Rusia a acuzat oficial Ucraina că a încercat să atace reședința președintelui Vladimir Putin de la Valdai cu 91 de drone, în noaptea de 28 spre 29 decembrie, descriind incidentul drept un act de „terorism de stat”.
În acea perioadă, președintele Volodimir Zelensky s-a aflat la reședința lui Donald Trump de la Mar-a-Lago, pentru negocieri privind pacea în Ucraina.
Moscova susține că toate dronele au fost doborâte, fără a provoca victime sau pagube, însă a folosit acest pretext pentru a anunța o înăsprire a poziției sale în negocierile de pace. În replică, Ucraina a respins categoric acuzațiile, spunând că sunt menite să saboteze progresele diplomatice recente și să justifice viitoare atacuri rusești asupra Kievului.
Este un eveniment pe care cele două țări l-au prezentat complet diferit, un alt episod din războiul hibrid. Avem, însă, câteva date concrete, care ne pot ajuta să înțelegem mai bine.
Cine a dat prima dată informația
Acuzațiile au pornit de la Ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov.
Acesta a susținut, luni 29 decembrie, pe canalul său de Telegram, că Ucraina a lansat un atac cu 91 de drone cu rază lungă de acțiune asupra reședinței prezidențiale din regiunea Novgorod (Valdai). El a etichetat acest incident drept un act de „terorism de stat”.
Dmitry Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a anunțat că poziția de negociere a Rusiei va fi revizuită din această cauză, conform presei rusești.
Vladimir Putin a fost cel care l-a anunțat pe Donald Trump despre presupusul incident. Trump le-a confirmat jurnaliștilor că a aflat despre incident chiar de la Putin.
BBC relatează că Iuri Ușakov, consilier de politică externă la Kremlin, a afirmat că atacul ar fi avut loc duminică noaptea, „practic imediat după” discuțiile dintre Trump și Zelenski din Florida. Ușakov a susținut că președintele american a fost șocat de veste: „Președintele SUA a fost șocat de această informație, s-a înfuriat și a spus că nu poate să creadă că s-au comis astfel de acțiuni nebunești. S-a afirmat că acest lucru va afecta fără îndoială abordarea SUA în ceea ce privește colaborarea cu Zelenski”.
Inițial, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat că Rusia nu va prezenta dovezi fizice (epave de drone), argumentând că simplul fapt că sistemele de apărare aeriană au funcționat eficient ar trebui să fie îndeajuns. Peskov a mai declarat că scopul atacului ar fi fost „sabotarea eforturilor președintelui Trump de a facilita o soluționare pașnică a conflictului ucrainean”.
Deși inițial nu a menționat niciun atac asupra reședinței în rapoartele sale de dimineață, Ministerul Apărării al Rusiei a oferit ulterior detalii tehnice prin Generalul-maior Aleksandr Romanenkov. Conform publicației The Moscow Times, pe 31 decembrie, acesta a susținut că atacul a fost unul „deliberat și planificat cu grijă”, prezentând o hartă a traseelor dronelor și un material video cu o dronă doborâtă într-o pădure, materiale care nu au putut fi verificate independent.
Militarii ruși au susținut că drona transporta o încărcătură explozivă de 6 kilograme și că nu a explodat deoarece a fost lovită în coadă.
Cronologia
Așadar, primele acuzații au fost lansate luni, 29 decembrie 2025, de Ministrul de Externe Serghei Lavrov, care a oferit cifre, dar nu a prezentat nicio dovadă.
Dmitry Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat marți că nu este necesară prezentarea de dovezi fizice pentru un atac atât de masiv, argumentând că eficiența apărării antiaeriene este suficientă.
Însă, abia miercuri, în 31 decembrie, Ministerul rus al Apărării a publicat, pe canalul său de Telegram, un videoclip despre care susține că surprinde momentul interceptării dronelor, incluzând imagini de pe un ecran radar și comunicații audio între operatori.
Pentru a verifica ce spune exact în rusă, am folosit funcția de recunoaștere vocală (voice-to-text) din Google Translate, care a transcris și tradus mesajul în limba română.
„Intră în zonă. Ținta a fost distrusă. Consum: unul.”
„Avem detonare! Ținta a fost distrusă. Consum: unul.”
„În noaptea de 29 decembrie a avut loc o tentativă de atac cu drone de tip aeronavă asupra teritoriului unui obiectiv protejat. Primele drone inamice au intrat din direcția sudică, din regiunea Tver în regiunea Novgorod.”
„Avem traiectorie! Avem! Ținta a fost distrusă. Consum: unul.”
„Ținta a fost distrusă! Consum: unul.”
