Categorie: Uncategorized

  • Andrei Marga se laudă că a lăsat UBB în „anticamera” clasamentului Shanghai

    Andrei Marga, controversat politician și fost rector al Universității din Cluj, a semnat un articol, în 26 noiembrie 2022, intitulat ”Degradarea vieții academice”.

    Marga susține că, în ultimii ani, industria, infrastructura, justiția și educația s-au degradat accelerat. În sprijinul afirmațiilor lui, Marga susține că universitatea clujeană pe care a condus-o era pe cale să fie inclusă în rankingul Shanghai încă de acum 10 ani, în vreme ce abia în 2018 Universitatea Babeș Bolyai Cluj Napoca a fost publicată, pentru prima dată, în clasament.

    ”Recent, se atrage atenția asupra degradării universității pe care am condus-o. Când am plecat, în 2012, Universitatea „Babeș-Bolyai” era în anticamera primelor cinci sute de universități din lume (potrivit rankingului Shanghai), având de partea ei toate evaluările internaționale, împreună, în regiune, cu universitatea din Zagreb. Datele se pot consulta oricând. Nu discut ce a urmat. Menționez doar că cedările gen „între noi”, „servicii în reciprocitate”, „mă sprijini, te sprijin” și valurile corupției sunt un cancer cunoscut al instituțiilor”, arată textul semnat de Andrei Marga în cotidianul.ro.
    Andrei Marga, fost rector al Universității Babeș Bolyai Cluj-Napoca (perioada 1993-2004 și 2008-2012), fost ministru al Educației Naționale (perioada 5 decembrie 1997 – 28 decembrie 2000) și fost ministru al Afacerilor Externe (7 mai 2012 – 6 august 2012) este politician liberal, filosof și publicist.

    Andrei Marga / Foto: mae.ro

    Ce este rankingul Shanghai?

    Ranking-ul Shanghai mai este denumit Clasamentul Academic al Universităților Mondiale (ARWU). A fost publicat pentru prima dată în iunie 2003, de Center for World-Class Universities (CWCU), Graduate School of Education (fostul Institutul de Învățământ Superior) al Universității Jiao Tong din Shanghai, China. 

    Potrivit statutului, Shanghai Ranking Consultancy este o organizație independentă, care nu este subordonată niciunei universități sau agenții guvernamentale. 

    ARWU folosește următorii indicatori obiectivi pentru a clasifica universitățile:

    • numărul de absolvenți și personal care au câștigat premii Nobel și medalii Fields 
    • numărul de angajați laureați ai celor două premii menționate mai sus 
    • numărul de cercetători citați selectați de Clarivate (lider mondial în proiecte inovative)
    • numărul de articole publicate în reviste Nature și Science 
    • numărul de articole științifice indexate în Science Citation Index Expanded și Social Sciences Citation Index în Web of Science 
    • un indice compozit de performanță, care ia în calcul ceilalți cinci indicatori, raportat la numărul de cadre academice

    Clasamentul este realizat în felul următor: primele 100 de universități sunt ierarhizate una după alta, următoarele 100, în două blocuri de câte 50, iar de la locul 200 în jos, universitățile sunt evaluate în blocuri de câte 100. 

    Metodologia completă prin care universitățile ajung să fie clasate în Shanghai Ranking poate fi consultată aici.

    2017 a fost anul în care, pentru prima dată în istoria instituțiilor de învățământ superior din România, Universitatea Babeș Bolyai Cluj Napoca a fost inclusă în acest clasament. În anul respectiv a fost pentru prima dată când Shanghai ranking a ierarhizat 800 de universități, față de 500, câte erau incluse anterior.

    UBB / Foto: Wikipedia

    În 2017, Universitatea „Babeș-Bolyai” nu a obținut niciun punct la indicatorii referitori la cercetătorii premiați Nobel sau Fields, a obținut 10,9 puncte la indicatorul care ia în calcul numărul de cercetători cei mai des citați, 3,3 puncte la indicatorul legat de referințele publicate în revistele de specialitate Science și Nature, 22,2 puncte la indicatorul de citate în Science Citation Index Expanded și Social Sciences Citation Index în Web of Science și 12,4 puncte la indicele compozit al perfomanței universitare.

    Prin comparație, în același an, pe primul loc a fost clasată Harvard University. La indicele compozit a obținut 79,5 puncte, iar la restul indicilor, Harvard a obținut câte 100 de puncte.

    Declarațiile făcute de Andrei Marga referitoare la faptul că universitatea clujeană se afla în „anticamera” Shanghai Ranking se sprijină pe câteva articole publicate în 2013 în presa din România. Potrivit declarațiilor oficialilor UBB, Facultatea de Matematică din cadrul universității fusese inclusă pe poziția 101 – 150. Articolele pot fi consultate aici, aici și aici. Oficialii clujeni nu au prezentat, atunci, documente oficiale în susținerea afirmațiilor lor, iar rankingul Shanghai pentru anul 2013, care poate fi consultat aici, nu listează nicio universitate din România.

    În plus, realizatorii clasamentului Shanghai nu includ facultăți, ci doar universități. În anul 2013, la capitolul „Matematici”, cele mai prestigioase universități formau acest clasament. UBB nu apare pe listă (ca, de altfel, nicio altă instituție de învățământ superior din România).

