Categorie: Uncategorized

Cu peste 51 de milioane de telespectatori, așa cum a anunțat organizatorul dezbaterii, postul de televiziune CNN, confruntarea dintre Joe Biden și Donald Trump a lăsat un gust amar pentru analiștii politici. Preocupare pentru fragilitatea președintelui în funcție (81 de ani), pe de o parte și un ghem de falsuri rostogolite de fostul președinte, pe de cealaltă. 

Vom analiza principalele teme de discuție, cu precădere cele unde s-au oferit date exagerate sau chiar false. Principalele site-uri de fact-check din SUA, dar și din Europa au descoperit mai multe astfel de afirmații. 

Per ansamblu, cele două discursuri, filtrate prin mai multe analize de fact-check, arată că tendința președintelui în exercițiu a fost să umfle realizările din mandatul care este pe cale să se încheie. Contracandidatul lui a păstrat tiparul cu care și-a cucerit electoratul republican: conspirații și negaționism.

O analiză realizată de poynter.org arată că principalele teme manipulate de cei doi candidați au fost legate de economie, migrație și avort. 

---

1. Trump / Migrație: Pușcăriașii și nebunii au invadat America!

Afirmația este falsă.

Donald Trump a reproșat că administrația Biden a avut o politică extrem de permisivă vizavi de imigranți, astfel că „milioane de oameni din închisori și instituții de sănătate mintală” au putut veni în America.

Datele oficiale arată că, în perioada 2021-2024, Poliția de frontieră a reținut aproximativ 103.700 de cetățeni străini care aveau condamnări penale, în SUA sau în alte țări.

În replică, Biden a afirmat că prin schimbările legislative operate în timpul mandatului din ultimii 4 ani, numărul migranților care trec ilegal granița a scăzut cu 40%.

Datele puse la dispoziție de Departamentul pentru Securitate Internă al SUA și publicate de CNN arată că migrația ilegală cu care se confruntă Statele Unite a scăzut cu 40%, dar acest fapt nu se poate pune doar pe seama schimbărilor legislative.

Tot în cadrul acestei teme referitoare la problema imigranților, Trump a declarat că Biden ar fi permis să intre pe teritoriul SUA 18 milioane de oameni. Însă aceste declarații sunt contrazise de datele oficiale, care arată că este vorba de 9,7 de milioane de noi intrări în SUA.

---

2. Trump / Economie: I-am lăsat lui Biden o Americă cu 0 inflație!

Afirmația este falsă.

În dezbatere, Trump a susținut că nu exista inflație în SUA atunci când el a plecat de la Casa Albă. Această declarație nu este adevărată, deoarece, în 2020, nivelul inflației era de 1,4%.

Rata inflației în Statele Unite a înregistrat variații semnificative în anii 2020 și 2021. În 2020, rata inflației a fost relativ scăzută, atingând aproximativ 1,4%, conform datelor Biroului de Statistică a Muncii din SUA. Această valoare reflectă impactul pandemiei COVID-19 asupra economiei globale, care a determinat o scădere a cererii și a prețurilor.

În 2021, însă, rata inflației a crescut semnificativ, ajungând la 7% până la sfârșitul anului. Această creștere a fost atribuită revenirii cererii, perturbărilor lanțului de aprovizionare (din cauza pandemiei) și stimulentelor economice oferite de guvern. 

---

3. Joe Biden / Economie: În industria semiconductorilor, salariile sunt de cel puțin 110.000 dolari pentru cei fără studii superioare

Afirmația este falsă.

Joe Biden a declarat că în industria producătoare de semiconductori există un nivel de salarizare extrem de ridicat pentru persoanele fără studii superioare. 

Declarația este falsă, deoarece salariul mediu în această industrie este de aproximativ 170.000 de dolari, arată datele oficiale. Pentru a câștiga un salariu de 110.000 de dolari sau mai mare, angajații din au nevoie de diplome care să ateste studiile superioare.

Legat de această temă, Trump a acuzat că administrația Biden are un plan de creștere a taxelor fiscale de patru ori. De fapt, creșterea propusă este de 7%, față de creșterea de 300% pe care a susținut-o chiar fostul președinte, Donald Trump.

---

4. Biden / Covid: Trump a susținut că oamenii trebuie să își injecteze înălbitor în vene!

Afirmația este falsă.

O analiză realizată de washingtonpost.com despre această dezbatere tranșează un set de declarații care ar putea fi catalogate drept atacuri la persoană.

În cadrul discursurilor, Biden a afirmat că Trump ar fi declarat, legat de campaniile de vaccinare împotriva Covid-19, că „oamenii nu trebuie decât să își injecteze înălbitor în vene”.

Acuzațiile făcute de Biden sunt false pentru că, în mod public, în iunie 2020, Trump a făcut următoarea declarație: 

„I see the disinfectant, where it knocks it out in one minute. And is there a way we can do something like that, by injection inside or almost a cleaning, because you see it gets in the lungs and it does a tremendous number on the lungs, so it’d be interesting to check that, so that you’re going to have to use medical doctors with, but it sounds interesting to me.” (Trad: Văd dezinfectantul, care elimină virusul într-un minut. Și există o modalitate prin care putem face ceva asemănător, prin injecție sau aproape ca o curățare, pentru că vedeți, ajunge în plămâni și face ravagii în plămâni, așa că ar fi interesant de verificat asta, deci va trebui să folosiți medici, dar mi se pare interesant.).

Ca atare, Trump a spus că medicii ar trebui să cerceteze dacă nu cumva injectarea unei cantităținde dezinfectant poate fi soluția anti-covid, dar nu le-a recomandat direct oamenilor să facă asta.

---

5. Trump / atacul asupra Capitoliului: „Un număr relativ mic de persoane care au mers la Capitoliu și, în multe cazuri, au fost conduse înăuntru de poliție”.

Afirmația este falsă.

În dezbatere, Trump a încercat să minimalizeze evenimentele care care au avut loc în ianuarie 2021, când Capitoliul a fost ocupat de susținătorii lui.

El a susținut că a fost vorba despre un număr relativ mic de oameni care au mers la Capitoliu și că, în multe cazuri, protestatarii au fost introduși de poliție în clădire.

Însă, într-o notă internă din 7 martie 2023, șeful poliției din Capitoliul SUA, J. Thomas Manger, a spus că afirmația potrivit căreia „ofițerii noștri i-au ajutat pe revoltați și au acționat ca ghizi turistici” este „revoltătoare și falsă”. În cadrul acestui atac, peste 1.400 de persoane au fost acuzate de infracțiuni federale și peste 850 de persoane au pledat vinovate pentru infracțiuni, iar alte 200 au fost condamnate la proces, după ce au devastat Capitoliul SUA, convinși că președintelui Trump i s-a furat victoria în alegeri.

---

6. Trump / Mediu: „În timpul celor patru ani ai mandatului meu, am avut cele mai bune cifre privind mediul din toate timpurile”.

Afirmația este falsă.

De fapt, calitatea aerului și cea a apei s-au îmbunătățit constant de zeci de ani, datorită legilor federale, cum ar fi Clean Air Act și Clean Water Act. Dar oamenii de știință au descoperit că aerul poluat și apa murdară încă afectează zeci de milioane de oameni cu boli și moarte prematură. 

În timpul primului său mandat, Trump a încercat, dimpotrivă, să reducă limitele privind contaminarea aerului și apei de la centrale electrice, camioane și alte surse. El a spus extrem de clar că va face același lucru într-un al doilea mandat.

De asemenea, în mandatul său, Trump a fost unul dintre cei mai vocali susținători ai combustibililor fosili, vinovați de mare parte a efectelor cu gaz de seră.

---

7. Biden / Apărare: „Adevărul este că eu sunt singurul președinte din acest secol — din acest deceniu — care nu are trupe care să moară nicăieri în lume, așa cum s-a întâmplat în cazul lui”. 