„După distrugerea primului val, al doilea val de drone a intrat pe teritoriul regiunii Novgorod din direcția vestică și s-a deplasat spre obiectivul protejat. Pe durata atacului au fost distruse 41 de aparate de zbor fără pilot. Tentativa de a pătrunde prin dispozitivul de luptă și de a suprasolicita apărarea noastră a eșuat. Echipajul a acționat conform procedurilor standard. Toate țintele au fost distruse. Ținta atacului cu drone a fost obiectivul protejat din regiunea Novgorod, raionul Valdai”.
Ministerul Apărării a mai publicat o hartă care arată traiectoriile a 91 de drone. Conform hărții, dronele ar fi decolat din regiunile ucrainene Sumî și Cernihiv, zburând la altitudini foarte joase prin regiunile Briansk, Smolensk și Tver, înainte de a ajunge în regiunea Novgorod.
Briefingul susținut de general-maiorul Aleksandr Romanenkov, publicat pe Telegram, reprezintă cea mai detaliată versiune oficială a presupusului atac cu drone asupra reședinței lui Vladimir Putin:
„Între 28 și 29 decembrie 2025, regimul de la Kiev a încercat să comită un atac terorist prin utilizarea masivă a dronelor de atac cu rază lungă împotriva reședinței președintelui Federației Ruse din regiunea Novgorod.
La aproximativ ora 19:20, pe 28 decembrie 2025, unități ale trupelor radiotehnice ale Forțelor Aerospațiale au detectat un atac aerian cu drone de tip aeronavă, care operau la altitudini extrem de joase, lansate de pe teritoriile regiunilor ucrainene Sumî și Cernihiv.
Atacul inamic, așa cum este prezentat pe hartă, a fost desfășurat din mai multe direcții către reședința președintelui Rusiei, traversând teritoriile regiunilor Bryansk, Smolensk, Tver și Novgorod, folosind un total de 91 de drone.
În timpul luptei aeriene, toate dronele ucrainene au fost distruse de forțele și mijloacele de apărare antiaeriană ruse.
Conform hărții prezentate, 49 de drone au fost doborâte deasupra regiunii Briansk, una deasupra regiunii Smolensk, iar 41 de drone au fost distruse de unitățile de rachete antiaeriene ale Forțelor Aerospațiale în regiunea Novgorod.
Pentru respingerea atacului masiv au fost utilizate sisteme de rachete antiaeriene, grupuri mobile de foc și sisteme de război electronic.
Structura atacului, numărul mijloacelor aeriene utilizate și direcțiile din care acestea au acționat demonstrează, potrivit autorităților ruse, că atacul a fost unul țintit, atent planificat și desfășurat în mai multe eșaloane.
În urma respingerii atacului, nu s-au înregistrat victime sau pagube pe teritoriul Federației Ruse, iar reședința președintelui Federației Ruse nu a fost afectată.
Forțele de apărare antiaeriană continuă să își îndeplinească misiunile de luptă pentru protejarea spațiului aerian al țării.”
După cum relatează Reuters, ministerul nu a dat explicații despre cum știau care era ținta dronei. De asemenea, locația în care a fost filmat videoclipul nu poate fi identificată la momentul redactării.
Conform BBC, epava prezintă similitudini cu modelul Chaklun produs în Ucraina, dar deoarece componentele dronei din imagine sunt ieftine și disponibile pe scară largă online, nu pot fi atribuite direct armatei ucrainene.
Drona Chaklun este frecvent menționată în rapoartele militare ucrainene și a fost subiect de știre internațională, în momentul în care Ucraina a decis să o folosească la scară largă. Acest lucru poate fi interpretat în două feluri – atât ca o confirmare a faptului că Ucraina deține un astfel de echipament, dar și ca o informație foarte ușor de obținut de oricine, inclusiv de serviciile de informații din Rusia.
Nicio relatare nu confirmă dacă Vladimir Putin se afla sau nu la reședința de la Valdai.
Poziția Ucrainei: „minciuni tipic rusești”
Președintele Volodimir Zelenski a reacționat rapid, în 29 decembrie și declarat că Moscova a inventat acest atac pentru a submina progresele diplomatice realizate în urma întâlnirii sale cu Donald Trump la Mar-a-Lago, numind aceste acuzații drept „minciuni tipic rusești”.
Kievul consideră că, pentru Rusia, orice succes în relația Ucrainei cu noua administrație americană este văzut ca un eșec, motiv pentru care Kremlinul a căutat un pretext pentru a crea tensiuni între cele două părți.
Conform lui Zelenski, acest scenariu este folosit de Moscova pentru a justifica viitoare atacuri masive asupra Ucrainei.
Și ministrul de Externe ucrainean, Andrii Sybiha, a declarat marți că atacul nu a avut loc.
Kievul a invitat partenerii internaționali, în special echipa lui Donald Trump, să își folosească propriile capacități tehnice și de satelit pentru a verifica dacă a existat vreo activitate de drone în zona reședinței Valdai. Zelenski a declarat pentru CNN că datele serviciilor de informații occidentale vor confirma natura falsă a acuzațiilor rusești.
