Noul regulament adoptat european referitor la serviciile digitale, adoptat în octombrie 2022, a stârnit controverse și temeri din partea furnizorilor de conținut. Mulți au acuzat – și vom vedea de ce nefondat – intenții de cenzură din partea autorităților de la Bruxelles.

De fapt, Digital Services Act încearcă eliminarea conținutului ilegal, garantând libertatea de exprimare. Într-o lume în care războiul hibrid este parte a realității în care trăim (și include războiul informațional), Uniunea Europeană încearcă să formeze un cadru legal pentru prevenirea manipulării și dezinformării la scară largă.

Am plecat, în analiza noastră, de la o postare a utilizatorului Facebook ActiveNews, care preia un articol al publicației online cu același nume, cu titlul următor: „Se pregătește mama tuturor cenzurilor. Digital Act elimină toate opiniile contrare sistemului”. 

În articol este vorba despre Digital Services Act (DSA), regulamentul de securitate cibernetică adoptat de Uniunea Europeană. Cei de la activenews.ro scriu că actul „este, practic, mama tuturor cenzurilor. Sub pretextul transparenței și responsabilității platformelor online, orice opinie contrară sistemului va fi eliminată. Foarte punctual, Regulamentul obligă platformele să atenueze riscurile precum dezinformarea sau manipularea alegerilor, cu sprijinul unor entități de «încredere», care vor cenzura totul”.

În continuare, articolul publicat pe site-ul menționat amestecă teme conspiraționiste și face referire la „vremurile tulburi trăite în pandemie”, încercarea autorităților de a „elimina vocile specialiștilor din lumea medicală”, „vaccinarea fictivă” și „teoriile conspirației care s-au adeverit”, după care se insistă pe ideea că Uniunea Europeană instituie un „act oficial de cenzură totală”. 

Ce este Digital Services Act și ce modificări aduce?

Digital Services Act este un regulament european, adoptat în octombrie 2022, care actualizează Directiva privind comerțul electronic din 2000 cu privire la conținutul ilegal, publicitatea transparentă și dezinformarea.

Există reguli noi care se aplică diferit, în funcție de tipul și mărimea furnizorilor:

Conform Comisiei Europene, acest act normativ trebuie să îmbunătățească semnificativ mecanismele pentru eliminarea conținutului ilegal din online, dar și pentru protecția drepturilor fundamentale ale utilizatorilor, inclusiv libertatea de exprimare. De asemenea, DSA creează o supraveghere publică mai puternică a platformelor online, în special pentru platformele care ajung la peste 10% din populația UE (adică peste 45 de milioane de utilizatori pentru o platformă).

Comisia Europeană le-a oferit timp marilor operatori, pentru publicarea cifrei reale de utilizatori activi.

Acest video explică, pe larg, cum încearcă Uniunea Europeană să impună un regulament pentru platformele online, astfel încât să elimine conținutul ilegal și să protejeze utilizatorii, tot mai expuși riscurilor cibernetice:

În luna aprilie, Comisia Europeană a publicat lista cu 19 operatori identificați ca fiind în vizorul legislației europene: Alibaba AliExpress, Amazon Store, Apple AppStore, Bing, Booking.com, Facebook, Google Play, Google Maps, Google Search, Google Shopping, Instagram, LinkedIn, Pinterest, Snapchat, TikTok, Twitter, Wikipedia, YouTube și Zalando.

Aceste platforme digitale sunt considerate de legislație ca fiind relevante și au o responsabilitate specială de a face internetul mai sigur. Astfel, UE le impune acestora reguli mai stricte în ceea ce privește gestionarea riscurilor, transparența, moderarea conținutului și protecția copiilor.

Mai multă putere pentru utilizatori

În mod concret, această lege aduce măsuri de combatere a serviciilor sau conținutului ilegal online. Utilizatorii vor putea semnala un astfel de conținut, iar platformele vor putea coopera cu „semnalizatori de încredere” pentru combaterea fenomenului.