    Este de subliniat și faptul că rankingul Shanghai a fost criticat, de-a lungul timpului, de mai mulți cercetători. Un studiu din 2009 este tranșant în a clasifica rankingul drept irelevant: „Principalele noastre concluzii sunt că criteriile utilizate nu sunt relevante, că metodologia de agregare este afectată de o serie de probleme majore și că întregul exercițiu suferă de o atenție insuficientă acordată aspectelor fundamentale de structurare. Prin urmare, opinia noastră este că clasamentul Shanghai, în ciuda acoperirii media pe care o primește, nu se califică drept un instrument util și pertinent pentru a discuta despre „calitatea” instituțiilor academice, cu atât mai puțin pentru a ghida alegerea studenților și a familiei sau pentru promovarea reformelor sistemelor de învățământ superior”. Un alt studiu, axat pe realitatea academică din Franța și publicat tocmai în revista Nature, atrage atenția că instrumentul este larg promovat de media și că a devenit „un argument politic pentru reforme și un instrument de comunicare pentru anumiți președinți de universități”.

    În concluzie, declarația lui Andrei Marga referitoare la faptul că Universitatea Babeș Bolyai Cluj Napoca era în ”anticamera” Shanghai ranking este falsă. Pentru prima dată, instituția de învățământ superior din Cluj-Napoca a fost clasată în acest top în anul 2017, cu cinci ani după ce Andrei Marga a părăsit poziția de rector.

  • ”România nu a atacat niciodată popoare vecine”, un discurs fals

    Am pornit de la o declarație a Oanei Bulai (PSD), pentru a verifica un conținut care este rostogolit de mulți dintre politicienii români cu înclinații naționaliste și/sau suveraniste – tema poporului român pașnic, care nu a atacat niciodată popoare vecine.

    „România nu a fost niciodată un imperiu colonial şi nici nu a atacat popoare vecine pentru a câştiga noi teritorii. Românii au fost paşnici, şi-au îngrijit propriul lor pământ. Alţii au venit mereu peste noi încercând să ne subjuge”.Oana Bulai (PSD)

    Context 

    Pe 26 octombrie, într-un comunicat de presă publicat pe site-ul oficial al Camerei Deputaților, deputata Oana Gianina Bulai a vorbit despre situația aderării României în spațiul Schengen. În declarația sa, Bulai a vorbit despre importanța valorilor europene, despre solidaritatea europeană și creșterea euroscepticismului ca factori pozitivi ce ar trebui să asigure integrarea României în cadrul Schengen.

    Cea mai mare parte a afirmațiilor sale au fost dedicate situației tensionate asupra imaginii statului român în câștigarea credibilității celorlalte state membre pentru obținerea unui rezultat pozitiv. Actorul principal pe care l-a criticat a fost Olanda din cauza opoziției active asupra intrării României în Schengen. Motivele invocate de deputata Oana Bulai făceau referire la nevoia de respect reciproc și lipsa de egalitate între dintre statele membre, dar de asemenea a vorbit și despre implicarea entităților private olandeze de pe teritoriul României. Însă afirmația care ne-a ieșit în evidență este legată de poziția neutră a României de-a lungul istoriei și neutilizarea agresiunii interstatale pentru obținerea de teritorii făcând o comparație cu trecutul colonial al Olandei. 

    Sursa afirmației: Camera Deputaților

    Verificare

    Foto: costeltudor.com

    Poziționarea României ca fiind victima coloniilor occidentale este o specificitate a discursului comunist și a unui limbaj de lemn, în care Republica Socialistă Română trebuia să ducă o luptă continuă cu expansionismul țărilor din Europa de Vest. Nuanțele acestui tip de discurs se regăsesc prin trimiterea la neimplicarea României în agresiuni militare pentru acapararea teritoriilor și lupta continuă de apărarea împotriva celorlalți care „au venit mereu peste noi încercând să ne subjuge”. 

    Lipsa unui trecut colonial este o certitudine clară în istoria statului român, însă asumpția legată de neutilizarea forței militare pentru a acapararea unor noi teritorii ar presupune că România are o tradiție a neutralității în relațiile internaționale. 

    Conform Organizației Națiunilor Unite, neutralitatea presupune „statutul juridic care decurge din abținerea unui stat de la orice participare la un război între alte state, menținerea unei atitudini de imparțialitate față de beligeranți și recunoașterea de către beligeranți a acestei abțineri și imparțialitate”. Pentru a determina dacă România a respectat acest aspect al dreptului internațional, trebuie să luăm în considerare istoria statului român și dacă imparțialitatea a fost menținută față de diverse conflicte interstatale. Însă istoria României clarifică foarte ușor această chestiune prin implicarea armatei române în misiuni ofensive în afara teritoriului național. În unele din aceste contexte, România a avut ca scop obținerea unor teritorii precum Transilvania, Cadrilaterul, Basarabia sau Bucovina de Nord.  

    Aici trebuie reamintite două episoade istorice importante pentru încercările României de a-și extinde granițele prin utilizarea armatei. Primul episod este implicarea României în cel de-al Doilea Război Balcanic:

    O a doua grupare, secundară, (comandată de generalul Ioan Culcer) cuprindea circa 20% din forţe (Corpul 5 de armată) şi avea un obiectiv operativ-strategic limitat – ocuparea teritoriului dobrogean revendicat de România” (Marcel Proca, Societatea românescă şi Bârladul în ani de război. Consideraţii: politice, militare şi cotidiene, Ed. Sfera, Bârlad, 2013, pp. 66)

    În urma acestei ocupații, statul român a obținut Cadrilaterul, prin Conferința de pace din anul 1913 (Keith Hitchins, „România 1866-1947”, București: Humanitas, 2017, pp. 158-161). Profesorul de istorie modernă și contemporană Matei Gheboianu arată că această cucerire nu poate fi justificată de criterii etnice:

    “Chiar dacă nu au existat lupte propriu-zise, în urma Păcii de la București (1913), România va primi cele 2 județe din sudul Dobrogei, regiune cunoscută sub numele de Cadrilater. Din punct de vedere etnic, Cadrilaterul era o regiune cu o populație preponderent turco-tătară, românii reprezentând o minoritate. Preluarea acestei regiuni nu poate fi susținută de principiul etnic”.