Serviciul de Informații Externe al Ucrainei a punctat că Ministerul Apărării al Rusiei și-a modificat raportările de mai multe ori, pentru a se potrivi narațiunii politice: inițial au raportat 18 drone, apoi 23, ajungând în final la cifra de 91 menționată de Serghei Lavrov, conform Pravda.
Experții ucraineni și oficialii de la Kiev susțin că un astfel de atac ar fi fost „stupid din punct de vedere strategic”, deoarece ar fi distrus orice bunăvoință construită cu administrația Trump chiar în momentul în care se discutau garanții de securitate vitale pentru Ucraina.
Într-un interviu pentru Reuters, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Ucrainei, Heorhii Tykhyi, a declarat că videoclipurile Rusiei sunt „hilare” și că Kievul este „absolut convins că un astfel de atac nu a avut loc”.
Localizare
Reședința președintelui Vladimir Putin, cunoscută sub numele de „Valdai”, dar numită și „Uzhin” sau „Dolgiye Borody”, este un complex de lux situat în nord-vestul Rusiei, în regiunea Novgorod. Aceasta se află la nord de Moscova, pe malul lacului Valdai.
Proprietatea se află în interiorul Parcului Național Valdai și este înconjurată de apă pe trei părți, accesul fiind restricționat de un gard masiv pe a patra latură.
Potrivit unei investigații publicate în aprilie 2021 de Fundația Anticorupție (FBK), fondată de figura opoziției ruse Alexei Navalny, reședința conține aproape 80 de clădiri: o vilă cu patru etaje având suprafața de 3500 metri pătrați, propria biserică, un pavilion chinezesc, un complex spa, restaurante, mini-cazinou, teren de golf, și alte clădiri cum ar fi o serie de depozite și garaje.
Este considerat unul dintre cele mai bine păzite spații din Rusia după Kremlin. Securitatea a fost sporită considerabil din 2022, imaginile de satelit din mai 2024 indicând prezența a cel puțin 12 sisteme de rachete antiaeriene Pantsir-S1 și cel puțin un sistem S-400 pentru apărarea împotriva dronelor și rachetelor, conform CNN, United24 Media și jurnaliștilor de la RFE/RL. Există o hartă interactivă realizată de jurnalistul Mark Krutov de la RFE/RL în care se pot observa aceste sisteme.
Ministerul Apărării al Rusiei susține că un total de 91 de drone cu rază lungă de acțiune au fost doborâte în drumul lor către reședință, într-o operațiune care ar fi durat aproximativ 13 ore (între orele 19:20 pe 28 decembrie și 08:30 pe 29 decembrie).
Conform versiunii oficiale ruse, dronele au urmat acest traseu și au fost interceptate în următoarele zone:
- Regiunea Bryansk: Aici ar fi fost doborâte cele mai multe drone, respectiv 49 de unități. Această regiune se află la peste 450-500 km sud de Valdai.
- Regiunea Smolensk: A fost raportată doborârea a unei singure drone.
- Regiunea Novgorod: Restul de 41 de drone ar fi fost interceptate chiar în regiunea unde se află reședința, în Valdai.
Generalul-maior Aleksandr Romanenkov a declarat că dronele au fost lansate din regiunile ucrainene Sumî și Cernihiv, zburând la altitudini extrem de joase pentru a evita detectarea. Atacul s-ar fi desfășurat în două valuri: primul intrând dinspre sud (regiunea Tver), iar al doilea dinspre vest.
Am pus pe hartă locațiile în care Rusia susține că ar fi avut loc interceptarea și locația aproximativă a reședinței lui Vladimir Putin.
Totodată, aici este harta realizată de Ministerul Apărării din Rusia privind dronele.
Deși Moscova insistă asupra acestor locații, conform unui reportaj BBC publicat în 30 decembrie, martorii oculari din orașul Valdai (aflat la 20 km de reședință) nu au auzit explozii sau sunete de drone în noaptea respectivă, iar autoritățile locale nu au emis alerte de atac aerian prin SMS, așa cum se întâmplă de obicei în astfel de situații.
O investigație a publicației independente Mozhem Obyasnit, care a discutat cu 14 rezidenți din orașul Valdai și din regiunea Novgorod, arată același lucru. Localnicii au declarat că nu au auzit sunete specifice de drone (bâzâit) sau explozii provocate de interceptări. Un localnic a declarat: „Dacă s-ar fi întâmplat așa ceva, tot orașul ar fi vorbit despre asta”.
Există o singură mărturie care atestă existența atacului, dar aceasta vine din partea statului. Ministerul rus al Apărării a publicat un video pe Telegram cu un presupus martor local pe nume Igor Bolșakov, din satul Roșcino. Acesta a declarat că s-a trezit spre dimineață din cauza zgomotului și a auzit sunetul rachetelor și un scrâșnet venind dinspre lac.