Comisia Europeană susține că, prin DSA, utilizatorii vor avea garanții eficiente, inclusiv posibilitatea de a contesta deciziile de moderare a conținutului platformelor, iar unele reclame care vizează un anumit public țintă vor fi interzise. Este vorba despre reclamele care îi țintesc pe copii sau care folosesc categorii speciale cu date cu caracter personal, cum ar fi etnia, opiniile politice, orientarea sexuală.  

DSA mai conține măsuri de transparență. Una dintre acestea este că utilizatorii vor obține informații clare cu privire la motivul pentru care li se recomandă anumite informații și vor avea dreptul de a renunța la sistemele de recomandare bazate pe profilare. În același timp, cercetătorii vor avea acces la datele cheie ale celor mai mari platforme și motoare de căutare, cum ar fi Facebook sau Google Search, ca să poată să înțeleagă cum evoluează riscurile în mediul online. 

Combaterea dezinformării și reducerea riscurior

Pe site-ul oficial Digital Services Act se menționează că platformele vor trebui să își reproiecteze sistemele pentru a asigura un nivel ridicat de confidențialitate, securitate și siguranță minorilor. Evaluările speciale ale riscurilor, inclusiv pentru efectele negative asupra sănătății mintale, vor trebui furnizate Comisiei Europene la 4 luni de la desemnare și făcute publice cel târziu un an mai târziu.

„Platformele vor trebui să identifice, să analizeze și să atenueze o gamă largă de riscuri sistemice, de la modul în care conținutul ilegal și dezinformarea pot fi amplificate în serviciile lor, până la impactul asupra libertății de exprimare și a libertății mass-media (…) Planurile de reducere a riscurilor ale platformelor și motoarelor de căutare desemnate vor face obiectul unui audit și supraveghere independentă de către Comisie”, se mai menționează în secțiunea de evaluare a riscului.

DSA conține și un mecanism de răspuns la criză (cum ar fi o pandemie sau un război). 

Potrivit Regulamentului (UE) 2022/2065 (de modificare a Directivei 2000/31/CE – Digital Services Act), măsurile pe care furnizorii le vor putea lua pot include, de exemplu, adaptarea proceselor de moderare a conținutului, adaptarea sistemelor algoritmice relevante și a sistemelor de publicitate, intensificarea cooperării cu semnalizatorii de încredere, conștientizarea – promovarea informațiilor de încredere și altele.

Protocoale de criză pot fi create în plus atunci când platformele online sunt utilizate abuziv pentru răspândirea rapidă a conținutului ilegal sau a dezinformării.

De asemenea, în regulament se precizează că utilizatorii platformelor ar trebui să poată contesta cu ușurință și eficient decizii ale furnizorilor privind eliminarea conținutului pentru că acesta era ilegal sau nu respecta termenii și condițiile.

Iar dacă s-au publicat informații care „provoacă vulnerabilități semnificative pentru securitate serviciului furnizorului, subminează securitatea publică sau dăunează utilizatorilor, furnizorul poate elimina astfel de informații”.

Dacă platformele online nu respectă aceste reguli, pot primi o amendă de 6% din cifra de afaceri globală (ceea ce, în termenii marilor jucători de pe piața online, înseamnă sute de milioane de euro) și, în cazurile cele mai grave, suspendarea temporară a serviciului.

CONCLUZIE – DSA nu încearcă impunerea cenzurii, ci protejarea utilizatorilor marilor platforme online, în prezent supuși unui bombardament informațional. Regulamentul încearcă impunerea unei protecții mai bune a drepturilor, o expunere mai mică la conținut ilegal, putere mai multă utilizatorilor ca să raporteze conținut suspicios și combate manipularea și dezinformarea. În regulament nu apare nicio informație legată de măsuri împotriva „opiniilor”, fie ele de o orientare sau alta. Chiar și în articolul publicat de activenews.ro se menționează că utilizatorii vor avea mai multe drepturi și că vor putea contesta atunci când conținutul lor este eliminat sau restricționat.

Intrarea Germaniei în recesiune economică a stârnit un val de entuziasm în rândul surselor anti-occidentale pe de o parte și îngrijorare din perspectiva pro-europenilor. Ca să înțelegem cât de gravă este cu adevărat situația, trebuie să o analizăm în context global. 