    Cel de-al doilea episod (îl regăsim tot în volumul citat, pp. 538-556) este înaintarea armatei române peste Nistru, din anul 1941, în încercarea prim-ministrului Antonescu de a crea o zonă-tampon pentru a putea menține realipirea Basarabiei și Bucovinei de Nord. Dar ofensiva armată a însemnat mai mult decât atât, armata română obținând chiar administrarea unor teritorii din Ucraina de astăzi. Explică, pentru Factual.ro, Matei Gheboianu, conf. dr. la Facultatea de Istorie din Universitatea din București: 

    Ofensiva dincolo de Nistru, până la Stalingrad, alături de armata germană, nu a constat doar într-o participare militară, ci și în faptul că armata română a primit administrarea Transnistriei, teritoriul dintre Nistru și Bug, care includea Odesa. Totul s-a întâmplat în urma unui acord germano-român, semnat la finalul lunii august 1941, la Tighina. Administrația română din Transnistria este vinovată de multiple acte antiseminte și de exterminare a populației evreiești și rome”.

    Astfel, avem cel puțin două momente istorice celebre, în care România și-a utilizat capacitățile militare pentru ocuparea unor teritorii care nu-i aparțineau din punct de vedere juridic.

    Este de menționat și celebrul episod al luptelor de la Plevna. Istoricii români îl numesc Războiul de Independență din 1877, dar istoria mondială îl notează ca Războiul ruso-turc, o confruntare între Imperiul Rus și Imperiul Otoman. Chiar dacă România nu a obținut teritorii în urma acelor lupte, totuși armata română a participat (cu pierderi umane semnificative), alături de armata rusă, la bătălii la sud de Dunăre, în nordul Bulgariei

    Armata română a trecut Dunărea în 1 septembrie 1877, pe podul improvizat la Siliştioara, lângă Corabia.

    Podul peste Dunăre de la Corabia. Constriure finalizată: „Albumul Resbelului 1877-78” / Foto: Carol Popp De Szathmari / Preluare de pe fotoaventura.ro

    Potrivit unui articol publicat în Historia de cercetătorul Manuel Stănescu, de la Institutul pentru Studii Politice de Apărare și Istorie Militară, cei 38.000 de militari români (42 batalioane, 32 escadroane şi 18 baterii) reprezentau cam jumătate din trupele aliate de la Plevna, cealaltă jumătate fiind trupe ruse. Aproape 3.000 de soldați români au murit în timpul luptelor de la Plevna, însă aportul trupelor noastre a adus o victorie importantă pentru Imperiul Rus, a cărui campanie stagna de cinci luni:

    Victoria de la Plevna a grăbit sfârşitul războiului. După cinci luni de stagnare, armata rusă s-a îndreptat spre Sofia şi Adrianopol, iar cea română, către Vidin şi Belogradcik, având misiunea de a anihila trupele otomane concentrate în nord-vestul Bulgariei pentru a asigura spatele şi flancul drept al trupelor ruse care se îndreptau spre Sofia” (extras din articolul lui Manuel Stănescu).

    Este important să înțelegem că, deși au existat aceste incursiuni ale armatei române, ulterior granițele României au fost modificate de alți factori. În urma Primului Război Mondial, România a beneficiat de „Cele 14 puncte ale președintelui Wilson”, document care a permis autodeterminarea cetățenilor români și alipirea la statul național. În cazul celui de-Al Doilea Război Mondial, a urmat ocupația trupelor sovietice în România și pierderea teritoriilor obținute de prim-ministrul Antonescu (volumul citat, pp. 571-583).

    Concluzii
    Declarațiile deputatei Oana Bulai sunt trunchiate. România nu a fost niciodată un imperiu colonialist, dar a folosit în multiple rânduri forța armată pentru a obține teritorii care nu îi aparțineau.

  • CONȚINUT ÎNȘELĂTOR: O tragedie a adus sute de mii de vizualizări

    O pagină de Facebook a anunțat că prezintă cazul femeii ucise de rechin în timpul vacanţei din stațiunea Hurghada, Egipt, din unghiul unui presupus martor ocular. În realitate, însă, link-ul atașat postării face trimitere la un banc de pe un site obscur.  

    <<Un martor rupe tăcerea acum și spune ce s-a întâmplat imediat după tragedie: „erau acolo…” Cutremurător ce a urmat –VEZI ÎN PRIMUL COMENTARIU>> este textul care însoțește un link prescurtat către o pagina intitulată sursebune.com

    Postarea, însoțită de un colaj de patru fotografii cu femeia ucisă de rechin, a strâns sute de mii de vizualizări, deși conținutul ei este înșelător. Susține că prezintă mărturia unui martor de la locul unei tragedii, însă linkul duce către un banc de pe o pagină de internet care nu are nicio legătură cu cazul.

    Pagina de Facebook Privește și Ascultă are trei administratori din România. A fost înregistrată în 13 noiembrie 2015 și a adunat peste un milion de urmăritori. 

    Doi ani mai târziu și-a schimbat numele în “Privește și Ascultă Român de Pretutindeni.” Pe 6 octombrie 2021, pagina a fost contopită cu una cu un nume similar – “Privește și Ascultă”. 

    În prezent, este inclusă la categoria “Media/news company” iar la datele de contact figurează doar “Bucureşti Sectorul 1, România”.

    La descrierea paginii găsim: “Aceasta pagina este dedicata tuturor ascultatorilor de muzica usoara si populara. Citate si stiri de”, însă postările din cel puțin ultima săptămâna nu au legătură cu domeniul declarat, majoritatea fiind bancuri sau frânturi de texte atașate unor poze cu persoane publice.  

    Link-ul din comentariile postării duce către un text pe site-ul sursebune.com cu titlul “Un Francez, Un Rus Si Un Englez Sunt Prinsi De Canibali”. Acesta este, în fapt, un banc semnat doar cu prenumele Dan, publicat pe 3 iulie, în ziua tragediei.