Afirmația este falsă.

În timpul mandatului 2020-2024, deținut de Joe Biden la Casa Albă, au murit cel puțin 16 militari în lupte. Înaugust 2021, 13 pușcași din Marina Americană au murit în timpul unui atac sinucigaș la Aeroportul Internațional Hamid Karzai din Kabul, Afghanistan, în timp ce trupele americane se retrăgeau din țară. În ianuarie 2024, într-un atac cu o dronă asupra unei baze militare SUA din Iordania au murit 3 soldați.

Un nou scam a apărut pe Whatsapp – recrutarea de angajați care să lucreze de acasă pentru firma Okazii.ro, care, însă, nu are nicio legătură cu site-ul adevărat.

Sub pretextul unei oferte de angajare, utilizatorii sunt îndrumați să se înregistreze pe o platformă crypto, unde, ulterior, li se solicită să vireze diverse sume, pentru a putea primi un presupus comision de vânzare. 

---

Semnale de alarmă: prefix străin, fotografie generică, traducere automată

Numărul de telefon al acestor scameri nu este cu prefix de România, iar textele par să fie traduse automat din limba engleză (există expresii preluate mot-mot, care în limba română nu au niciun sens, spre exemplu „cuvântul în gură”). 

Mesajul direct îndrumă să îți faci un cont de Bybit, care de fapt este o platformă de trading de monede crypto. Odată creat contul, ți se spune că ai primit o anumită sumă bonus în crypto.

Odată contul creat, primești un mesaj care te îndeamnă să te grăbești și să accepți această ofertă de muncă: „cota de locuri de muncă este limitată”. 

Link-ul pe care îl trimit nu este cel oficial al site-ului Okazii. Are terminația „.cc”, în loc de „.ro”, pe care o are site-ul oficial. 

Contul oficial de Facebook al Okazii.ro a scris, pe 1 aprilie 2024, că „Okazii.ro nu trimite prin Whatsapp sau SMS oferte pentru scrierea de review-uri sau task-uri contra cost. De asemenea, asigură-te că atunci când accesezi site-ul Okazii.ro, URL-ul începe cu https://www.okazii.ro sau https://m.okazii.ro”. Așadar, orice link oficial care duce spre site-ul Okazii trebuie să aibă domeniu .ro. 

Mai mult, poza de profil pe care o afișează contul de Whatsapp este preluată fie de pe TikTok, fie de pe un site de dating rusesc. Pe niciuna dintre platforme, utilizatoarea nu pare că ar vorbi limba română.Mai mulți oameni au scris pe platforma Toți Pentru Unu, un forum de întrebări și răspunsuri, că au întâlnit astfel de oferte de angajare. La un moment dat, li s-a cerut să introducă chiar ei bani în aplicație, sub pretextul că unele comenzi ar fi avut o valoare mai mare decât cea pe care o aveau ei în cont.

Banii introduși pe platformă nu mai pot fi, însă, recuperați.

PREMISE

Parlamentul European a adoptat o moțiune istorică, prin care europarlamentarii români solicită returnarea Tezaurului național românesc confiscat de către Rusia. Documentul a fost adoptat joi, 14 martie, cu majoritatea voturilor Parlamentului European. Autoritatea lucrează acum la elaborarea unui text comun din partea Uniunii Europene, cu statut de rezoluție, prin care să ceară oficial Rusiei acest lucru.

Inițiativa a stârnit reacții furibunde din partea unor oficiali ruși. 

Joi seara, în 14 martie, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, a declarat, într-o postare pe Telegram că România vrea să-i fie restituit tezaurul ca să-și rezolve problemele economice pe seama Rusiei, dar și că țara noastră ar avea datorii de 20-25 de ori mai mari decât valoarea tezaurului românesc, care i-a fost predat Moscovei în 1916-1917. 

Zaharova pune așa-zisele „datorii” pe seama „distrugerilor” cauzate în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când România era aliată cu Germania, pe care Moscova le-ar fi „iertat încă din 1949”. 

Aceeași narațiune a fost preluată, ulterior, și de fostul președinte rus Dmitri Medvedev, care susținea că Guvernul sovietic ar fi naționalizat tezaurul României pentru „comportamentul necorespunzător” pe care l-ar fi avut România și că țara noastră ar fi refuzat să-și plătească „datoriile”. El mai spune că România ar fi acceptat naționalizarea tezaurului în schimbul renunțării la datoriile din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Înainte să verificăm dacă există sau nu bază factuală în ceea ce privește afirmațiile celor două personalități rusești, care sunt cunoscute pentru declarații deplasate făcute de-a lungul anilor, trebuie să ne îndreptăm privirile spre ceea ce s-a întâmplat în urmă cu un secol, când a început povestea aurului românesc la Moscova. 

---

DECIZIA

Cazul tezaurului național este explicat în detaliu pe site-ul Băncii Naționale a României (BNR) și îl vom relata și noi mai jos.

În august 1916, România a intrat în Primul Război Mondial alături de Antanta – alianța formată din Marea Britanie, Franța și Rusia, și urma să se confrunte în curând cu o situație extrem de dificilă. Fiind în război, România trebuia să-și protejeze rezerva din aur și bunurile de valoare națională. Încă din septembrie 1916, BNR a luat primele măsuri pentru punerea la adăpost a tezaurului său din aur. 

Din cauza avansului inamicilor către București (a trupelor Puterilor Centrale), Familia Regală și instituții centrale ale statului român s-au refugiat la Iași, unde a fost transportat și tezaurul. 

În pragul iernii anului 1916, teritoriul României era ocupat în proporție de două treimi de armatele Puterilor Centrale, iar guvernul și conducerea BNR au decis mutarea tezaurului pe teritoriul Rusiei, singurul stat aliat de la acea vreme cu care România se învecina. 

Atunci, la Iași, s-a semnat convenția cu reprezentantul Imperiului Rus, în care s-au precizat condițiile efectuării primului transport la Moscova. Valorile românești se aflau „sub garanția guvernului rus în ceea ce privește securitatea transportului, securitatea depozitului, ca și întoarcerea în România”.

---

TEZAURUL

Tezaurul Național consta în obiecte din trei mari categorii:

• Monede și lingouri de aur
• Bijuterii regale
• Obiecte culturale (arhive, icoane, documente, picturi etc.)

Conform sursei citate, primul transport către Moscova a avut loc în decembrie 1916 și a inclus 1.738 de casete cu o parte din Tezaurul Băncii Naționale a României (1.735 cu monede și trei cu lingouri) și două casete cu bijuteriile Reginei Maria. Aurul BNR valora 314,5 milioane lei, iar bijuteriile Reginei, 7 milioane de lei, la valoarea zilei. Acestea au fost inventariate în ianuarie – februarie 1917.

Ulterior, în vara anului 1917, autoritățile române se așteptau la o ofensivă militară de proporții a Puterilor Centrale. În contextul tensiunilor generate de Primul Război Mondial, a avut loc al doilea transport al Tezaurului României la Moscova. Trenul plecat la Moscova a dus atât valori ale BNR, cât și ale altor instituții, iar valoarea totală a transportului a fost de 7,5 miliarde lei. 

În total, în decembrie 1916 și iulie 1917, BNR a depus la Moscova 91,48 tone de aur fin.

---

CONFISCAREA

Confiscarea tezaurului românesc de către Rusia a avut loc în 1918, după ce bolșevicii conduși de Lenin au cucerit puterea în octombrie 1917, relatează BNR. 

Consiliul Comisarilor Poporului a anunțat ruperea relațiilor diplomatice cu România, arestarea ministrului român și confiscarea tezaurului depus la Moscova. Consiliul a declarat că „puterea sovietică își asumă răspunderea de a păstra acest tezaur pe care îl va preda în mâinile poporului român”.