Reacția la nivel internațional
În timp ce Donald Trump s-a declarat „foarte furios” după ce a fost informat personal de Vladimir Putin despre presupusul incident, Matthew Whitaker, Ambasadorul SUA la NATO, a pus sub semnul întrebării realitatea incidentului. El a spus că ar fi „bezmetic” ca Ucraina să riște un acord de pace atât de aproape de finalizare printr-o astfel de acțiune, conform Reuters.
Kaja Kallas, vicepreședinta Comisiei Europene a numit relatările drept o „distragere deliberată” a atenției și o încercare de a deraia procesul de pace. Potrivit CNN, surse apropiate președintelui Macron au indicat că, după verificări cu partenerii internaționali, nu s-au găsit dovezi solide care să susțină acuzațiile rusești. Tot CNN spune că Lituania a descris incidentul drept o operațiune „steag fals” (false flag) menită să justifice o escaladare militară din partea Rusiei.
Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a declarat pe pagina sa de X că cere transparență și onestitate din partea Rusiei: „Astăzi am avut consultări suplimentare cu partenerii noștri europeni și canadieni în cadrul formatului Berlin. Procesul de pace avansează. În prezent, transparența și onestitatea sunt necesare din partea tuturor, inclusiv din partea Rusiei.”
Surse oficiale din partea serviciului de inteligență al SUA, CIA, au declarat, în 31 decembrie 2025, inițial pentru Wall Street Journal, că toate informațiile deținute infirmă teoria că Ucraina ar fi lansat un atac asupra reședinței lui Vladimir Putin.
În schimb, aliații Rusiei, India, Pakistan, Emiratele Arabe Unite și statele din Asia Centrală condamnă ferm „tentativa de atac” a Ucrainei.
Ce spun experții
În primele ore după incident, rapoartele oficiale ale Ministerului Apărării din Rusia și ale autorităților regionale menționau cifre mult mai mici. De exemplu, în regiunea Novgorod (unde se află reședința), s-a raportat inițial doborârea a doar 18 drone. Serviciul de Informații Externe al Ucrainei a observat că Ministerul Apărării rus și-a modificat raportările de cel puțin două ori: de la pragul inițial de 18 drone în regiunea respectivă, cifra a crescut la 23, conform publicației Pravda.
Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a subliniat că afirmația lui Lavrov despre cele 91 de drone era inconsistentă cu alte date ale Ministerului Apărării, care menționau la un moment dat doborârea a 47 de drone deasupra regiunii.
ISW spune că atacurile ucrainene reale în interiorul Rusiei generează întotdeauna dovezi observabile: filmări geolocalizate ale apărării antiaeriene, explozii, incendii sau coloane de fum. În cazul Valdai, nu a existat nicio astfel de dovadă în primele 24 de ore.
Tot experții ISW, citând publicația de opoziție din Rusia, Sota, spun că este imposibil ca doborârea a 91 de drone să treacă neobservată într-o zonă locuită. Investigațiile independente au arătat că rezidenții nu au auzit niciun zgomot de motor sau explozii, ceea ce ar fi fost inevitabil dacă sistemele de apărare (precum Pantsir-S1) ar fi operat la o asemenea scară.
Expertul australian Malcolm Davis (Australian Strategic Policy Institute) a afirmat pentru ABC News că, deși un atac ar fi „tehnic posibil”, ar fi „strategic și politic stupid”. O astfel de acțiune ar distruge imediat bunăvoința construită de Ucraina în relația cu echipa lui Donald Trump, chiar în momentul în care negocierile păreau să progreseze.
Peter Dickinson (Atlantic Council) explică faptul că reședința de la Valdai este unul dintre cele mai bine protejate spații din Rusia. Șansele ca o dronă să lovească o țintă specifică într-un domeniu atât de vast, fără a fi detectată, sunt aproape de zero.
Marina Miron, analist de la King’s College London, a spus pentru Al Jazeera că acest incident ar putea fi o operațiune sub „steag fals” (false flag) menită să submineze procesul de pace.
Samuel Charap, analist veteran rus al organizației non-profit Rand, consideră că Putin ar fi putut inventa această scuză pentru a adopta o poziție mai dură în fața lui Trump, simțindu-se presat de succesul vizitei lui Zelenski la Mar-a-Lago: „S-ar putea ca Putin să fi încercat să rămână în grațiile lui Trump fără a pune capăt războiului. Fie i s-a dat, fie și-a inventat un pretext pentru a adopta o poziție mai dură.”
Faptul că primele detalii militare au fost oferite de Ministrul de Externe (Lavrov) și nu de Ministerul Apărării este considerat de The Moscow Times ca fiind o procedură neobișnuită.
*Sursă foto principală: Unsplash