    Deși reprezintă umor negru, deci o categorie aparte de divertisment, textul este încadrat pe site la secțiunea Actualitate. Pe aceeași pagină mai apar articole cu diferite remedii miraculoase, ale căror linkuri duc către pagini de tip hoax. Acestea din urmă sunt folosite la păcălirea utilizatorilor cu mai puține cunoștințe despre internet, în general prin articole false despre câștiguri ușoare.

    Grafica sursebune.com copiază alte site-uri de știri și nu are căsuță redacțională și nici datele de identificare ale publisherului nu sunt la vedere.

    Site-ul a fost înregistrat pe 2 mai 2022 în SUA, de o persoana fizică sau juridică anonimă.

  • Cu ce ajutoare pentru Ucraina se laudă România

    Cu ce ajutoare pentru Ucraina se laudă România

    Foto: refugiați ucraineni sosesc cu bacul la Isaccea, județul Tulcea, marti, 1 martie 2022. Inquam Photos / Adriana Neagoe

    Imediat după Conferința Donatorilor, în 5 mai, Guvernul României a publicat, pe pagina oficială, un comunicat de presă preluat ulterior, ca atare, de multe instituții media (exemple aici, aici și aici), dar și de contul de comunicare al Partidului Național Liberal. Textul comunicatului spune că premierul Ciucă „a prezentat o nouă contribuție de asistență umanitară în valoare de 3,2 milioane euro”. Se poate face confuzia că România a aprobat deja acest ajutor, pe care doar l-a prezentat partenerilor săi europeni. În fapt, reprezentanții guvernelor prezenți la discuții au determinat linii viitoare de acțiune și au promis noi pachete de ajutor.

    De altfel, reprezentanții UE au înaintat o sumă colosală, de 6,5 miliarde de euro, care ar fi fost preconizată ca ajutor viitor pentru Ucraina, în timpul acestei conferințe.

    Unele dintre țările prezente au început deja demersurile pentru alocarea sumelor, în diferite forme de ajutor. Guvernul Suediei, de exemplu, a prezentat Parlamentului documentul pentru alocarea a nu mai puțin de 95 de milioane de euro pentru Ucraina.

    https://twitter.com/SwedishPM/status/1532316534328131585?s=20&t=t2wVjMf5uShccXH0MxEOUQ

    Factual.ro a înaintat o cerere către Secretariatul General al Guvernului, pentru a detalia pachetele de ajutor oferite până în acest moment Ucrainei. Potrivit răspunsului oficial, România, pe cale guvernamentală, a aprobat doar trei pachete de ajutor umanitar pentru Ucraina, anterior conferinței de la Varșovia:

    • Februarie
      • Medicamente oferite cu titlu gratuit de S.C Antibiotice S.A Iași și Terapia Cluj
      • Ajutoare constând în alimente, paturi, așternuturi și combustibil în valoare de 5 milioane de lei (1 milion de euro)
    • Martie
      • Ambulanțe din dotarea ISU – 11 mașini de tip A și B (nu și C, care sunt cele mai performante)

    Ulterior conferinței de la Varșovia, la finalul lunii mai, România a mai aprobat un pachet de ajutor, într-adevăr cel mai mare de până acum, însă în valoare de doar 2 milioane de euro – nu de 3,2 milioane, așa cum a susținut premierul Ciucă.

    Valoarea echivalentă în euro este de 2,3 milioane, cu tot cu TVA

    De altfel, România este pe ultimele locuri în ceea ce privește ajutoarele financiare acordate Ucrainei. Institutul economic Kiel din Germania, care cercetează modul în care statele oferă ajutor Ucrainei încă din luna februarie, publică un studiu on-going (în derulare), care demonstrează care sunt guvernele care oferă în mod real un suport financiar Kievului.

    Tracker-ul „Suport pentru Ucraina” NU plasează România în primii 15 susținători ai statului vecin. Ca procent din PIB, România se află sub 0,02% la capitolul fonduri oferite (ca atare sau ca pachete de ajutor), sub țări ca Bulgaria, Malta și Cipru.

    Deși recunoaște contribuția pe care România o are pentru ajutorarea refugiaților ucraineni, studiul relevă că majoritatea covârșitoare a banilor cheltuiți sunt, de fapt, fonduri europene.

    Suportul acordat de România este, așadar, minimal. Chiar dacă ar fi aprobat pachetul promis, de 3,2 milioane de euro, Guvernul țării noastre s-ar fi aflat în continuare la coada listei susținătorilor Ucrainei.

  • Un pliant cu date false: anvelopările din Sectorul 3 al Capitalei

    În noiembrie 2020, locuitorii din Sectorul 3 au primit în poștă pliantul următor:

    Verificăm dacă Primăria Sectorului 3 este campioană la anvelopări de blocuri.

    Pentru a face asta, am făcut solicitări de informații în baza legii 544/2001 la primăriile din București, Cluj Napoca, Oradea, Constanța și Iași, adică la cele menționate pe pliant. Situația datelor primite este următoarea:

    • Sectorul 1: nu am primit răspuns
    • Sectorul 2: în ultimii 8 ani au fost reabilitate termic 964 de blocuri
    • Sectorul 3: în ultimii 8 ani au fost reabilitate 854 de blocuri prin „Programul local multianual privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe”
    • Sectorul 4: 195 de blocuri au fost reabilitate termic
    • Sectorul 5: în perioada 2011-2012 au fost reabilitate termic 356 de imobile, în 2019 a fost reabilitat 1 imobil.
    • Primăria Sectorului 5 menționează că la momentul cererii noastre, sunt în derulare lucrări de reabilitare termică pentru 263 de imobile
    • Sectorul 6: în ultimii 8 ani au fost reabilitate termic 323 de blocuri
    • Cluj-Napoca: răspunsul la cerere este încă în derulare
    • Oradea: au fost reabilitate termic 49 de blocuri
    • Constanța: în ultimii 8 ani au fost reabilitate 796 de blocuri
    • Iași: cererea se află în stadiul „nerezolvat”

    Deși nu am primit răspuns de la toate instituțiile, datele arată că informațiile din pliantul primit de cetățenii sectorului 3 sunt cu totul altele decât cele reale.