Mult mai târziu au avut loc două restituiri a tezaurului românesc, însă acestea nu au privit aurul:

„Problema tezaurului BNR a marcat relațiile româno-sovietice și apoi româno-ruse din ultimul secol, deoarece, deși au avut loc două restituiri, în 1935 și, respectiv, 1956, acestea nu au vizat aurul BNR depozitat la Moscova. De aceea, BNR a continuat demersurile pentru recuperarea tezaurului”, potrivit reprezentanților BNR.

Negocierea Tratatului privind relațiile prietenești și de colaborare dintre România și Federația Rusă, semnat la 4 iulie 2003, a dus la discuții oficiale româno-ruse pe problema tezaurului românesc. A fost înființată și o comisie comună care să studieze, printre altele, problema Tezaurului românesc. 

Între 2003 și 2016, au avut loc patru sesiuni ale Comisiei comune româno – ruse. BNR a fost prezentă la toate cele patru sesiuni ale Comisiei, unde s-au prezentat documentele originale care atestă predarea tezaurului său reprezentanților statului rus, fapt acceptat de componenta rusă a Comisiei. Cu toate acestea, nu s-a ajuns niciodată la restituirea aurului. 

---

DATORIILE

Pentru a afla dacă România are în prezent datorii la Moscova în urma situației generate de Al Doilea Război Mondial și dacă acestea ar depăși valoarea tezaurului, Factual.ro a luat legătura cu istoricul Cosmin Popa, care a făcut parte din Comisia de negociere înființată în 2003 privind problema tezaurului.

Istoricul a explicat că teza datoriilor românești care exced valoarea tezaurului este una mai veche. Deși această idee este reciclată acum, nu are „nicio acoperire factuală”, ne spune Cosmin Popa.  

„Datoriile României din cel de-al Doilea Război Mondial, cele 300 de milioane aur la prețurile din 1938, așa cum au fost ele fixate de către Tratatul de Pace de la Paris din 1947, au fost plătite într-o proporție covârșitoare, până când Uniunea Sovietică a luat decizia anulării acestora”, punctează istoricul. 

România a furnizat Uniunii Sovietice, pe tot parcursul primului deceniu postbelic (adică după 1945, după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial), cantități necuantificate de mărfuri și de bunuri. O mare parte dintre aceste bunuri au consemnat „prelevări sub forma capturilor de război”, până la încheierea tratatului de pace. 

Aceste capturi de război au însemnat, de fapt, că Uniunea Sovietică a fost liberă să ia din România și să transporte în Uniunea Sovietică tot ceea ce a crezut de cuviință, fără ca aceste bunuri sau valori să fie cuantificabile sau să se scadă din valoarea despăgubirilor stabilite oficial. 

„Or, aceste despăgubiri fiind fixate în 1947, pe cale de consecință capturile de război nu s-au cuantificat, deși România a acoperit aproximativ 70% din despăgubirile fixate în 1947. Așa că teza nu are niciun fundament factual”, a precizat istoricul. 

În legătură cu declarațiile făcute de Medvedev, istoricul Cosmin Popa spune că Guvernul lui Lenin nu a naționalizat tezaurul românesc: „Formula era aceea că rămâne în păstrarea Rusiei Sovietice până când puterea va fi preluată de proletariat în România. Nici după preluarea de către proletariat a puterii, tezaurul nu a fost returnat”.

---

IDENTITATEA NAȚIONALĂ

În afirmațiile sale, Dmitri Medvedev a susținut și că „românii nu sunt o națiune”, iar Maria Zaharova a declarat că limba românească ar fi, de fapt, limba moldovenească. Ca să înțelegem de unde izvorăsc discursurile de acest fel, am apelat la profesorul universitar Sergiu Mișcoiu, director al Centrului de Cooperări Internaționale de la Universitatea Babeș-Bolyai.

Pentru început trebuie să avem în vedere că, din perspectivă rusească, istoric, în secolul al XIX-lea, Rusia vedea Moldova ca un principat independent, iar Valahia, în logica rusească, era o țară aflată la intersecția dintre Imperiul Otoman, Imperiul Habsburgic și Imperiul Țarist, pe care o privea cu o lipsă totală de respect. 

Retorica rusească de la vremea respectivă, care a fost reluată destul de abundent în ultimii ani, e că identitatea centrală este cea moldovenească.

„Acest lucru este foarte convenabil Rusiei, pentru că, în felul acesta, poate să pretindă o anumită apropiere culturală asupra acestei regiuni imaginare moldovenești, extinse, România fiind o ‘creație recentă’, la care Rusia a contribuit din respect față de moldoveni. Cam așa văd rușii istoria, și anume prin războiul de independență: în 1877, Rusia a sprijinit împingerea Imperiului Otoman în sud și a făcut astfel ‘cadou’ României existența sa națională, dar existența națiunii române poate fi contestată prin aceea că avem de-a face cu moldoveni și valahi sau munteni, iar ‘adevărata entitate’ aflată la răscrucea între culturi ar fi, de fapt, Moldova”, explică prof. Dr. Sergiu Mișcoiu. 

Discursurile de acest fel sunt abordate deseori de oficialii ruși, inclusiv în contextul războiului din Ucraina. Cel mai important reprezentant rus care a răspândit astfel de narațiuni este chiar președintele Vladimir Putin, care a susținut că nici ucrainenii nu ar fi o națiune, ci o parte istorică a Rusiei.

Profesorului Mișcoiu subliniază că Vladimir Putin a mai făcut referiri și privind identitatea românească, înainte de începerea conflictului din Ucraina:

„În momentul declanșării războiului, chiar înainte cu câteva zile, în discursul lui Vladimir Putin atunci am avut o referință foarte serioasă la acest episod istoric și acest lucru ne arată că există o încercare permanentă de a pune sub semnul întrebării identitatea națională românească, de a rescrie istoria în continuitatea unei viziuni rusești care vede popoarele limitrofe Rusiei ca niște popoare lipsite de unitate politică și aflate cumva la marginea unui mare imperiu, dependente de acesta. În felul acesta îi văd și pe baltici, pe români/moldoveni, alte popoare din Asia Centrală, de exemplu. Acest tip de discurs nu cred că ar trebui să ne mire foarte tare dată fiind turnura pe care a luat-o războiul din Ucraina și adversitatea tot mai mare pe care România o are față de Rusia.”

După ce Parlamentul European a adoptat rezoluția propusă de europarlamentarii români privind cerința de returnare a tezaurului, profesorul spune că era de așteptat să existe o contrareacție prin care Rusia să argumenteze că, istoric, a făcut „cadou” teritorii României. 

Mai apare și narativul conform căruia Uniunea Sovietică după al Doilea Război Mondial, la finalul acestuia, nu a invadat și nu a anexat România, din contră a lăsat-o independentă. Deci un nou „gest de mărinimie”. 

„În felul acesta, contabilizând, tezaurul nu e mai nimic față de ce datorează România Rusiei. Desigur, într-o asemenea modalitate contabilă, ar trebui să privim întreaga planetă sub o nouă perspectivă: fiecare are datorii către celălalt, inclusiv specia umană față de speciile umane din care a evoluat. Obiectivul Rusiei este să anuleze această cerere și să arată că aceasta face parte dintr-un scenariu apocaliptic în care Rusia este vânată internațional din toate părțile, mai ales din țările imediat limitrofe Rusiei”, a mai explicat profesorul universitar. 

În ceea ce-l privește pe Medvedev, prin afirmațiile făcute pe parcursul anilor, el și-a asumat rolul de „nebun de serviciu”, fiind cel care radicalizează pozițiile Rusiei. Prof. Dr. Sergiu Mișcoiu punctează faptul că nu ar trebui să ne mire acest discurs acum, dar că o astfel de abordare ar fi fost mult mai gravă în urmă cu 15 ani: 

„Ar fi fost o escaladare a limbajului diplomatic, dar acum, în contextul actual, în care vedem că există purtători de mesaje mai duri decât Vladimir Putin, era firesc să avem o contrareacție disproporționată și în linie de fapt cu modul în care au zugrăvit de-a lungul timpul istoria Kremlinul”.