Germania a intrat într-adevăr în recesiune, care înseamnă că economia are un avans negativ în primul trimestru al anului. Dar este cu adevărat un semnal îngrijorător?

După criza financiară din 2008, pandemia Covid-19 şi războiul din Ucraina au cauzat dificultăţi economice pentru majoritatea statelor membre UE. Potrivit Oficiului Federal de Statistică (Destatis), în 25 mai 2023, Germania a intrat în recesiune tehnică deoarece, în primul trimestru al anului, economia republicii federale s-a redus cu 0,3%.

Multe surse au abordat un ton alarmist. Pagina Aktual24 a distribuit un material care vorbeşte despre inflaţia imensă şi îngenuncherea consumatorului german în urma stopării exporturilor de combustibil rusesc.

Un utilizator Facebook a postat titlul unui articol care aparţine redacţiei Activenews pe tema crizei economice din Germania. Materialul cataloghează recesiunea statului federal drept rezultatul „acţiunilor vestice” de control şi dezindustrializare a Uniunii Europene. 

Totuli, din 1950 până în prezent, au existat șapte faze de recesiune în istoria modernă a Germaniei, care și-a revenit de fiecare dată. În cele ce urmează, vom prezenta implicațiile recesiunii tehnice actuale.   

Economia Germaniei la nivelul UE

Conform unei analize a Forumului Economic Mondial, Uniunea Europeană reprezintă a treia economie ca mărime din lume și deține o șesime din comerțul global. PIB-ul Germaniei, Franței și Italiei adunate constituie mai mult de jumătate din întreaga producție economică a UE.
Din perspectiva indicatorilor economici, în 2022, produsul intern brut (PIB) al Germaniei s-a ridicat la 3.867,05 miliarde de euro, clasându-se astfel în primele cinci țări la nivel mondial.

Intrarea Germaniei în recesiune 

Rețeaua pentru Ciclurile Economice din Zona Euro (EABCN) definește recesiunea drept acel interval de timp în care există două trimestre consecutive de scădere a produsului intern brut (PIB). Încă din noiembrie 2022, specialiştii Bundesbank (Banca Centrală a Germaniei) au menţionat posibilitatea apariţiei unei recesiuni în ultimul trimestru şi la începutul anului 2023, în ciuda activităţii economice crescute. 

Inflația persistentă a contribuit la împingerea Germaniei în recesiune în primele trei luni ale anului, arată Oficiul Federal de Statistică. Acest lucru s-a reflectat mai ales în cheltuielile pentru consumul final al gospodăriilor. Rata inflației din Germania, măsurată ca modificarea anuală a indicelui prețurilor de consum (IPC), a fost de +7,2% în aprilie 2023 (prin comparație, rata inflației în România, în luna martie 2023, a fost de 14,5%). Este totuși o uşoară remediere, faţă de +7,4% (martie 2023) şi +8,7%, (ianuarie și februarie 2023). 

După o scădere cu 0,5% în ultimele trei luni ale anului trecut, economia s-a contractat cu 0,3% între ianuarie și martie 2023. Pe de altă parte, investițiile din sectorul privat și exporturile au crescut în primul trimestru al anului 2023. 

Care erau previziunile?

Într-un interviu acordat pentru CNBC în cadrul evenimentului Forumului Economic Mondial din ianuarie 2023, Ministrul german de Finanțe a declarat că țara se va confrunta probabil cu o recesiune „foarte ușoară”.

„Încă trebuie să facem față unui grad de incertitudine ridicat, dar cred că perspectivele economice se îmbunătățesc. Există oportunitate pentru redresare economică și scădere mai rapidă a ratelor inflației decât am preconizat iniţial. Economia germană a reușit să reducă consumul de gaz cu peste 20% fără a scădea producția, prin urmare suntem rezistenți”, a transmis Christian Lindner, Ministrul de Finanţe.

Cu alte cuvinte, recesiunea era de așteptat în Germania, în condițiile în care dependența de gazul rusesc a impactat puternic economia țării. 

Cum se prezintă această recesiune faţă de precedenta?

Până la momentul actual, Germania s-a confruntat cu şapte episoade de recesiune. În 2020, după zece ani de creştere, economia germană a fost lovită de o recesiune severă. Izbucnirea pandemiei Covid-19 a dus la scăderea PIB-ului cu 5,0%. Situația, potrivit Destatis, a fost similară cu marea criză economică din 2008-2009.