    De exemplu, deși pliantul arată că în Sectorul 3 au fost reabilitate 1456 de blocuri, primăria ne-a comunicat că sunt 854.

  • Rectificări

  • Moțiunea PNL vs discursul Vioricăi Dăncilă: despre pensii

    Context

    Miercuri, 27 iunie 2018, în Plenul Parlamentului s-a discutat moțiunea de cenzură depusă de opoziție împotriva premierului Viorica Dăncilă, care a răspuns la criticile opoziției printr-un discurs prin care susține că demontează „zece exemple de astfel de minciuni și manipulări care apar în cuprinsul moțiunii”.

    Vom analiza, pe rând, cele „zece exemple” date de premierul Viorica Dăncilă în paralel cu textul moțiunii de cenzură.


    Citiți aici analiza pe afirmațiile despre economie


    Ce verificăm

    • valoarea pensiilor
    • soarta pilonului 2 de pensii administrate privat.

    Verificare

    #1. Despre pensiile actuale

    Textul moțiunii Discursul Vioricăi Dăncilă
    Pe lângă minciună, la Ministerul Muncii se practică și nerespectarea legii. Nu ați aplicat legea care prevedea creșterea pensiilor cu 10% de la 1 ianuarie 2018. Ați furat pensia românilor pe 6 luni.

    Asta dacă la 1 iulie nu veți anunța o altă amânare. V-ați opus majorării punctului de pensie de la începutul anului și nimeni nu a înțeles de ce! Ne-a lămurit, în schimb, doamna Lia Olguța Vasilescu, care, într-un exces de sinceritate, a afirmat că: „O persoană care cotizează doar la Pilonul I va ieși cu o pensie care de multe ori e crescută artificial din pixul guvernanților așa cum s-a întâmplat și de când suntem noi la guvernare.”

    […] Ați afectat deja peste 60.000 de pensionari din minerit și din alte sectoare de activitate, care au primit acasă decizii de recalculare, cu pensii în minus, după zeci de ani de muncă în condiții extrem de grele, în grupele I și II de muncă. Și lor le-ați promis în campania electorală că vor beneficia de majorări ale punctajelor la pensii cu 50% și 25%. Rezultatul? Recalculările au dus la pensii mai mici. Acum toți pensionarii au luat drumul instanțelor. Vă dăm noi soluția! HG 291/2017 privind dreptul la pensie pentru grupele I-II trebuie abrogată!

    Sunteți aproape de colaps cu pensiile din Pilonul I, deși ați împrumutat de la începutul anului peste 3 miliarde de euro și nu vă opriți! […]

    Eu pot să înțeleg până la un punct că menirea Opoziției este de a contesta ce face Puterea. Pot să înțeleg jocurile politice pe care le faceți în acest sens.Dar vă atrag atenția că pentru pensionari nu e deloc o joacă să afirmați că nu mai sunt bani pentru plata pensiilor până la sfârșitul anului.

    Pentru un pensionar a cărui sănătate sau chiar viață depinde de pensia care trebuie să vină lună de lună, nu e deloc o joacă când îi mințiți că nu mai ajung banii de pensii. Este o minciună iresponsabilă și vă rog să încetați să-i mai mințiți pe pensionari! V-ați făcut o dată de râs, când ați mai prevestit că nu vor mai fi bani de pensii decât până în luna noiembrie.

    Cât mai vreți să persistați în această minciună? Mai sunt câteva zile și intră în vigoare majorarea punctului de pensie cu 10%, de la 1.000 lei la 1.100 lei începând cu 1 iulie 2018! Tot de atunci se majorează și așa zisa pensie minimă de la 520 lei la 640 lei! O creștere de 23%.
    Cât sunteți de „rezistenți” când vine vorba de creșterea veniturilor pensionarilor?! Oare nu sunt ei părinții și bunicii noștri, ai tuturor, care au muncit o viața, în special pentru copiii și nepoții lor?

    Textul moțiunii este corect în ceea ce privește neaplicarea legii privind majorarea punctului de pensii de la 1 ianuarie. Într-adevăr, Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice prevedea o mărire anuală de la 1 ianuarie, iar Guvernul a dat în noiembrie 2017 o Ordonanță de Urgență prin care s-a derogat de la această lege, urmând ca abia de la 1 iulie 2018 să fie efectuată o creștere:

    Legea 263/2010

    Art. 102 (2)
    Valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% din rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat.

    OUG 82/2017

    Articolul I
    (1) Începând cu data de 1 iulie 2018, prin derogare de la prevederile art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, valoarea punctului de pensie se majorează cu 10% și este de 1.100 lei.

    (2) Prin derogare de la prevederile art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2009 privind instituirea pensiei sociale minime garantate, aprobată prin Legea nr. 196/2009, cu modificările ulterioare, în perioada 1 iulie- 31 decembrie 2018 nivelul indemnizației sociale pentru pensionari este de 640 lei.

    Trebuie însă precizat că, așa cum sintetizează și datele Casei Naționale de Pensii Publice, punctul de pensie a fost majorat și în iulie 2017, tot prin derogare de la regula privind majorarea anuală, chiar dacă în ianuarie 2018 nu s-a mai aplicat regula dată de lege.

    În ceea ce privește „colapsul” pensiilor din Pilonul I din textul moțiunii, aici situația este un pic mai complexă și merită detaliată.