În 19 și 20 februarie, mai multe site-uri de știri au relatat că România a importat din Ucraina un milion de tone de grâu, în perioada iulie 2023 – prezent. Aceste date contraziceau măsurile reglementate la nivel național de limitare a importurilor pentru a îmbunătăți economia locală.

Cele 5 site-uri pe care a apărut informația citau aceeași sursă: Agricensus. Această agenție independentă de raportare a prețurilor de pe piețele mondiale de agricultură a postat, în 16 februarie 2024, un presupus raport al exporturilor de cereale din Ucraina pe piața mondială. 

România a fost menționată într-un top al primelor cinci țări importatoare de grâu, aflându-se pe locul 2, cu un milion de tone de grâu importate de la 1 iulie 2023.

 Site-ul menționează că informațiile sunt obținute de la Autoritatea Vamală Ucraineană. Cu toate acestea, în articol nu apare niciun link către informațiile citate.

În presa românească, cele 7 site-uri care au preluat informația sunt:

1. Economica.net
2. Bizbrașov.ro
3. Profit.ro
4. PSNews.ro
5. Bani și Afaceri.ro
6. IntelProfit.ro
7. NewsNow.ro

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a colectat date de la ANSVSA și Autoritatea Vamală Română și le-a dat publicității printr-un comunicat de presă, în 20 februarie 2024. 

Conform acestora, în perioada ianuarie 2023 – iunie 2023 au fost importate în total 210.654 de tone de grâu din Ucraina. După acea dată, importul a fost de zero tone.

---

Potrivit unui comunicat de presă al Autorității Vamale Române, în perioada 2 mai 2023 – 31 decembrie 2023 au fost importate 25.214 tone de grâu. Aceste cantități făceau parte din contractele semnate înainte de impunerea măsurilor restrictive. În perioada 1 ianuarie – 15 februarie 2024 totalul de tone de grâu importate în România a fost de zero tone.

Unul dintre efectele majore pe care statele membre ale Uniunii Europene le-au resimțit în urma invaziei rusești în Ucraina a fost redirecționarea transporturilor de cereale prin vămile terestre. 

În 2 mai 2023, Uniunea Europeană a impus mai multe măsuri preventive de restricție a importurilor de cereale din Ucraina în România și în alte 4 state membre. Aceste măsuri au fost luate pentru a decongestiona fluxul de transporturi din vămi sau din depozitele logistice, pentru a diminua costurile de depozitare și pentru a nu afecta economia și pe fermierii din statele membre. Orice import  care s-a desfășurat în România în  perioada mai – iulie  2023 făcea parte din contractele semnate înaintea instituirii restricțiilor. Aceste măsuri au fost prelungite până la data de 15 septembrie 2023.

România a elaborat un act normativ care să reglementeze măsurile ce trebuie impuse pentru licențierea importurilor de cereale și alte produse din Ucraina. Astfel, pe 12 octombrie 2023, a fost elaborată OUG 84/2023 care impune un sistem de verificare și autorizare a tuturor importurilor de cereale provenite din Ucraina, pentru a-și proteja fermierii locali și pentru a face față pierderilor economice.

În cadrul OUG 84/2023, operațiunile de import de produse agricole din Ucraina se realizează numai în baza unei licențe emise de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. În decembrie 2023, Guvernul a elaborat o notă de fundamentare, OUG 126/2023, prin care prelungește termenul OUG 84/2023 până la 30 iunie 2024. Astfel, se prelungește impunerea unei autorizații de import de cereale din Ucraina pentru încă 6 luni.

Publicația Libertatea a întrebat Administrația Prezidențială, pe 19 ianuarie 2024, dacă președintele țării a fost în concediu în perioada decembrie 2023- ianuarie 2024, în contextul evenimentelor omagiale legate de Revoluția din 1989 de la care Klaus Iohannis a lipsit. 

„(…) începând de la depunerea jurământului în funcție, președintele Klaus Iohannis nu s-a aflat în concediu de odihnă, în sensul noțiunii definite de legislația muncii. Precizăm că președintele României nu a încetat, pe parcursul întregului mandat, să își exercite atribuțiile constituționale, dovada în acest sens fiind decretele semnate și publicate în Monitorul Oficial al României, precum și alte acțiuni derivate din prerogativele pe care le deține”, arată Administraţia Prezidenţială în răspunsul transmis către reporterii de la Libertatea, în aceeași zi cu solicitarea de informații. 

Am încercat să obținem clarificări, astfel că am trimis și noi o listă de întrebări către Administrația Prezidențială. 

„În conformitate cu dispozițiile constituționale, Președintele României, în calitate de autoritate publică unipersonală, exercită un mandat de reprezentare, iar obligațiile și atribuțiile sale nu pot fi delegate altei persoane. Specificul acestui mandat, care nu permite întreruperea temporară a activității pentru efectuarea unui concediu de odihnă în sensul legislației muncii, implică exercitarea de către Președintele României, în mod permanent și neîntrerupt, a prerogativelor sale constituționale și legale.

Președintele României, Klaus Iohannis, nu a beneficiat de zile de concediu de odihnă în timpul ambelor mandate, nu a încasat indemnizație de concediu de odihnă, aferentă zilelor de concediu de odihnă neefectuate în timpul celor două mandate și nu a beneficiat de compensarea în bani a zilelor de concediu de odihnă neefectuate”.

---

CE SPUNE LEGEA

Constituția României arată că Președintele României este cel care desemnează premierul, numește guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament, poate participa la ședințe de guvern, poate dizolva Parlamentul și poate cere cetățenilor să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional. Mai are atribuții în domeniul politicii externe și al apărării. 

Pe lângă toate acestea, Președintele promulgă legi, poate sesiza Curtea Constituțională, emite decrete, acordă decoraţii, titluri de onoare, grade de mareșal, de general și de amiral, numește în funcții publice conform legilor, dar acordă și grațieri individuale. 

Suspendarea din funcție a Președintelui României se face de către Parlament, iar vacantarea funcției se face prin demisie, demitere din funcţie, imposibilitatea definitivă a exercitării atribuţiilor sau în caz de deces.

În aceste cazuri, interimatul se asigură, în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor.

Tot din Constituție aflăm că „indemnizaţia şi celelalte drepturi ale Preşedintelui României se stabilesc prin lege”. 

Am identificat două legi care privesc aceste două aspecte. 

Mai întâi, legea privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice actualizată, ne arată felul în care se calculează indemnizația Președintelui României: adică se înmulțește coeficientul de ierarhizare al funcției, și anume 12, cu salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.  La acest moment, salariul minim brut garantat este de 3300 de lei. 

Apoi, există o lege specială care privește drepturile foștilor președinți de stat. Conform acesteia, un fost șef de stat beneficiază de o locuință de protocol, o indemnizație lunară de 75% din indemnizația acordată șefului de stat în funcție, control medical anual la Spitalului Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila”, pază, protecție și mașină acordate permanent de Serviciul de Protecție și Pază. Practic, de toate acestea o să beneficieze și Klaus Iohannis. 

---

VIZITE PRIVATE ȘI ODIHNĂ

Deși, noi toți ceilalți avem drepturi și obligații în relația cu angajatorul, indiferent dacă este o instituție de stat sau o companie privată, Președintele României nu-și poate luat concediu în sensul Codului Muncii. Asta pentru că șeful statului nu poate să fie înlocuit de nimeni atâta timp cât este în funcție. 

Cu toate acestea, Klaus Iohannis a avut și perioade de respiro.