Contextul pandemic a generat consecinţe defavorabile aproape pentru întreaga economie germană, subliniază Oficiul Federal de Statistică. Producția, de exemplu, s-a redus cu puțin peste o zecime, în timp ce serviciile au înregistrat o scădere semnificativă în domenii precum comerț, transporturi, cazare și servicii alimentare, unde performanța economică a scăzut 6,3% în perioada respectivă. Pandemia Covid-19 a avut un impact masiv și faţă de comerțul extern. În 2020, exporturile și importurile au înregistrat valori negative, fapt nemaiîntâlnit după colapsul din 2009. 

Per total, eforturile Germaniei de a combate recesiunea au implicat suma de 158,2 miliarde de euro, adică un deficit de 4,8% din PIB, a doua cea mai mare pierdere înregistrată după reunificarea Germaniei în 1990.

Pe de altă parte, actuala recesiune prezintă efecte mult mai „blânde”. Bundesbank, Banca Federală a Germaniei, preconizează o creştere modestă a economiei în trimestrul aprilie-iunie, fapt ce va compensa majorarea cheltuielilor de consum. Similar, prognoza economică UE pentru Germania sugerează că piața muncii îşi va continua performanța robustă, facilitând astfel recuperarea salariilor reale care susțin consumul. Ca urmare, se estimează o creștere a PIB-ului la 1,4% în 2024. 

Recesiunea prezentă este cea mai mică din ultimii 20 de ani și a șaptea ca procent de scădere, din cele opt totale.

Așa cum se observă din graficul de mai jos, Germania a cunoscut perioade de criză mult mai severe în 2009 (o contracție de aproape 6%), în 2020 (-3,7%), în 1993 (aproape 1% pe minus) și în 1975 (-0,87%). Doar recesiunea din 2002 (cu o contracție de 0,2%) a fost mai slabă decât cea din prezent.

Senatul a adoptat o nouă formă a legii care permite finanțarea publică a AOSR, lucru cu care o parte a clasei politice nu a fost de acord.

Existența AOSR a fost de multe chestionată, fiind denumită o „academie-fantomă”, „academie de întreținuți”, un for din care fac parte persoane publice care au legătură cu lumea politică și mai puțin cu cea academică. Curtea Constituțională a salvat, în urmă cu doi ani, Academia de la dispariție. Ca urmare, parlamentarii au fost nevoiți să îi acorde în continuare finanțare.

Verificăm câți bani primește AOSR de la stat și dacă au existat contribuții la cercetarea științifică din România din partea instituției, dar și care este situația în alte țări europene. Fără să ne exprimăm asupra oportunității existenței acestei instituții, vom analiza dacă există institute care fac același lucru și dacă în alte țări din Europa există mai multe academii de cercetare finanțate concomitent de stat.

Cine este AOSR?

AOSR sau Academia Oamenilor de Știință din România se erijează, conform istoricului de pe site, în singurul continuator legitim al Academiei de Științe din România, care a funcționat între anii 1935-1948. După Revoluția din 1989, instituția a funcționat ca o organizație non-guvernamentală, iar din 2006, instituția a fost reorganizată ca o instituție a statului.

Organizația are într-adevăr printre membri nume care nu au legătură cu lumea științifică, precum Ion Iliescu, ÎPS Teodosie sau Teodor Meleșcanu.

AOSR are, conform raportului de activitate din anul 2021, 359 de membri. În schimb, Academia Română are doar 151 de membri.
Datele referitoare la membri AOSR sunt disponibile doar pentru anii 2015-2021, însă acestea arată clar faptul că numărul membrilor a crescut. Dacă în 2015 erau 299 membri, în 2021, asociația avea 359 de membri.

Contribuții la cercetarea ștințifiică din România ale AOSR

Activitatea Academiei Oamenilor de Știință din România poate fi verificată tot pe site-ul instituției, prin rapoartele de activitate publicate, care cuprinde toată activitatea instituției din anul 2008 până în 2021. De altfel, la secțiunea ,,proiecte”, se pot găsi mai multe studii și proiecte de cercetare realizate de către membrii AOSR, realizate în perioada 2017-2013.