    În primul rând, banii din Pilonul 1 de pensii „se văd” în Bugetul Asigurărilor Sociale (BAS). Din 2008 (acesta cuprinde banii din sistemul public de pensii, dar și din sistemul de accidente de muncă și boli profesionale, acesta din urmă fiind însă sub 1% din totalul BAS), când a fost introdus și Pilonul 2, acest buget a avut în mod constant probleme de finanțare. În ultimii ani, banii strânși doar pentru BAS nu au fost suficienți, motiv pentru care s-au acordat constant subvenții din bugetul de stat pentru a suplimenta lipsa banilor de pensii. Evoluția arată astfel:

    Notă: Sumele sunt exprimate în milioane lei. Sursa datelor: execuții bugetare, Ministerul Finanțelor Publice

    După cum precizam, banii cu care suplimentează bugetul de pensii când nu sunt suficienți vin din Bugetul de stat. Bugetul de stat are și el un deficit, fapt pentru care se împrumută bani prin intermediul Ministerului Finanțelor Publice (MFP). Afirmația din moțiune că de la începutul anului România s-a împrumutat cu peste 3 miliarde de euro și că nici nu se opresc este una adevărată – de la începutul anului, MFP a împrumutat doar de pe piețele externe 1.2 miliarde de dolari (7 iunie 2018) și 2 miliarde de euro (1 februarie 2018). Pe lângă aceste sume, există împrumuturi interne, prin emiterea de titluri de stat, a căror valoare este de peste 18 miliarde de lei doar în 2018. Dar este o exagerare alăturarea în acest context care sugerează că toate aceste împrumuturi sunt doar pentru acoperirea pensiilor, chiar dacă atunci când ne uităm la subvențiile de la bugetul de stat pe primele 5 luni, acestea au fost de 2.3 miliarde de lei.

    Afirmația Vioricăi Dăncilă în această privință nu infirmă însă textul moțiunii – ea spune că mai sunt câteva zile și de la 1 iulie va crește și valoarea punctului de pensie, și valoarea pensii minime. Viorica Dăncilă are dreptate cu privire la cifrele prezentate, dar moțiunea nu făcea o afirmație diferită, ci preciza faptul că în loc ca acest lucru să aibă loc de la 1 ianuarie, potrivit legii, mărirea s-a reprogramat pentru 1 iulie 2018.

    Viorica Dăncilă are dreptate și când amintește de faptul că opoziția a mai afirmat că nu sunt bani pentru pensii decât până în noiembrie. În septembrie 2017, Raluca Turcan afirma:

    „Pensiile, care sunt promise acum multor oameni şi care din nefericire se pare că nu pot fi susţinute dincolo de luna noiembrie, sunt prevăzute a fi suportate exact din acumulările pe care le fac copiii acestor oameni.”

    #2. Despre pilonul doi

    Textul moțiunii Discursul Vioricăi Dăncilă
    Ne referim, în primul rând, la furtul premeditat al celor 43 de miliarde de lei acumulați din contribuțiile celor peste 7 milioane de români la Pilonul 2 de pensii. În vreme ce dumneavoastră vă străduiți să dați asigurări că nu veți fura economiile făcute vreme de 10 – 18 ani de către cele 7 milioane de angajați, Eugen Teodorovici spune că domnia sa face simulări la Ministerul de Finanțe, iar Olguța Vasilescu anunță că a „bătut în cuie” furtul acestor bani! Așa cum ați dat garanții că salariile nu vor scădea de la 1 ianuarie 2018, la fel ați dat asigurări că tăierea contribuțiilor la Pilonul 2, de la 6% la 3,75%, nu va aduce contribuții mai
    mici în conturile românilor! Iarăși ați mințit! Contribuțiile nominale au scăzut, de la 1 ianuarie 2018, cu cca. 12%, bani pe care i-ați direcționat către bugetul de stat, pentru a petici incompetența vădită a celui de-al treilea guvern PSD-ALDE.
    Nu s-a pus niciodată problema naționalizării Pilonului II de pensii – nici nu s-ar putea pentru că fondurile acumulate acolo aparțin românilor, iar dreptul la proprietate este garantat prin Constituție.
    […]

    Dar, da, vrem ca administratorii privați ai fondurilor din Pilonul II să fie într-un mediu concurențial real, astfel încât să fie determinați să obțină randamente cât mai bune și să perceapă comisioane cât mai mici pentru clienții lor. Acesta este interesul cetățenilor și asta ne dorim să facem în reformarea sistemului de pensii.

    Textul moțiunii face referire la situația Pilonului II de pensii administrate privat – datele Autorității de Supraveghere Financiară pentru mai 2018 confirmă o valoare totală a activului total de peste 43 miliarde de lei, contribuții a peste 7 milioane de participanți.

    Dincolo de opiniile politice pe acest subiect, cert este că într-adevăr ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, a dat asigurări că valoarea nominală trimisă către Pilonul 2 nu va fi afectată de mutarea contribuțiilor de asigurări sociale de la angajator la angajat, chiar dacă procentul scade de la 6% la 3.75%. Potrivit acelorași date oficiale privind evoluția contribuțiilor la Pilonul 2 de pensii, situația viramentelor pentru primele luni din 2018 arată astfel:

    Valoarea nominală virată către Pilonul 2 de pensii nu a scăzut față de lunile similare din 2017, ci chiar e într-o ușoară creștere (cu 5%). Însă, într-adevăr, dacă nu s-ar fi operat micșorarea procentului de la 6% la 3.75%, viramentele la pilonul 2 ar fi putut fi de 2.9 miliarde lei în loc de 1.8 miliarde lei pentru primele trei luni.

