de fapt de 114 milioane de dolari pentru Federația Internațională Crucea Roșie, inclusiv pentru perioada de COVID-19, federație care la rândul ei trimite fonduri filialelor din mai multe țări. O mică parte din aceste fonduri au ajuns la Crucea Roșie România.
Și în 2023 a fost făcută o plată de 1,2 milioane de dolari pentru un proiect privind eradicarea poliomielitei, îmbunătățirea vaccinării de rutină și îmbunătățirea modului de gestionare a bolilor copilăriei. Proiectul este implementat prin UNICEF (și nu doar în România) încă din anii ‘90, iar finanțările din ultimii ani au fost destinate inclusiv luptei contra COVID-19.
În 2024 au fost raportate plăți de 149 de mii de dolari. O plată de 139,8 mii de dolari a fost făcută tot Federației Internaționale Crucea Roșie în cadrul aceluiași grant.
O altă plată de circa 6 mii de dolari a fost făcută pentru „furnizarea de protecție eficientă, asistență și soluții durabile pentru refugiați, persoane strămutate și alte victime ale conflictelor și dezastrelor”. Partenerul de Implementare este trecut aici ca fiind Departamentul de Stat al SUA, nu o entitate din România.
Despre o altă plată de 3 mii de dolari nu se acordă detalii, doar că partenerul de implementare este o întreprindere din SUA. O altă finanțare de sub 100 de dolari reprezenta doar costuri de transport și călătorii ale USAID.
Deci, în perioada 2021-2024, acestea sunt singurele implicări ale USAID în România și doar pentru sănătate și prevenire/pregătire în caz de dezastru, pentru care s-au efectuat plăți a de 2,14 milioane de dolari, cei mai mulți bani ajungând în sectorul de sănătate.
Finanțări ale altor agenții, făcute prin USAID
Pe lângă acțiunile în care USAID este agenția principală, există și plăți acordate de alte agenții din SUA, dar care au fost notate pe platforma foreignasisstance.gov ca fiind tranzacționate prin intermediul USAID (agenție împuternicită să le finanțeze, așa cum am menționat și mai sus).
Acest lucru apare atunci când ne uităm la toate finanțările, de la toate agențiile, care au fost raportate pe această platformă online.
Chiar dacă în mediul online circulă informații potrivit cărora prin USAID s-au finanțat ONG-uri și publicații cu 397 de milioane de dolari sau „sute de milioane de dolari” în timpul administrației Biden, datele oficiale arată că acest lucru este fals.
Nici dacă ne uităm la plățile făcute de toate agențiile americane nu vom obține o sumă de aproape 400 de milioane de dolari. Suma totală trimisă în România de agențiile americane a fost de 291 de milioane de dolari în perioada 2021-2024, către diverse cauze și sectoare, cum ar fi: conflict și securitate, sănătate, guvern și societate civilă, energie sau pentru răspuns în caz de urgență.
În anul 2021 au fost direcționați 6,7 milioane de dolari către diverse acțiuni din România, cei mai mulți bani fiind trimiși în sectorul „conflict, pace și securitate”.
În anul 2022, anul în care Ucraina a fost invadată de Rusia, suma a crescut considerabil la 258,2 milioane de dolari, iar cei mai mulți dintre bani au fost investiți în sectorul „conflict, pace și securitate”, adică 252 de milioane.
În 2023, plățile raportate de agențiile SUA pe platforma online au fost de 22,9 milioane de dolari și cele mai multe fonduri au fost destinate zonei de conflict, pace și securitate.
Plățile din 2024 din România au reprezentat 3,6 milioane de dolari, cea mai mică sumă, dar datele ar putea fi parțiale. Cei mai mulți bani s-au dus în zona energiei:
Am obținut 15 rezultate care reprezintă finanțările făcute prin USAID în 2021-2024 și care însumează 7,1 milioane de dolari.
Doar cinci dintre ele sunt gestionate exclusiv de USAID, pe care le-am explicat și mai sus în articol, iar restul de 10 sunt gestionate fie de Departamentul de Stat, fie de Agenția de Comerț și Dezvoltare a SUA.