În perioada 2022-2023, AOSR a finanțat 32 de proiecte de cercetare, pe domenii diverse, precum inteligența artificială în domeniul militar, energia verde sau medicina.

Tot pe site-ul instituției apar și cărțile publicate, câteva exemple fiind monografii ale unor personaje din istoria României, precum Regele Ferdinand I, Nicolae Iorga și I.C. Brătianu.
Într-un top realizat în 2023 de Scimago, un site care se ocupă cu analizarea și evaluarea domeniului științific din întreaga lume, referitor la cele mai bune instituții academice de stat din România, citat și într-un raport al AOSR, instituția este pe locul 9, cu un punctaj SJR (SCImago Journal Rank) de Q3. Practic, calificativul de Q3 pentru AOSR reprezintă faptul că rata citărilor per document publicat de organizație este între 50-75%.

AOSR este singura instituție academică românească care, în top 10, are calificativul de Q3, altele având calificativele Q1 și Q2. Singurul calificativ mai slab, decât Q3, este Q4.

Câți bani primește AOSR de la stat?

AOSR are alocat un buget, în anul 2023, de aproximativ 10,5  milioane lei, adică 2,1 milioane euro, suma fiind plătită integral de la bugetul de stat. De asemenea, 7,1 milioane lei fiind alocate numai cercetării.

De precizat este faptul că, Academia Română, principalul for de academic din țară, este finanțată din mai multe surse: bugetul de stat, fonduri nerambursabile etc.

În perioada 2008-2023 (exceptând anii 2020 și 2021, unde nu sunt date disponibile), datele referitoare la bugetul AOSR de pe site-ul instituției arată faptul că anul în care i s-au alocat cele mai multe fonduri a fost 2019, cu 10,6 milioane de lei, adică aproximativ 2,15 milioane de euro.

Academia Oamenilor de Știință din România are în subordine 7 centre de cercetare. Dintre acestea, șase dublează practic activitatea unor centre deja existente, iar unul studiază relația dintre știință și religie, dar activitatea sa publică este aproape inexistentă în ultimii ani.

• Institutul de Cercetări Avansate Interdisciplinare ,,Constantin Angelescu” (ICAI)

Acest institut are, conform AOSR, un scop destul de evaziv, respectiv ,,dezvoltarea științelor fundamentale și aplicate prin cercetări inter-trans și multidisciplinare, prin producere și transfer de cunoaștere științifică la nivel academic”. Totuși, Academia Română are aceeași misiune cu cea a ICAI, conform articolului 2 din statutul acesteia.

Cele mai recente evenimente publicate pe site-ul institutului sunt din 2019, iar cel mai recent curs organizat, din 2021.

• Centrul de Cercetare pentru Agricultură și Protecția Mediului Crișana 

Acest centru are același domeniu de activitate ca și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă din Fundulea. 

• Centrul de Studii privind dialogul dintre ştiinţă şi religie

Este singura instituție din România care are ca domeniu de activitate relația dintre știință și religie. Totuși, pe site-ul instituției, cele mai recente comunicate sunt din anul 2009.

• Comisia pentru Securitate şi Sănătate în Muncă

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Muncii își desfășoară deja activitatea în zona cercetării securității în zona muncii.

• Centrul de studii privind Dreptul Uniunii Europene

Domeniul de activitate al acestei instituții, este, de asemenea, ca și al unei alte instituții deja existente, și anume Institutul European din România.

• Comisia Tehnologii și Instalații Hiperbare

Institutului Naţional de Medicină Aeronautică şi Spatiala „General doctor aviator Victor Anastasiu” se ocupă deja cu cercetarea și dezvoltarea acestui domeniu.

• Societatea Româna de Matematica Aplicată si Industrială ROMAI

Instituția are același domeniu de activitate ca și Institutul de Statistică Matematică și Matematică Aplicată ,,Gheorghe Mihoc – Caius Iacob “ din cadrul Academiei Române.