În august 2023, a fost în drumeție pe vârful Moldoveanu, alături de soție. S-a fotografiat alături de atletul Ioan Levente Polgar, conform publicației Turnul Sfatului. 

A mai fost la schi în stațiuni montane din România, iar în 2018 a avut o vizită privată în Germania și Spania, dar a fost și la Neptun. 

Traian Băsescu, fostul președinte al României, a avut și el perioade de relaxare. De exemplu, între 23 și 27 august 2010, acesta s-a aflat „într-o scurtă perioadă de odihnă” conform unui comunicat de presă al Administrației Prezidențiale. 

Un videoclip viral pe rețeaua TikTok în limba română prezintă o presupusă insectă, asemănătoare cu un țânțar, care ar avea inscripționat sub aripi un semn asemănător cu numărul 36 sau 39, nu foarte clar. 

Descrierea videoclipului este: ,,Țânțari cu nr de serie în Franta / Poarta camere video minuscule!”. Clipul are peste 3,9 milioane de vizualizări și 150.000 de reacții, din partea urmăritorilor români. 
Un clip asemănător, cu aceleași ipoteze, a circulat anul trecut și pe Facebook.

Sunetul este montat dintr-un alt clip, referitor la invazia de țânțari din Franța, din acest an. Cel mai vechi videoclip a apărut pentru prima dată în 13 septembrie 2022, fiind postat de către un utilizator vorbitor de limba rusă de pe TikTok, conform France24 . Contul utilizatorului, în acest moment, este privat. 

Descrierea videoclipului este următoarea: ,,Băieți, cine știe de unde provin cifrele de pe muște?”

Conform France24, videoclipul a devenit viral pe TikTok și Twitter (actualul ,,X”) în toamna anului 2022, utilizatori care au distribuit acest videoclip spunând că aceste insecte ,,ar fi controlate de Bill Gates” sau că ,,ar transmite boli contagioase prin aer”.

În realitate, insecta prezentată în videoclip nu este nici muscă, nici un țânțar, ci o afidă, denumită și ,,păduchele plantelor”, pentru că este dăunătoare pentru culturi. Aceste insecte pot fi atât cu aripi, cât și fără. Afida din videoclipul devenit viral este una înaripată, conform, prezentă cu precădere în zona statului american Pennsylvania, dar prezentă și în Europa.

Acest tip de afidă prezintă, sub aripi, diverse modele negre, iar unele dintre acestea pot semăna cu litere sau cifre.

Există insecte modificate genetic?

Da, insecte modificate genetic există, iar scopul lor este de a preveni răspândirea anumitor boli sau de a distruge alte insecte dăunătoare pentru om. 

Referitor la conspirațiile conform cărora fundația lui Bill Gates ar fi responsabilă pentru împrăștierea acestor insecte sau că scopul acestor insecte ar fi de a ,,împrăștia boli mortale la un cost redus”, Factual a mai dezmințit aceste afirmații într-un alt articol. 

Factual a  arătat faptul că, deși Fundația lui Bill și Melinda Gates au finanțat proiecte care au implicat modificarea genetică a țânțarilor, cu scopul de a eradica diverse boli pe care aceștia  le poartă.

Conform Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC)  din SUA, insectele modificate genetic nu reprezintă un pericol pentru oameni, animale sau mediul înconjurător. 

Se pot monta camere video pe insecte?

Și acest lucru pleacă de la un fapt adevărat, însă interpretat greșit.

Cât despre camerele video montate pe insecte, cercetătorii de la  Universitatea din Washington din Statele Unite au creat, în anul 2020, o mini-cameră video care poate fi montată pe spatele insectelor, aceasta fiind descrisă ca un ,,un  sistem de cameră fără fir, de putere redusă, greutate redusă, care poate surprinde o vedere la persoana întâi a ceea ce se întâmplă de la o insectă vie reală sau poate crea viziune pentru roboții mici”.

Camera este montată deasupra insectei, sub formă de rucsac. Este clar vizibilă, iar distanța de la care poate fi controlat acest dispozitiv este una de până la 120 de metri.

Experimentul Universității americane a avut drept scop testarea unui astfel de dispozitiv în scopul cercetării comportamentului insectelor. Producerea, montarea și utilizarea aleatorie, la scară largă, a unor echipamente de acest tip ar fi mult prea costisitoare.

Videoclipul analizat prezintă, așadar o teorie falsă – insectele din imagini nu poartă dispozitive electronice, ci au un desen natural pe corp, care poate semăna cu mini-echipamente. 

„Sunt “șanse” reale ca restricțiile plandemice să reapară peste tot în lume. Nu pentru că ar fi o reală problemă cu revenirea „acestui virus nenorocit”, pe care nu l-a identificat nimeni, niciodată, ci doar l-a ghicit”, susține Gheorghe Piperea, candidat AUR la alegerile europarlamentare din 2024. Avocatul, foarte activ peste rețelele sociale, se află într-o gravă eroare, iar afirmația sa este pur și simplu FALSĂ.

Contextul în care Gheorghe Piperea a creat această postare este apariția unei petiții publice în Anglia, pentru a face Guvernul din Marea Britanie să introducă o prevedere legislativă prin care purtarea măștilor de protecție să fie obligatorie în spațiile unde se acordă asistență medicală. 

Petiția a fost inițiată de Lara Wong, fondatoarea grupului de voluntari din Anglia Clinically Vulnerable Families, care sprijină persoanele vulnerabile din punct de vedere clinic.

În paralel, cel mai mare sindicat al asistenților medicali din SUA, National Nurses United, a emis o petiție către Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor și Comitetului consultativ pentru practicile de control al infecțiilor din domeniul sănătății din America, prin care încearcă să reactualizeze precauțiile de izolare din Ghidul pentru prevenirea transmiterii agenților infecțioși în instituțiile medicale. Normele din ghidul respectiv nu au mai fost revizuite din anul 2007. 

În acest context, Gheorghe Piperea, de profesie avocat și unul dintre candidații AUR pentru un post de europarlamentar, a făcut o postare prin care susține că guvernele din toată lumea ar încerca reintroducerea restricțiilor din pandemie.

În cadrul postării, face și afirmația că virusul SARS Cov 2 nu a fost identificat de nimeni, niciodată, ci „a fost ghicit”.

„Sunt “șanse” reale ca restricțiile plandemice să reapară peste tot în lume. Nu pentru că ar fi o reală problemă cu revenirea „acestui virus nenorocit”, pe care nu l-a identificat nimeni, niciodată, ci doar l-a ghicit. Nu. Respectivele „șanse” vin pe valul de sugestii și bănuieli ale unor „oameni de știință” care s-au mai înșelat și în plandemie, iar acum se scuză, retroactiv, cu argumentul că „așa s-a crezut” atunci. Și mai grav și mai iritant este că au reapărut în forță idioții utili ai plandemiei: peste 5 mii de inși au semnat o petiție către guvernul Marii Britanii cerând reintroducerea măștii în spitale.

La fel, în SUA. Administrația Biden „studiază” intens posibilitatea reintroducerii măștii în aeroporturi.

Dacă UK și SUA vor face asta, va fi o chestiune de zile să se facă la fel în UE, Canada și Australia, după care ne vom trezi din visul frumos al libertății și rațiunii și ne vom afunda, din nou, în coșmarul prostiei, al iraționalității și al supușeniei (b)ovine.

Iar dacă lumea normală va accepta asta din nou, înseamnă că își va fi meritat soarta”.

Postarea a fost redistribuită de sute de ori și a acumulat peste o sută comentarii.