    Actualizare: nu avem însa date defalcate pe ce se întâmplă la nivel individual

    Viorica Dăncilă răspunde la aceste acuzații din moțiune spunând că nu s-a pus niciodată problema naționalizării pilonului 2 de pensii și că nici nu ar fi fost posibil tehnic vorbind, Constituția protejând proprietatea privată. Afirmația Vioricăi Dăncilă este una înșelătoare dacă ne gândim cel puțin la faptul că în vara anului 2017, ministrul Finanțelor propus vorbea după audierea sa în Parlament despre desființarea pilonului 2 de pensii. Dar, într-adevăr, nu s-a pus problema naționalizării pentru că există nu doar garanția constituțională în acest sens, ci și decizii ale Curții Constituționale în acest sens.

    Însă aceasta aduce în discuție faptul că Guvernul își dorește ca administratorii de pensii private să fie într-un mediu concurențial care să îi determine să aibă randamente mari și comisioane mici. Felul în care pune alături posibilitatea ca cetățenii să poată opta pentru pilonul 1 sau pilonul 2 arată că Viorica Dăncilă vorbește de o comparație care nu e posibilă momentan, o competiție reală între cele două piloane nefiind posibilă pentru că statul nu investește acei bani – am verificat deja o afirmație similară de pe vremea lui Mihai Tudose, când am arătat de ce nu se poate face acest lucru.

    Dar pentru că Viorica Dăncilă aduce în discuție cele mai bune randamente și comisioane, este important să precizăm că România stă deja foarte bine în această privință:

    În ceea ce priveşte randamentul pilonului II de pensii, putem constata, uitându-ne pe datele celui mai recent raport Better Finance, că România se află pe locul doi la cea mai bună performanță în Europa, cu 5,23%, fiind întrecută numai de către Suedia.

    Referitor la comisioane, consultând acelaşi raport, observăm un comision mediu de 0,58% în cazul României pentru anul 2016 – procent care nu poate fi considerat mare.

    Concluzie

    Ambele tabere comit inexactități și aduc în dezbatere jumătăți de adevăr și, în privința situației pensiilor, vorbesc uneori despre lucruri și perspective diferite.


    Dacă vă place ce facem, ne puteți susține printr-o donație
  • Viorica Dăncilă despre dosare penale deschise înainte de campanii electorale

    Context

    Viorica Dăncilă a luat cuvântul în timpul mitingului PSD de sâmbătă, 9 iunie, prilej cu care a făcut următoarele declaraţii cu privire la Liviu Dragnea şi la Călin Popescu-Tăriceanu:

     

    Președintelui PSD i s-a deschis dosar penal chiar înaintea campaniei electorale din 2016. Președintelui ALDE i s-a deschis dosar penal înaintea campaniei din 2016.

     

    Ce verificăm?

    Metodologia Factual.ro specifică faptul că, înainte de a purcede la a verifica o afirmație, trebuie să specificăm foarte clar ce anume analizăm. De aceea începem prin a spune că nu se poate analiza factual, conform metodologiei noastre, dacă o situație punctuală a unuia dintre lideri a avut sau nu vreun impact asupra rezultatului unui anume scrutin, asa ca nu aceasta posibila influenta este cea care ne interesează.

     

    Vom verifica însă dacă există vreo legătură temporală între momentul deschiderii dosarelor celor trei politicieni invocați în declarațiile de mai sus și campaniile electorale derulate în perioadele în care cei trei politicieni au făcut obiectul unor cercetări penale, precum și modul în care parcursul acestor dosare în justiție s-a suprapus cu perioadele de campanie electorală recente.

     

    Verificare

     

    Pentru început, vom stabili când a început fiecare campanie electorală înaintea fiecărui scrutin important din ultimii ani.

     

    Campanie alegeri locale 2012: 11 mai

    Campanie alegeri parlamentare 2012: 9 noiembrie

     

    Campanie alegeri locale 2016: 6 mai

    Campanie alegeri parlamentare 2016: 11 noiembrie

     

    Deşi Viorica Dăncilă nu precizează exact la care tururi de scrutin din 2016 se referă, ne vom raporta atât la alegerile locale, cât şi la cele parlamentare.

     

    Liviu Dragnea – 3 dosare:

     

    1. Cronologia dosarului Referendumului, în care Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv la închisoare cu suspedarea executării pedepsei. Menționăm și că Liviu Dragnea nu era, la momentul deschiderii dosarului, președintele PSD.

      :

    • 6 septembrie 2012: DNA anunţă începerea urmăririi penale (64 de zile înainte de startul celei mai apropiate campanii electorale – cea pentru parlamentarele din 2012)
    • 7 octombrie 2013: trimitere în judecată (circa un an înainte de cea mai apropiată campanie electorală, cea pentru prezidențialele din 2014)
    • 22 aprilie 2016: condamnare definitivă (cu 14 zile înainte de startul celei mai apropiate campanii electorale – cea pentru localele din 2016)

     

    1. Cronologia dosarului angajărilor fictive la DGASPC Teleorman:

     

    • 24 martie 2016 – DNA anunță dosarul privind-o pe soția lui (cu 43 de zile înainte de campanie pentru locale și 232 zile înainte de campania pentru parlamentarele din 2016)
    • 6 aprilie 2016: DNA anunţă dispunerea extinderii urmăririi penale (30, respectiv 219 de zile până la startul campaniilor pentru locale, respectiv parlamentarele din 2016)
    • 8 iunie 2018: a treia amânare a verdictului (ÎCCJ) (33, respectiv 156 de zile până la startul campaniilor pentru locale, respectiv parlamentarele din 2016)

     

    1. Cronologia din dosarul Teldrum:
    • 13 noiembrie 2017: DNA anunţă dispunerea urmăririi penale (în contextul în care o notificare din partea OLAF a fost primită cu mai mult de un an înainte, în 30 septembrie 2016, adică cu 42 de zile înainte de startul campaniei pentru parlamentarele din 2016)