Totuși, de menționat este faptul că, în ciuda faptului că multe dintre instituțiile subordonate AOSR au domenii de activitate care sunt deja obiectul muncii altor organizații academice, Academia Oamenilor de Știință din România recunoaște Academia Română ca fiind ,,cel mai înalt for național de consacrare științifică și culturală”, conform articolului 4 din capitolul 1 al Statutului AOSR.

Dezbaterile organizate în ultimii ani de AOSR abordează, în majoritate, teme de identitate națională. Printre acestea aflându-se lucrări ca: ,,Identitatea națională trebuie să devină o prioritate a educației și a societății românești” (2017), ,,Unirea Basarabiei cu România” (2018), ,,Cadrul intern și extern al apărării României întregite în anul 1919” (2019, cel mai recent).

Alte instituții asemănătoare AOSR în Europa

Cele mai importante academii din fiecare țară de pe continentul european fac parte din Federația Europeană a Academiilor de Științe și Științe Umaniste (sau ALLEA), cu peste 50 de organizații membre din 40 de țări ale UE și din afara spațiului comunitar. Academia Română este singura instituție academică de prestigiu din România care este membră a acestei organizații.

În Europa mai există situații când două instituții academice au același domeniu de cercetare. Spre exemplu, în Bulgaria, Academia Bulgară de Științe este principalul for de acest fel din țară. Totuși, Academia Bulgară de Științe și Arte este o altă instituție care se ocupă de cercetarea din Bulgaria. Un lucru important de menționat, însă, este faptul că Academia Bulgară de Științe și Arte este o organizație non-guvernamentală, în contrast cu AOSR, care este finanțată de statul român. De asemenea, Academia Bulgară de Științe și Arte nu face parte din ALLEA.

În Norvegia se regăsește o situație asemănătoare, cu excepția faptului că, aici, ambele instituții sunt în ALLEA. Societatea Regală Norvegiană de Științe și Litere, este cea mai veche organizație de acest fel din această țară, se află sub protectoratul monarhiei norvegiene. Academia Norvegiană de Științe și Litere este o organizație non-guvernamentală, care se ocupă cu cercetarea și dezvoltarea științei din Norvegia.

Nu am regăsit, în mediul academic european, două foruri academice cu statute aproape similare și care să fie, ambele, finanțate din fonduri guvernamentale.

Un utilizator Facebook a postat în data de 9 aprilie 2023 o filmare video în care deputatul Mihai Lasca susține că „se pregătește intrarea României în război” (min 0:23). În cadrul clipului, deputatul citește Ordinea de zi pentru ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 7 martie 2023. Postarea video din data de 9 aprilie 2023 este însoțită de următorul text „Veste înfricoșată…demenții de politicieni au votat să ne bage în război….”.

Minutul 0:28 „Mâine se va vota în Parlamentul României, prin vot secret, niște proiecte premergătoare ale intrării româniei în război. Vreau să vă anunț, distribuiți masiv acest live deoarece este fierbinte de tot situația în care ne aflăm. O să vă citesc ceea ce va intra mâine la vot în plen comun, deputații și senatorii vor fi informați despre următoarele (N.red. Începând cu minutul 1:13, deputatul Mihai Lasca citește ordinea de zi a ședinței comune a Camerei Deputaților și Senatului din data de 7 martie 2023)”.

Postarea are peste 300.000 de vizualizări și aproximativ 4.500 de comentarii.

Persoana care apare în clipul video postat de utilizatorul Facebook ocupă funcția de deputat. O scurtă prezentare a politicianului este creionată de Factual.ro aici. De asemenea, publicația noastră a mai verificat declarații făcute de Mihai Lasca aici și aici.

În ordinea de zi pentru ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 7 martie 2023 au fost discutate 8 puncte.

Proiectul cu numărul 1 din listă se intitulează „Informare din partea Preşedintelui României, domnul Klaus-Werner Iohannis, cu privire la aprobarea forţelor şi mijloacelor Armatei României şi ale Ministerului Afacerilor Interne care sunt trimise la misiuni şi operaţii, în afara teritoriului naţional, în anul 2023”. Documentul trece în revistă participarea armatei României la misiunile și operațiunile militare din afara teritoriului statului român în anul 2023. Această participare a trupelor armate are loc în contextul angajamentelor asumate în cadrul ONU, NATO, UE și OSCE, al coalițiilor internaționale și a parteneriatelor strategice din care face parte România. Potrivit acestor date, anul acesta vor participa 6,486 de soldați români în misiunile și operațiunile aflate în desfășurare. Lista teatrelor de operațiuni se regăsește în anexa II care face parte informarea președințială.