Verificare

Sindromul respirator acut sever coronavirus 2 (SARS-CoV-2) a fost identificat și secvențiat în laborator încă din decembrie 2019. Primul pacient confirmat cu noul virus, după prelevarea unor probe din tractul respirator, a fost din Wuhan, China. Studiul care atestă acest lucru a fost publicat în ianuarie 2020 și specifică, fără echivoc:

„Un focar de cazuri de pneumonie cu o cauză necunoscută a avut loc în Wuhan, începând cu 21 decembrie 2019. Până în 20 ianuarie 2020, au fost confirmate un total de 201 de cazuri de pneumonie în China. O echipă de profesioniști de la Comisia Națională de Sănătate și Centrul pentru Control al Bolilor din China a efectuat investigații epidemiologice și etiologice. În 3 ianuarie 2020, primul genom complet al noului coronavirus de gen β (2019-nCoVs) a fost identificat în probe de lichid de spălare bronhoalveolar (BALF), de la un pacient din Wuhan, de către oamenii de știință de la Institutul Național de Control și Prevenire a Bolilor Virale (IVDC), printr-o combinație de secvențiere Sanger, secvențiere Illumina și secvențiere nanopori. Au fost identificate trei tulpini distincte, virusul a fost desemnat ca 2019-nCoV, iar boala a fost ulterior numită pneumonie nou infectată cu coronavirus (NCIP)”.

De altfel, virusul este vizibil și la microscop și există imagini, în studii de specialitate, care atestă acest lucru:

A fost relativ ușor de stabilit, de către epidemiologi, că SarsCov2 face parte din familia coronavirusurilor (CoV), un tip de viruși caracterizați printr-un genom ARN neobișnuit de mare și o strategie unică de replicare. La mamifere și păsări provoacă o varietate de boli: de la enterită la vaci și porci și boli ale căilor respiratorii superioare și ale rinichilor la păsări până la infecții respiratorii letale la oameni. Primul tip de coronavirus a fost identificat la oameni încă din 1965.

După identificarea noului virus, alte zeci de mii de materiale au fost publicate, în diverse țări, pe baza studiului genomului SarsCov2. O simplă căutare pe site-ul Bibliotecii Naționale de Medicină din SUA (NLM), care publică studii care au trecut prin procesul de peer-review, oferă peste 35.000 de rezultate privind documente de cercetare pe genomul noului coronavirus.
Pe baza caracterizării genetice și serologice, coronavirusurile sunt împărțite în patru genuri distincte, și anume Alphacoronavirus (alfa-CoV), Betacoronavirus (beta-CoV), Gammacoronavirus (gamma-CoV) și Deltacoronavirus (delta-CoV). Un articol științific publicat în 2021 prezintă estimarea că aceste grupuri de coronavirusuri s-au separat unul de celălalt în urmă cu aproximativ 3000 î.Hr. și tind să infecteze diferite grupuri de animale. Alfacoronavirusurile și Betacoronavirusurile se găsesc mai ales la mamifere, în timp ce Gammacoronavirusurile și Deltacoronavirusurile se găsesc în primul rând la păsări, deși Gammacoronavirusurile infectează și unele cetacee, inclusiv balenele beluga și delfinii cu bot.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), majoritatea persoanelor infectate cu virusul se pot confrunta cu boli respiratorii ușoare până la moderate și se vor recupera fără a necesita tratament special. Cu toate acestea, unii se vor îmbolnăvi grav și vor necesita îngrijiri medicale. Persoanele în vârstă și cei cu afecțiuni medicale (comorbidități), cum ar fi boli cardiovasculare, diabet, boli respiratorii cronice sau cancer sunt mai susceptibile de a dezvolta boli grave. Deși factorii de risc cresc posibilitatea contractării unei forme severe, totuși OMS subliniază că oricine se poate îmbolnăvi de COVID-19 și poate face o formă gravă sau chiar letală, la orice vârstă.

În luna martie 2022, OMS a decretat pandemie din cauza focarelor de infecție cu SARSCoV2, care s-au extins în toată lumea.

Potrivit OMS, până în mai 2023, pandemia cauzase aproape 7 milioane de decese. În 5 mai 2023, OMS a declarat încetarea pandemiei de COVID-19 ca urgență de sănătate publică.

În data de 26 iulie 2023, Comisia Europeană a publicat cea mai recentă listă a testelor antigeni pentru identificarea bolii Covid-19. Lista respectivă a fost actualizată într-un document emis de Comisia Europeană în care se regăsesc denumirile produselor comercializate și producătorii testelor. Astfel, nu se poate spune că virusul SARS Cov 2. Virusul a fost identificat și secvențiat, iar rezultatele au fost publicate într-un articol științific în data de 24 aprilie 2020.

De asemenea, Organizația Mondială a Sănătății a adunat o serie de date amănunțite despre originea și comportamentul virusului. Informațiile pot fi accesate aici.

Concluzie

Declarațiile făcute de avocatul și candidatul AUR Gheorghe Piperea sunt FALSE. SarsCov2 este un virus identificat prin mai multe metode de specialitate, este vizibil la microscop și a fost studiat în mii de laboratoare, din întreaga lume.

În perioada 11-12 iulie 2023, la Vilnius (Lituania) a avut loc Summitul NATO, unde s-au întâlnit reprezentanții statelor care fac parte din Alianță. Cu o zi înainte, deputatul Dumitru Viorel Focșa declara, într-un clip postat pe Facebook, că România se pregătește să intre în război cu Rusia. Filmarea atras peste 50.000 de vizualizări și sute de comentarii.

În videoclip, deputatul face referire la două articole (aici și aici), în care secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a prefațat câteva puncte din agenda evenimentului care a avut loc la Vilnius.

„Măi domnule Geoană, băi Ciolacule, băi domnule Iohannis, băi, voi vă gândiți în ce băgați România?! Oameni buni, noi trebuie să ieșim cât mai vehement, atât în spațiul virtual cât și pe la televiziuni, în special oamenii politici care să se opună acestui mod de a aborda conflictul dintre Rusia și Ucraina. Noi, românii, nu avem nimic de-a face cu acest conflict și riscăm să devenim un teatru de război între Statele Unite, care este partenerul strategic al României și Rusia”, arată deputatul Focșa în filmare, la min 2:06.

Afirmațiile lui Focșa fac parte dintr-o campanie vastă de dezinformare, care vizează conflictul din Ucraina. Mai multe detalii despre această campanie de dezinformare (denumită „război hibrid”) pot fi citite aici și aici. Factual.ro a mai analizat, anterior, elemente ale propagandei anti-occidentale (de la discursul potrivit căruia Rusia nu ar fi atacat Ucraina, până la presupusa încorporare a bărbaților români), dar existau semnale puternice ale acestui tip de dezinformare încă dinainte de începutul invaziei – găsiți o analiză din 2021, aici.

Nu este prima dată când un politician român distribuie informații false despre faptul că România se pregătește să intre în război. 

În primul articol la care se referă deputatul Focșa, Mircea Geoană explică, de fapt, cum războiul psihologic este una dintre armele alternative de care se folosește statul rus. Concret, Geoană amintește de amenințările rușilor (făcute de Vladimir Saldo, așa-zis guvernator al zonei Herson din Ucraina, n.red.) de a arunca în aer podul podul Galați – Giurgiulești, care face legătura dintre România și Republica Moldova. În articol, Mircea Geoană atrage atenția asupra faptului că aceste amenințări nu sunt reale, ele făcând parte dintr-un război psihologic cu care Rusia încearcă să își intimideze adversarii.

În al doilea articol, Mircea Geoană explică modalitatea în care se schimbă o parte a strategiei militare a NATO. El spune că în cadrul summitului NATO, care urma să aibă loc la Vilnius (Lituania) în perioada 11-12 iulie 2023, s-a anunțat că noile planuri de apărare ale NATO sunt împărțite pe trei zone geografice: zona nordică, zona centrală și zona sudică, din care fac parte Marea Neagră și Marea Mediterană. Acestea au fost redefenite, pe fondul invaziei rusești în Ucraina. În acest context, a fost semnat un protocol prin care țările baltice se asociază pentru un scut antirachetă.