     

    Comparând cronologia dosarelor cu startul campaniilor electorale, constatăm:

    • Dosarul referendumului – urmărirea penală începe cu circa două luni înainte de startul campaniei pentru alegerilor parlamentare din 2012 și condamnarea definitivă vine 3 ani și jumătate mai târziu, cu două săptămâni înaintea de startul campaniei pentru localele din 2016
    • Dosarul angajărilor fictive – urmărirea penală începe împotriva lui Liviu Dragnea cu 30 de zile înainte de startul campaniei pentru localele din 2016
    • Dosarul Teldrum – începerea urmăririi penale este departe de startul vreunei campanii electorale (deși OLAF făcuse o notificare cu 42 de zile înainte de startul campaniei pentru parlamentarele din 2016)

     

    Călin Popescu Tăriceanu:

     

    Cronologia dosarului retrocedărilor (în care preşedintele Senatului este acuzat de comiterea infracțiunilor de mărturie mincinoasă și favorizarea făptuitorului)

     

    • 24 mai 2016: DNA anunţă dispunerea efectuării urmăririi penale (în timpul campaniei electorale pentru localele din 2016, cu 12 zile înainte de alegeri, la care Călin Popescu Tăriceanu nu a candidat)

    22 mai 2018: ÎCCJ hotărăşte achitarea pe fond (care nu este definitivă)

     

    Interpretarea cronologiilor

     

    În cazul lui Liviu Dragnea, putem considera că cel mai important eveniment juridic al anului 2016 nu a fost deschiderea acelui dosar penal invocat de Viorica Dăncilă, ci condamnarea definitivă în Dosarul referendumului, în luna aprilie 2016, în urma procesului început în 18 februarie 2014, ulterior urmăririi penale începută în 6 septembrie 2012.

     

    În cazul lui Călin Popescu Tăriceanu, urmărirea penală începe cu puţin timp înainte de debutul campaniei electorale pentru alegerile locale – alegeri la care nici preşedintele Senatului, nici cel al Camerei Deputaţilor nu au candidat (presupunem că la acestea se referă Viorica Dăncilă, ţinând cont de reperele temporale prezentate în cronologie sus).

     

    Ambii politicieni au participat la alegerile parlamentare din anul 2016, alegeri care au fost câştigate de coaliţia condusă de Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu.

     

    Concluzie

    Afirmaţiile Vioricăi Dăncilă sunt nici adevărate, nici false – înţelegem că afirmaţia acesteia induce ideea că respectivele dosare au fost iniţiate cu scopul de a prejudicia imaginea celor doi şi de a le afecta şansele electorale, însă acest lucru este dificil de cuantificat.

     

    Nu putem verifica direct impactul începerii urmăririi penale asupra rezultatelor în alegeri ale lui Liviu Dragnea, respectiv Călin Popescu Tăriceanu.

     

    Mai mult, considerăm că o problemă mult mai mare pentru imaginea lui Liviu Dragnea o constituie sentinţa definitivă din anul 2016, nu deschiderea unui nou dosar, dată fiind imposibilitatea desemnării sale în Guvern (din cauza prevederii care interzice accesul în Executiv pentru persoanele condamnate definitiv).

     

  • Vrem să producem mai multe fact-check-uri

    Dar pentru asta avem nevoie de oamenii potriviți, așa că suntem în căutare de redactori și researcheri. Citește cele două anunțuri de mai jos și, dacă te interesează, dă-ne un mail pe adresa facts arond factual punct ro

    Căutăm readactori-colaboratori

     

    Avem nevoie de creierul tău de redactor pentru a fructifica potențialul primului site de fact-checking politic din România, Factual.ro. Existăm din 2014, am făcut maratoane de fact-checking, un guvernometru + alte proiecte speciale și am ajuns citați de mainstream media în subiecte importante.

    Ce căutăm, mai exact?

    Vrem oameni autonomi care să verifice afirmațiile politicienilor. Căutăm oameni care:

    • înțeleg domenii fundamentale (justiție, sănătate, transporturi, administrație publică, you name it)
    • Atunci când nu înțeleg, știu ce întrebări să pună experților din comunitatea Factual (vizavi de surse de încredere pentru verificarea afirmațiilor)
    • Pot scrie cap-coadă un fact-check conform metodologiei Factual.

    Cerem seriozitate, exigență și respect pentru metoda științifică în redactarea de materiale factuale.

    Ce oferim la schimb?

    1. satisfacția de a-ți folosi expertiza pentru a lămuri subiecte încâlcite de pe agenda publică
    2. o sumă fixă pentru fiecare articol publicat
    3. un bonus dacă fact-check-ul tău devine super-popular
    4. flexibilitate + un loc fain din care să lucrezi, dacă nu vrei s-o faci de la distanță

    Căutăm și researcher(i)

    Avem nevoie de ochiul tău de researcher pentru a fructifica potențialul primului site de fact-checking politic din România, Factual.ro. Existăm din 2014, am făcut maratoane de fact-checking, un guvernometru + alte proiecte speciale și am ajuns citați de mainstream media în subiecte importante.

    Ce căutăm, mai exact?

    Un om tânăr răbdător și entuziast care monitorizeze constant media pentru a găsi piste pe care redacția Factual le-ar putea transforma în fact-check-uri. E vorba de pagini de Facebook ale politicienilor (avem o listă), dar și de emisiunile de cu seară la posturile TV, unde vin politicienii și fac declarații.

    Ce oferim la schimb?

    1. Satisfacția de a-ți folosi aptitudinile pentru un proiect ambițios
    2. O remunerație fixă lunară + bonus-uri ocazionale de performanță
    3. Training în metoda Factual
    4. Flexibilitate – poți lucra de-acasă sau poți veni la noi, la Colivia