Pentru conflictul din Ucraina sunt dispuși 20 de soldați români.

Proiectul cu nr 2 din ordinea de zi a ședinței se intitulează „Informare din partea Preşedintelui României, domnul Klaus-Werner Iohannis, cu privire la aprobarea intrării, staţionării şi desfăşurării de operaţiuni pe teritoriul României a detaşamentului spaniol de aeronave multirol pentru a executa misiuni în cadrul activităţilor de vigilenţă sporită ale NATO.”

Acest document se referă la situația conflictuală din Ucraina și dispune asigurarea de facilități pentru dislocarea detașamentului spaniol de către Ministerul Apărării Naționale. Cererea vine din partea Comandatului Suprem al Forțelor Aliate din Europa, iar forțele armate spaniole „sunt compuse din detașamente de poliție aeriană întărită, elemente înaintate de nivel escadrilp de aviație și elemente înaintate de apărare antiaeriană”, se arată în documentul citat.

Al treilea punct aflat pe ordinea de zi se numește „Informare din partea Preşedintelui României, domnul Klaus-Werner Iohannis, cu privire la aprobarea dislocării, la nevoie, a Forţei de Răspuns a NATO cu capacitate de reacţie foarte ridicată – VJTF, în scopul pregătirii şi defăşurării de operaţii militare pe teritoriul României, în anul 2023, potrivit datelor de planificare transmise de către autorităţile NATO.”

Informarea este făcută în contextul războiului din statul vecin și prevede posibilitatea ca NATO să disloce forțe militare NATO pe teritoriul țării noastre „în situația apariției intempestive a premiselor pentru declanșarea unei crize majore de securitate, cu posibile implicații asupra independeței și suveranității naționale ale României”, se arată în documentul citat.

În cadrul clipului filmat, deputatul Lasca a evitat să menționeze punctul 4 al ordinii de zi care se numește „Proiectul Declaraţiei Parlamentului României la împlinirea pe 24 februarie 2023 a unui an de la declanşarea războiului de agresiune al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei.”

Actul este, pe de o parte, o comemorare a evenimentelor tragice care au început în data de 24 februarie 2022, când Rusia a atacat Ucraina, iar pe de altă parte este o declarație de șprijin și de solidaritate cu poporul ucrainean. În cadrul documentului se afirmă susținerea independenței, a suveranității și a integrității teritoriale a Ucrainei și este condamnat actual de agresiune al Rusiei.

Proiectul numărul 5 al ordinii de zi este hotărârea prin care senatorul PSD Vasile Dîncu este desemnat să ocupe funcția de președinte al Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară NATO.

Proiectul numărul 6 este o hotărâre prin care deputatul Ichim Cristian Paul este înlocuit cu deputatul Rodeanu Bogdan Ionel în cadrul Comisiei comune pentru integrarea europeană dintre Parlamentul României și Parlamentul Republicii Moldova.

La punctul numărul 7  se supune, prin vot secret, propunerea doamnei Maria Monica Gubernat puntru funcția de președinte al Consiliului Național al Audiovizualului. 
Numărul 8 al ordinii de zi, ultimul de pe listă, face referire la numirea, prin vot secret, a doamnei Pricopie Camelia pentru ocuparea funcției de consilier de conturi, vicepreședinte al Autorității de Audit.

Teoria potrivit căreia cutremurele din zona Gorjului, care au avut loc în ultimele săptămâni, au fost provocate de activități umane, a câștigat foarte mulți adepți pe rețelele de socializare. Printre acetia, chiar persoane publice. Analizăm astăzi discursul fostului ministru Eugen Teodorovici, care a susținut, într-o emisiune online, că seismele au fost provocate de exploatările de gaze ale OMV. Am contactat specialiștii Institutului de Fizică a Pământului, ca să aflăm exact care sunt explicațiile fenomenului. 