Cele 10 finanțări făcute de alte agenții SUA prin intermediul USAID sunt:
Două tranșe în sectorul energiei: de 2,6 milioane de dolari, respectiv 1,4 milioane de dolari pentru finanțarea parțială a unui studiu de fezabilitate realizat de compania americană NuScale Power, pentru dezvoltarea unei centrale nucleare cu reactor modular mic (gestionate de Agenția de Comerț și Dezvoltare)
Guvern și societate civilă, după cum urmează:
- Trei tranșe pentru întreprinderi (nu se menționează care) în valoare de 187 mii dolari, 426 mii dolari, respectiv 157 mii dolari, pentru a ajuta guvernele să respecte standardele internaționale anticorupție și acoperă granturi, subvenții, gratificații și alte forme de ajutor financiar acordate statelor, subdiviziunilor politice, corporațiilor, asociațiilor și persoanelor fizice (gestionat de Departamentul de Stat)
- Trei plăți (16,7 mii, 172,7 mii și 154 mii dolari) pentru costuri administrative și de operare pentru bunuri diverse, servicii și întreținerea operațiunilor ale Departamentului de Stat (plați gestionate de Departamentul de Stat)
- 628 mii dolari pentru organizația IOM România ca sprijin pentru eforturile de combatere a traficului de persoane prin proiectul LUPTA (gestionat de Departamentul de Stat)
- 38 mii dolari pentru Funky Citizens în sectorul guvernare, democrație și drepturile omului, pentru consolidarea democrației (gestionat de Departamentul de Stat)
Aceste sume reprezintă plățile efective de până acum în anii 2021, 2022, 2023 și 2024.
Obligațiile în care s-au angajat SUA sunt următoarele:
Funky Citizens și Factual
În ceea ce privește finanțarea Funky Citizens, aceasta nu a venit direct de la USAID, ci de la Departamentul de Stat al SUA. Suma de 95 de mii de dolari, trecută la obligații (și plata de 38 de mii de dolari), a fost câștigată sub formă de grant de către Funky Citizens în urma unei competiții de proiecte, nu acordată într-un mod netransparent de o instituție străină, așa cum se speculează în mediul online.
De asemenea, banii vin de la Departamentul de Stat, iar instituția care a premiat asociația este Ambasada SUA la București, după cum se poate vedea și aici, nu USAID. Acest lucru poate să fie observat și pe site-ul USAspending.gov aici și aici.
Funky Citizens a câștigat astfel de granturi și în timpul fostei administrații Trump, astfel că legăturile asociației cu președintele Biden și presupuse interese ascunse sunt nefondate.
Unul dintre granturi, care poate fi consultat aici, a fost acordat în anul 2016 pentru un proiect de educare civică a tinerilor. Alt grant obținut în timpul administrației Trump, care poate fi consultat aici, a fost acordat în anul 2019 pentru „educarea tinerilor despre propagandă și dezinformare”, respectiv „dezvoltarea gândirii critice și abilități de cetățenie activă”.
Funky Citizens este o organizație civică, independentă și non-partizană, activă în domenii precum administrația publică, transparența guvernamentală și educația civică, fiind implicată în monitorizarea decidenților politici și analiza datelor pentru recomandări de politici publice. Asociația are diverse inițiativele de fact-checking și pentru organizarea de evenimente și traininguri destinate creșterii educației civice și responsabilității sociale. Vezi proiectele Funky Citizens aici.
De asemenea, în 2024, Funky Citizens a mobilizat sute de observatori independenți la vot, care să vegheze și protejeze procesul democratic.
Detalii despre activitatea Funky Citizens pot fi găsite pe site-ul asociației, inclusiv datele despre finanțatori și rapoartele anuale privind proiectele sale.
Un exemplu este Digital Activism Network, o inițiativă regională care viza întărirea capacității ONG-urilor de a combate dezinformarea, prin cercetare, formare, resurse tehnologice și colaborare între organizații din mai multe țări, cu scopul de a crea o rețea împotriva dezinformării în Europa Centrală și de Est.
Toate activitățile incluse în acest proiect apar pe pagina Funky Citizens, inclusiv precizări privind finanțatorii și partenerii. Concret, se precizează deja că activitățile coordonate de Funky Citizens nu numai în România, ci și în Bulgaria și Republica Moldova sunt finanțate, în parte, printr-un grant de 253 de mii de dolari de la Departamentul de Stat al SUA.
În ceea ce privește Factual, acesta este un site de fact-checking pe politicile și pe declarațiile publice din România. La început, proiectul se axa doar pe declarațiile politicienilor, însă în ultimii ani ne-am concentrat atenția și pe postările cu conținut alarmist sau dezinformări din social media. Într-un articol anterior, Factual a explicat deja că nu are puterea de a bloca sau cenzura conținutul pe interne și a arătat de ce verificarea informațiilor nu reprezintă cenzură.
De asemenea, Factual a fost dintotdeauna transparent în ceea ce privește sursele de finanțare, care pot fi consultate la secțiunea „despre” de pe site. Aici este notat inclusiv un grant de finanțare obținut de la Ambasada SUA.
CONCLUZIE
USAID nu a finanțat presa și ONG-urile din România în perioada 2021-2024 și nici instituții care „asigură impunerea legii”. Agenția americană nu mai activează aici de când țara noastră a aderat la UE și deși anumite finanțări au fost transferate prin intermediul USAID, acestea au fost acordate și gestionate de către Departamentul de Stat sau alte agenții americane. În ultimii ani, USAID a avut câteva plăți pentru programe (în special pentru sănătate) în regiunea România, însă beneficiarii au fost niște entități străine, nu ONG-uri sau presa din România.