Publicația Libertatea a întrebat Administrația Prezidențială, pe 19 ianuarie 2024, dacă președintele țării a fost în concediu în perioada decembrie 2023- ianuarie 2024, în contextul evenimentelor omagiale legate de Revoluția din 1989 de la care Klaus Iohannis a lipsit.
„(…) începând de la depunerea jurământului în funcție, președintele Klaus Iohannis nu s-a aflat în concediu de odihnă, în sensul noțiunii definite de legislația muncii. Precizăm că președintele României nu a încetat, pe parcursul întregului mandat, să își exercite atribuțiile constituționale, dovada în acest sens fiind decretele semnate și publicate în Monitorul Oficial al României, precum și alte acțiuni derivate din prerogativele pe care le deține”, arată Administraţia Prezidenţială în răspunsul transmis către reporterii de la Libertatea, în aceeași zi cu solicitarea de informații.
Am încercat să obținem clarificări, astfel că am trimis și noi o listă de întrebări către Administrația Prezidențială.
„În conformitate cu dispozițiile constituționale, Președintele României, în calitate de autoritate publică unipersonală, exercită un mandat de reprezentare, iar obligațiile și atribuțiile sale nu pot fi delegate altei persoane. Specificul acestui mandat, care nu permite întreruperea temporară a activității pentru efectuarea unui concediu de odihnă în sensul legislației muncii, implică exercitarea de către Președintele României, în mod permanent și neîntrerupt, a prerogativelor sale constituționale și legale.
Președintele României, Klaus Iohannis, nu a beneficiat de zile de concediu de odihnă în timpul ambelor mandate, nu a încasat indemnizație de concediu de odihnă, aferentă zilelor de concediu de odihnă neefectuate în timpul celor două mandate și nu a beneficiat de compensarea în bani a zilelor de concediu de odihnă neefectuate”.
CE SPUNE LEGEA
Constituția României arată că Președintele României este cel care desemnează premierul, numește guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament, poate participa la ședințe de guvern, poate dizolva Parlamentul și poate cere cetățenilor să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional. Mai are atribuții în domeniul politicii externe și al apărării.
Pe lângă toate acestea, Președintele promulgă legi, poate sesiza Curtea Constituțională, emite decrete, acordă decoraţii, titluri de onoare, grade de mareșal, de general și de amiral, numește în funcții publice conform legilor, dar acordă și grațieri individuale.
Suspendarea din funcție a Președintelui României se face de către Parlament, iar vacantarea funcției se face prin demisie, demitere din funcţie, imposibilitatea definitivă a exercitării atribuţiilor sau în caz de deces.
În aceste cazuri, interimatul se asigură, în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor.
Tot din Constituție aflăm că „indemnizaţia şi celelalte drepturi ale Preşedintelui României se stabilesc prin lege”.
Am identificat două legi care privesc aceste două aspecte.
Mai întâi, legea privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice actualizată, ne arată felul în care se calculează indemnizația Președintelui României: adică se înmulțește coeficientul de ierarhizare al funcției, și anume 12, cu salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată. La acest moment, salariul minim brut garantat este de 3300 de lei.
Apoi, există o lege specială care privește drepturile foștilor președinți de stat. Conform acesteia, un fost șef de stat beneficiază de o locuință de protocol, o indemnizație lunară de 75% din indemnizația acordată șefului de stat în funcție, control medical anual la Spitalului Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila”, pază, protecție și mașină acordate permanent de Serviciul de Protecție și Pază. Practic, de toate acestea o să beneficieze și Klaus Iohannis.
VIZITE PRIVATE ȘI ODIHNĂ
Deși, noi toți ceilalți avem drepturi și obligații în relația cu angajatorul, indiferent dacă este o instituție de stat sau o companie privată, Președintele României nu-și poate luat concediu în sensul Codului Muncii. Asta pentru că șeful statului nu poate să fie înlocuit de nimeni atâta timp cât este în funcție.
Cu toate acestea, Klaus Iohannis a avut și perioade de respiro.
În august 2023, a fost în drumeție pe vârful Moldoveanu, alături de soție. S-a fotografiat alături de atletul Ioan Levente Polgar, conform publicației Turnul Sfatului.
A mai fost la schi în stațiuni montane din România, iar în 2018 a avut o vizită privată în Germania și Spania, dar a fost și la Neptun.
Traian Băsescu, fostul președinte al României, a avut și el perioade de relaxare. De exemplu, între 23 și 27 august 2010, acesta s-a aflat „într-o scurtă perioadă de odihnă” conform unui comunicat de presă al Administrației Prezidențiale.