Factual, despre legea salarizării în sistemul public

În campania electorală de la finele anului trecut, social-democrații promiteau creșteri salariale amețitoare. Numai că unele etape de creștere a salariilor, așa cum sunt ele prezentate în programul de guvernare care i-a adus PSD-ului victoria categorică din alegerile din decembrie 2016, nu pot fi implementate dintr-o cauză obiectivă: ar fi contra legii, așa cum e.

Pe de altă parte, acum, aflați în fața acestei realități, liderii (miniștrii) social-democrați plusează pe partea de promisiuni, dând de înțeles că urmează, anul viitor, o creștere încă mult mai mare decât ce-și propuseseră initial – echivalentul unei utopii economice în situația actuală.

Detaliem.

1. Promisiuni vs. lege

În ceea ce privește salarizarea personalului din sectorul public, Programul de Guvernare prevede patru măsuri majore, pentru care vom verifica gradul de realizare.
Primele două promisiuni sunt unele generale, iar celelalte două vizează categorii pentru care sunt planificate măsuri pentru 2017.

*Promisiunea 1: Adoptarea legii unice a salarizării personalului plătit din fonduri publice. (Durata: 4 ani; Beneficiari: 1,2 milioane salariați)

Promisiunea 2: Creșterea medie a salariului pentru bugetari cu 56% până în anul 2020. (20% în 2017, 20% în 2018 și 8% în 2019). *

În programul de guvernare, la pagina 8¹, se detaliază că în cadrul dezbaterii legii unice a salarizării, ”Guvernul va propune creșterea bugetului alocat plății salariaților din sistemul public cu 32 mld lei (56%), dar și stabilirea unei grile de salarizare, care să fie apropiată de modelul din țări precum Franța, Germania, Danemarca sau Marea Britanie. Creșterea salariului mediu pentru cei din sectorul public va fi de 20% până la 1 iulie 2017, alți 20% începând cu 1 iulie 2018 și 8% începând cu 1 iulie 2019. Vom ajunge astfel de la o alocare de 7,8% din PIB astăzi, pentru cheltuielile de personal din sistemul public, la 9,5% din PIB în 2019.”

IMPORTANT: Trebuie remarcat că promisiunea de mărire a salariilor este una medie (deci nu neapărat egală pentru toate categoriile de bugetari), dar și că aceasta este etapizată până în 2020.

Promisiunea 3: În trimestrul I din 2017 vor crește cu 15% salariile din educație și sănătate, cu 20% salariile din administrația publică locală și cu 50% salariile pentru actori.

Promisiunea 4: În trimestrul III din 2017 salariile din educație și cercetare vor crește cu 20%, iar salariile actorilor cu 50%.

Singura promisiune respectată până acum este cea privind creșterile salariale din primul trimestru din 2017, pe care noi am notat-o cu nr. 3. Salariile din educație și sănătate au fost crescute cu 15% prin Legea 250/2016, salariile din administrația publică locală au fost crescute cu 20% și cele din instituțiile de spectacole cu 50% prin OUG 2/2017.

Cel mai probabil, promisiunea privind creșterea salariilor din trimestrul III nu va mai fi respectată. Din două motive.

Primul este voința.
Au intenționat oare cu adevărat guvernanții să facă această a doua majorare?

Dacă este să ne uităm pe bugetul propus de guvernul Grindeanu și aprobat de Parlamentul României și pe Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2017-2019² care îl acompaniază, observăm că, încă de la început, pentru cheltuielile de personal s-a propus o creștere de doar 12% în 2017 față de 2016, sub procentul de 20% promis.

Suma alocată în plus pentru 2017, respectiv 6.8 miliarde lei față de 2016 acoperă, potrivit datelor preluate de Consiliul Fiscal din evaluările de impact ale Ministerului Finanțelor Publice acoperă însă aproximativ doar măririle planificate pentru trimestrul I din 2017 (pagina 15 din Opinia Consiliului fiscal cu privire la Legea bugetului de stat, Legea bugetului de asigurări sociale de stat pentru anul 2017 și la Strategia Fiscal – Bugetară 2017-2019³):

Al doilea impediment pentru realizarea majorării de la 1 iulie este legea. Legal, aceasta nu este posibilă. Sau, mai exact, nu fără încălcarea Legii 69/2010 privind responsabilitatea fiscal-bugetară. Sau poate printr-o derogare de la aceasta. De ce?

Potrivit articolului 23 (2) din Legea 69/2010⁴, ”Într-un an bugetar nu pot fi aprobate mai mult de două rectificări bugetare şi acestea nu pot fi promovate în primele 6 luni ale anului”.

În plus, potrivit articolului 17 (2)⁵ din aceeași lege, ”Totalul cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat nu poate fi majorat pe parcursul anului bugetar, cu ocazia rectificărilor bugetare”.

Așadar, nu se putea mări plafonul cheltuielilor de personal printr-o eventuală rectificare bugetară în condițiile legii, deci nu putea avea loc mărire a salariilor bugetare cu mai mult de 12% față de anul 2016, atât cât a fost prevăzut în bugetul aprobat pentru 2017 și oricum o rectificare bugetară nu ar fi putut avea loc mai devreme de 1 iulie 2017.

2. Promisiunile noi și impactul pe care-l anunță

Cităm declarațiile făcute astăzi⁶, 6 iunie 2017, de ministrul Muncii: ”(…) ar urma să facem majorări salariale la absolut toţi bugetarii cu 25% creşteri pe salariul brut începând cu data de 1 ianuarie 2018, după care, începând cu data de 1 martie, o majorare de încă 20% la salariile pentru educaţie, care, cumulat cu cei 25% înseamnă per total o creştere de 50% cum am promis şi cu grila până în 2022 pentru medici şi asistente tot de la 1 martie. Aceasta ar fi varianta cu care noi intrăm în comisie”.

Alăturăm celei de mai sus și o declarație din partea premierului, care a spus, în aceeași zi, că ”impactul total, în forma aceasta, este aproape 76 miliarde lei, la 8,6% din PIB, în parametri normali ca efort bugetar”.

Din cele două declarații înțelegem că promisiunea privind impactul bugetar al creșterii anvelopei salariale din sistemul bugetar estimat la 32 de miliarde lei până în 2020 nu va fi respectată, ci se va ajunge la un impact bugetar cu 237.5% mai mare decât cel promis inițial.

Unul dintre motive este acela legat și de schimbarea promisiunii din program – de la 56% mărire pe bugetul total alocat pentru cheltuielile de personal prin creșterea mediei salariilor din sistemul bugetar s-a ajuns la o promisiune legată de mărire a tuturor salariilor din sistemul bugetar.

Ce consecințe ar putea avea o astfel de politică macro-economic e imposibil de evaluat acum. La cum arată astăzi economia, e puțin probabil că o astfel de creștere este o măsură sustenabilă.

---

Pentru a urmări alte evoluții și analize privind îndeplinirea Programului de guvernare, vă invităm să ne urmăriți pe https://guvernometru.factual.ro.