De semenea, în filmarea deputatului român se face referire la o armată a NATO de 300.000 de soldați. Este vorba despre o declarație făcută de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a spus, în cadrul summitului, că NATO va dispune de o armată formată din peste 300.000 de militari profesioniști, susținută de capacități aeriene și maritime, care va putea interveni în eventualitatea unui conflict în orice teritoriu deținut de o țară aliată.

În prezent, NATO este o alianță formată din 31 de țări, printre care se numără și România. Lista statelor membre poate fi accesată aici.

Potrivit informațiilor postate de agenția americană CIA anul trecut, armata noastră este compusă din aproximativ 75.000 de personal în serviciu activ (58.000 de forțe terestre; 7.000 de forțe navale; 10.000 de forțe aeriene). Datele arată că, în mare parte, inventarul armatei române este format din sisteme de arme din epoca sovietică și mai vechi produse pe plan intern, însă există și echipamente de origine occidentală din țările europene și din SUA, inclusiv avioane și vehicule blindate. În același timp, un articol publicat în 2022, în baza unor date obținute de la Ministerul Apărării Naționale, arată că în România există ​peste 1.000 de ​generali, chestori și contraamirali. Dintre aceștia, doar 150 ar fi apți pentru înrolare, în cazul unui conflict armat.
România face parte din așa-numitul „flanc estic” euro-atlantic, alături de Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria, Cehia și Bulgaria.

Flancul estic a fost constant întărit în ultimul an, pe fondul invaziei rusești în Ucraina, însă această strategie este una de apărare ca răspuns la acțiunile Rusiei – și nu de atac. Acest lucru a fost subliniat în numeroase rânduri de liderii alianței – inclusiv de președintele SUA, Joe Biden, prezent la summitul B9 de la Varșovia:

„În calitate de flanc estic al NATO, sunteți linia de front a apărării noastre colective. Și știți mai bine decât oricine ce este în joc în acest conflict nu doar pentru Ucraina, ci și pentru libertatea democrațiilor din întreaga Europă și din întreaga lume”.

Cum se propagă discursul pro-Kremlin în Europa?

Pentru o parte dintre politicienii europeni, conflictului dintre Rusia și Ucraina este văzut ca o oportunitate de a resuscita ideile conservatoare și naționaliste. Un studiu arată cum reacțiile și declarațiile reprezentanților care fac parte din formațiuni politice cu înclinații extremiste, încearcă să prezinte legitim atacul Rusiei asupra Ucrainei.
În Austria, Axel KASSEGGER (Austria, FPO – conservator/naționalist) are des discursuri antioccidentale. Politicianul a apărut într-o anchetă realizată în cadrul unei rețele globale de ziariști de investigație, privind un grup de politicieni europeni plătiți de Kremlin, pentru a sprijini anexarea Crimeei. Potrivit anchetei, politicieni din Germania, Cehia, Austria și Italia au primit sau urmau să primească mari sume de bani de la Kremlin, în schimbul sprijinirii intereselor rusești:

Legat de conflictul dintre Rusia și Ucraina, discursul politic al FPO are puncte comune cu discursul membrilor AUR din România: 

• evitarea identificării Rusiei cu un stat agresor 
• evitarea menționării faptului că poporul ucrainean suferă de pe urma invaziei
• scepticism tradițional față de Bruxelles și Washington, ale căror acțiuni sunt adesea puse sub semnul întrebării

La scurt timp după ce partidul populist de dreapta FIDESZ, condus de Viktor Orbán, a revenit la putere în Ungaria, în 2010, Rusia lui Vladimir Putin a devenit un aliat strategic pentru Ungaria. Jucând cartea suveraniștilor (vezi capitolul dedicat Ungariei, p. 168) împotriva Bruxelles-ului și „Occidentului” încă din anii 2010, Orban și aliații săi interni s-au bazat tot mai mult pe China, Rusia și alte regimuri autocratice, precum Azerbaidjanul, Kazahstanul și Turcia, ca surse de sprijin economic și politic alternativ. Pentru Orban și FIDESZ, aceasta a fost o strategie politică rațională, cel puțin într-o anumită măsură. Studiul citat dă ca explicație pentru această abordare faptul că căutat să-și extindă spațiul de manevră politică și economică în ceea ce privește UE, FMI și piețele financiare globale, de care Ungaria a fost mult timp dependentă.Prin acest tip de agendă politică, bazată pe un discurs fals, se încearcă atribuirea unui caracter legitim războiului început de Rusia.

Declarațiile președintei Băncii Central Europene, Christine Lagarde, care a susținut că schimbările climatice afectează inflația monetară, au devenit controversă pe rețelele de socializare.

Mulți negaționiști ai schimbărilor climatice au interpretat declarațiile în sens restrâns, încercând să ironizeze legătura dintre climă și economie. Totuși, această legătură este una strânsă – și vom vedea în continuare de ce.

Ce a declarat Christine Lagarde?

Între 22 și 23 iunie 2023 a avut loc întâlnirea „A new global financial pact”, organizată de Banca Central Europeană (BCE).  În cadrul summit-ului, președintele instituției a declarat:

„Schimbările climatice afectează inflația, iar inflația este bestia pe care toți cei din Banca Centrală, fie că poartă sau nu jachetă verde, vor să o îmblânzească și să o disciplineze.” Closing_EN on Vimeo, min. 42:47

Declarația lui Lagarde, scoasă din context, a fost prilej pentru negaționiștii schimbărilor climatice de a lua în derâdere influența – altfel demonstrată prin studii – a încălzirii globale asupra economiei mondiale.

Ce spun experții BCE?

Lagarde menționează influența schimbărilor climatice atât asupra bilanțului BCE, cât și asupra situației financiare a băncilor. În ceea ce privește măsurile luate, aceasta susține ca băncile aflate sub supravegherea BCE vor trebui să ia în considerare riscurile climatice în deciziile de afaceri și de creditare și că aceasta efectuează teste de stres pentru a evalua impactul schimbărilor climatice asupra economiei și stabilității financiare.

Potrivit BCE, inflația reprezintă o creștere generalizată a prețurilor bunurilor și serviciilor. Acest fapt duce la scăderea puterii de cumpărare și a scăderii valorii unei monede.

În data de 23 mai 2023, experții Băncii Centrale Europene au publicat un document în lucru care analizează schimbările climatice și influența pe care o au acestea asupra inflației în numeroase țări din întreaga lume. Este examinat impactul încălzirii globale asupra inflației în 121 de țări. Documentul identifică o legătură între temperaturile crescute și costurile mai mari pentru alimente, bunuri și servicii.

„Creșterea temperaturilor ar putea crește inflația globală cu până la 1% în fiecare an până în 2035, au scris cercetătorii. Când au examinat în mod specific inflația alimentară, au descoperit că încălzirea temperaturilor în viitor ar putea duce la creșterea prețurilor cu până la 3%”, se arată într-un articol publicat în revista The Scientific American, care analizează documentul BCE.

Cum anume influențează schimbările climatice inflația?

Fenomenele meteorologice extreme, ca seceta sau inundațiile, au afectat recoltele și au dus la scăderea producției agricole. Potrivit raportului publicat de experții Băncii Centrale Europene, temperaturile ridicate din Europa, de vara trecută, au crescut inflația alimentară pe continent cu 0,67 puncte procentuale. 

Fermierii americani din statul Texas au abandonat 74% din culturile lor din cauza căldurii extreme. Acest fenomen a afectat producția de bumbac, deoarece Texas este cel mai mare producător de bumbac din SUA. În consecință, prețurile la diverse produse au crescut, inclusiv la scutece și absorbante.

Pe lângă prețurile mai mari la alimente și bunuri, schimbările climatice ar putea contribui la creșterea inflației prin scăderea productivității muncitorilor. Căldura extremă duce la scăderea orelor de lucru în timpul unei zile, iar asta afectează producția economică. Un studiu al Universității din Chicago asupra lucrătorilor din India a constatat că productivitatea a scăzut cu 4% pentru fiecare grad, atunci când temperaturile depășeau 80°F (26°C ).

