După ce Mark Zuckerberg a anunțat pe 7 ianuarie că va încheia colaborarea cu fact-checkerii pe platformele Meta (Facebook și Instagram) în SUA, atacurile la adresa acestora s-au înmulțit.
Fact-checking-ul este procesul prin care informațiile sunt verificate cu ajutorul datelor oficiale. Este esențial în combaterea dezinformării și în promovarea știrilor reale.
În multe din redacțiile care fac jurnalism tradițional există un departament de fact-checking care verifică știrile înainte ca acestea să fie publicate, tocmai pentru a nu propaga informații false.
Factual.ro a fost lansat în 2014, de un grup de oameni din societatea civilă, antreprenori și consultanți politici preocupați de guvernare. Am verificat declarații făcute de politicieni, dar nu ne-am limitat doar la asta. Ne-am ocupat și de informațiile răspândite în social media.
Suntem membri ai International Fact-Checking Network (IFCN) și European Fact-Checking Standards Network (EFCSN).
EFCSN a subliniat că fact-checking-ul nu este echivalent cu cenzura: „Fact-checking-ul adaugă informații în dezbaterile publice, oferind context și fapte pentru ca fiecare cetățean să își formeze propria opinie. A echivala fact-checking-ul cu cenzura este o afirmație falsă și rău intenționată”.
Un fact checker nu cenzurează, ci caută dovezi care susțin sau nu o afirmație.
Când facem verificări, avem în vedere statistici oficiale, legi, decizii ale instanțelor, documente emise de autorități etc. Nu luăm în considerare informații pe surse, opinii sau supoziții.
Din 2022, suntem, alături de alte redacții din întreaga lume, parte a programului de fact-checking al Meta, verificând postări de pe Facebook, Instagram și Threads. Noi facem verificările și etichetăm postările care conțin informații false.
Nu avem capacitatea de a cenzura mesajele răspândite în sociale media. Nu noi decidem dacă o postare este mai mult sau mai puțin vizibilă în platformă. Meta face asta.
Decizia Meta de a renunța la programul de fact-checking prin organizații independente nu ne afectează momentan. Aceasta se aplică, pentru moment, doar în SUA.
Vom continua să ne facem meseria și să semnalăm dezinformarea și manipularea din spațiul public – deci și din online -, chiar dacă acest parteneriat va înceta, la un moment dat.
Scopul nostru rămâne în picioare.
Valul de ură
După anunțul lui Mark Zuckerberg, mai multe organizații de fact checking din întreaga lume s-au confruntat cu acuzații și ură în mediul online. Nu am scăpat nici noi.
Dan Negru consideră că i-am îngrădit libertatea de exprimare, dar a reușit să exprime exact asta.
Faptul că a răspândit informații false este un act de liberă exprimare, iar faptul că noi le-am verificat este de asemenea un act de liberă exprimare.
Ceea ce am făcut noi a fost să oferim context la postările sale (vezi aici și aici). După cum se poate vedea chiar în fotografia încărcată de Dan Negru, postările sale nu au fost șterse, ci etichetate ca fiind lipsite de context.
Digital Services Act nu este un instrument de cenzură cum susține o altă utilizatoare. Rolul acestuia este de a cere companiilor precum Facebook și Instagram să contracareze conținutul ilegal din mediul online și să modereze dezinformările și manipularea electorală.
Alte postări promovează doar un discurs injurios și/sau agresiv:
Ionuț Popescu, fost ministru de finanțe PNL, scrie și el că am fi blocat postări, ceea ce este fals, așa cum am explicat mai sus.
Meta explică exact cum funcționează reducerea vizibilității postărilor care au fost verificate. Organizațiile independente care fac fact-check nu au acces la setările platformei Meta, doar compania poate decide în ce măsură distribuirea acestora poate fi sau nu redusă.
O altă utilizatoare susține că activăm la comandă și că am bloca și anula opinii care contrazic politicile progresiste.
Numai că nu ne dictează nimeni ce postări trebuie sau nu verificate. Decidem asta în funcție de cât de virală este o postare, ce impact are asupra oamenilor, dacă informațiile sunt de interes public. Nu verificăm opinii.
Următorul mesaj susține că suntem securiști și turnători.
Primele instituții de fact-checking au apărut la începutul secolului trecut. Lucrarea Mărirea și decăderea faptelor (Rise and Fall of Facts), publicată în 2019 de Columbia Journalism Review, face un scurt istoric al fact checking-ului și leagă fenomenul de necesitatea combaterii informațiilor alarmiste, senzaționaliste și false care circulau din ce în ce mai mult, încă de la finalul anilor 1800.
Mai târziu, în 1923, se arată în lucrare, britanicii Hadden și Henry Luce au revoluționat acest lucru, în revista lor, Time. Pentru a se asigura, înainte de publicare, că fiecare cuvânt tipărit era verificabil în mod obiectiv, au adăugat o inovație majoră: un departament de cercetare sau ceea ce numim acum verificarea faptelor (Titlul de lucru al revistei era chiar Fapte, Facts).
Una dintre primele mențiuni ale termenului fact-checker datează din 1938, tot din revista Time, care anunța extinderea „cercetătorilor și verificatorilor de fapte de la zece, la douăzeci și doi”.
În prezent, rețeaua de fact checking, la nivel global, numără peste 150 de membri. Funky Citizens, care deține publicația Factual, este unul dintre aceștia.
În postarea următoare se susține, tot în mod fals, că Factual a blocat postări pe Meta.
Așa cum reiese chiar din metodologia Meta, cei care verifică postări nu au capacitatea de a bloca postări și nici măcar de a reduce vizibilitatea acestora.