Schimbările climatice influențează creșterea inflației și prin impactul asupra infrastructurii. Evenimente extreme ca seceta, uraganele, inundațiile sau incendiile pot cauza distrugeri la rețelele de transport sau asupra clădirilor. Reconstrucția și reparațiile necesare pot duce la creșterea costurilor, ceea ce poate contribui la inflație.

Spre exemplu, râuri din Europa au secat în timpul verii trecute, afectând capacitatea companiilor de transport maritim de a transporta mărfuri pe tot continentul. 

Pe lângă factorii climatici, de menționat în creșterea inflației sunt și factori precum evenimente politice sau sociale. În Europa, războiul ruso-ucrainean a declanșat o incertitudine economică la nivel global, în special asupra piețelor energetice și alimentare, prin scăderea ofertei și prin creșterea prețurilor la niveluri fără precedent. Un alt studiu al Băncii Centrale Europene arată că prețurile alimentelor au crescut cu 14,1% în ianuarie 2023, comparativ cu un an anterior.

Concluzie

Schimbările climatice influențează într-adevăr inflația monetară, dar președintele BCE, Christine Lagarde, nu susține că inflația este cauzată exclusiv de schimbările climatice. Există rapoarte și studii care demonstrează în ce fel fenomenele meteo neobișnuite au un impact asupra economiei globale. Nu este singurul element din afara mecanismelor stricte ale pieței, care determină inflație. Aceasta poate fi influențată de diverși alți factori, precum războaie, instabilitate politică etc.

_{*Foto copertă: pixabay.com}

După perioada pandemiei, când principalele dezinformări din spațiul public erau legate de vaccinuri, organizații mondiale care lucrează împotriva umanității, cipuri sau milionari care vor să omoare oameni, în 2023 și-a făcut loc un nou subiect care ia amploare în spațiul public: orașele de 15 minute.

Partenerii Factual.ro de la CAAD Data Monitor (Climate Action Against Disinformation) monitorizează dezinformările care circulă pe plan internațional, iar abordările false despre orașele de 15 minute au câștigat foarte mult teren în ultima vreme.

Potrivit CAAD, la sfârșitul anului 2022 au apărut știri despre Consiliul orașului Oxfordshire din Marea Britanie, care plănuia să implementeze o schemă de management al traficului, care ar împărți orașul în cartiere în interiorul cărora oricine se poate deplasa pe jos (cartierele ar avea toate cele necesare, la distanță de 15 minute). Deși schema nu a avut nicio legătură cu lockdownul COVID-19, a fost în curând confundată cu ideea de „orașe de 15 minute” și legată de autoritarism de conspiraționiști. 

_{*Referințe Twitter la „orașe de 15 minute” și, respectiv, „lockdown climatic”, din august 2022 până în mai 2023}

Ce sunt orașele de 15 minute?

Conceptul orașelor de 15 minute nu este unul nou, însă a luat amploare în 2023, mai ales în România, unde a apărut chiar și un proiect de lege referitor la mobilitatea urbană, destul de aspru criticat în Parlament, din cauza menționării conceptului de „orașe de 15 minute” chiar în expunerea de motive. Ilie Coleșa, deputat AUR, a menționat chiar într-o declarație de presă că „Acest proiect ne va duce la un fel de închisoare, la imposibilitatea de a ne deplasa. Va duce la impunerea transportului în comun sau alternativ. Prin această lege se impune eliminarea mașinilor personale, prin suprataxare și interzicerea accesului în anumite zone”.

De fapt, acest concept are în centru ideea de protejare a mediului, de politici sustenabile și de mobilitate urbană, prin care să se creeze zone accesibile, mai ales în orașe, în care, pe o rază de 15 minute de mers cu autobuzul sau cu alte mijloace de transport în comun prietenoase cu mediul, orice persoană să poată găsi tot ce are nevoie – de la servicii medicale la spații de recreere, școli, centre comerciale, restaurante și altele. 

De-a lungul ultimului deceniu, s-a vorbit în mod constant de acest tip de oraș ușor accesibil pentru toată lumea. Încă din 2016, prim-ministrul Australiei de la acea vreme, Malcolm Turnbull, a vorbit, printre primele dăți, despre „orașe de 30 de minute”, un concept similar cu cel pus în discuție în zilele noastre. 

Ideea în sine a fost teoretizată de Carlos Moreno, profesor din cadrul Universității din Sorbona, care, în 2019, a ridicat aceasă problemă în cadrul unui TEDTalk. Moreno transmite că acest concept nu își propune să controleze omenirea sau să ofere pârghii legale statului astfel încât să pună monopol pe viețile noastre, ci are ca scop un acces mult mai facil la diverse resurse, precum și reducerea consumului de energie neregenerabilă sau emisii de carbon, care dăunează mediului înconjurător. 

Despre neutralitate climatică, ca „obiectiv-pilot” de atins de câteva primării din țară până în 2050, am vorbit aici.

De unde au plecat conspirațiile?

La sfârșitul anului 2022, au existat anumite știri care relatau faptul că un consiliu local, mai exact cel al orașului Oxfordshire din Marea Britanie, plănuia să implementeze o schemă de gestionare a traficului, care ar fi împărțit orașul în cartiere în care să se poată merge pe jos. Conceptul, denumit Low Traffic Neighbourhoods (LTN), în traducere „cartiere cu trafic scăzut”, a fost testat inclusiv în Londra. LTN nu implică o restricție de mișcare, ci implică o accesibilizare la toate serviciile de interes imediat (magazine, școli, bănci etc.), în proximitatea casei. Nu există schimbări în privința transportului în comun, însă este descurajată deplasarea cu mașina personală. De aceea, au fost create șase cartiere ale Oxfordului, fiecare având astfel o oarecare autonomie de a îndeplini nevoile de bază ale locuitorilor.

Discursul despre orașele de 15 minute este acum frecvent legat de teoria conspirației sau Marea Resetare. Uneori, este susținută ideea conform căreia Forumul Economic Mondial instigă la controlul populației și la închiderea cetățenilor ori teoriile conspirației care implică Organizația Națiunilor Unite și Agenda 2030.

Ce conspirații există în România?

Dezinformarea din plan internațional și-a făcut loc și în declarațiile din spațiul public românesc, în special în rândul politicienilor. Cei mai vehemenți pe acest subiect sunt membrii AUR, care cataloghează orașele de 15 minute ca forme prin care statul vrea să îngrădească libera circulație a oamenilor. S-a vehiculat chiar că autoritățile ar urma să adopte acest proiect de lege ca să ne poată urmări cu camere de luat de vederi, după cum afirma chiar George Simion, președintele partidului AUR, așa cum am analizat într-un articol precedent pe același subiect.

Nu doar politicienii propagă fake news, ci și diverși alți oameni, prin intermediul rețelelor de socializare. Retorica se bazează pe „orientarea neomarxist-globalistă a orașelor de 15 minute”, asociată cu imagini cu lagărele de concentrare de la Auschwitz și cu teorii ale conspirației, ceea ce, de asemenea, am demonstrat ca fiind fals într-un articol anterior.

În concluzie, orașele de 15 minute nu vor ține populația în detenție, nu își propun să oblige oamenii să se miște în mod limitat pe o rază de spațiu prestabilită, ci au în vedere crearea unor facilități pentru oameni, care să aibă posibilitatea de a găsi tot ce au nevoie într-un spațiu mai restrâns, fără să se deplaseze pe distanțe mari. De asemenea, se are în vedere și componenta climatică, astfel încât să limităm pe cât posibil utilizarea autovehiculelor, care au un impact negativ asupra mediului înconjurător.