Context

La începutul lunii februarie, în Turcia și Siria a avut loc un cutremur de intensitate majoră, având magnitudinea 7,8 pe scara Richter. A fost unul dintre cele mai devastatoare cutremure din ultimii 10 ani, au subliniat specialiștii. Prof Joanna Faure Walker, șeful Institutului pentru Reducerea Riscurilor și a Dezastrelor de la University College London, a declarat, pentru BBC: 

„Unul dintre cele mai mortale cutremure din ultima vreme, doar două din ultimii 10 ani au fost de magnitudine echivalentă”. 

Până în luna martie, au fost raportate mai mult de 50.000 de persoane ucise de cutremur și alte 1,5 milioane rămase fără adăpost. Peste 160.000 de clădiri au fost distruse sau avariate. 

După câteva zile, în 13 februarie, un seism de 5,7 grade a avut loc în România, în Gorj. Cele două evenimente au fost legate de adepții teoriilor conspirației, care susțin că nu a fost vorba de fenomene naturale, ci provocate de om. Factual.ro a combătut dezinformarea apărută pe Facebook în acest caz (exemple aici, aici și aici), însă considerăm necesar să reluăm verificările, atâta vreme cât teoriile conspiraționiste și-au făcut loc și în presa generalistă.

Declarația pe care o analizăm este a unui fost ministru PSD, Eugen Teodorovici. Acesta susține, într-o emisiune online a ziarului Puterea, că seismul din Gorj și replicile acestuia au fost provocate de OMV. 

„Cutremurele de la Gorj nu au fost cutremure naturale. Sunt cutremure provocate de exploatarea de gaz de către OMV. Au mărit cantitatea de gaz cu exploatarea de gaz. Acolo, ca să produci exploatarea de gaz, trebuie să produci niște explozii subterane și s-a intensificat acest vid de exploatare a gazului, punându-se pe seama cutremurului din Turcia cu ce se întâmplă la Gorj. Au profitat de această situație din Turcia pentru a pune pe seama șocului din Turcia, că se întâmplă și în Gorj cutremure foarte ciudate. Cutremurele nu sunt din cauze naturale, este provocat de cei care exploatează gazul acolo, mai au încă 5 ani de exploatare…interesele majore din piață.”

Sursa afirmației: Ziarul Puterea / Youtube, min 55:55

Cutremure naturale, speculate conspiraționist
În zona Olteniei, Gorj, au avut loc două cutremure de magnitudine 5,2 (13 februarie) și 5,7 (14 februarie) în zona Olteniei, Gorj. Institul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) monitorizează seismicitatea aici.

Centrul European de Seismologie (EMSC), raportează aceleași date pentru ziua de 14 februarie.

Totuși, Eugen Teodorovici susține (iar declarația este publicată fără să fie combătută sau verificată) că exploatările de gaz realizate de OMV ar fi cauza cutremurelor declanșate în zonă. 

O verificare amănunțită despre acest subiect a realizat Factual aici. Pentru una dintre postările viralizate în luna februarie, am solicitat Agenției Naționale pentru Resurse Minerale informații legate de eventualele licențe de exploatare de gaz de șist. Agenția confirmă că în România NU se exploatează gaze de șist, iar concluzia verificării a fost că nu există nicio legătură între cutremurele din Gorj și exploatarea gazelor de șist.

În urma acestei verificări am solicitat și Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor o informare cu privire la o posibilă legătură între cutremurele din regiunea Olteniei și exploatarea OMV de la Totea. Informarea Ministerului confirmă mesajul transmis de ANRM pentru Factual.ro.

Din informațiile primite de la Agenția pentru Protecția Mediului Gorj reiese faptul că SC OMV Petrom SA NU a solicitat acord de mediu pentru proiecte de foraj în vederea exploatării gazelor prin metoda fracturării hidraulice a șisturilor.

În zona Totea, jud. Gorj, există mai multe sonde unde se exploatează gaze convenționale, gaze de sondă, pentru care au fost emise acorduri de mediu în urma derulării procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, în cadrul căreia s-au elaborat: raportul privind impactul asupra mediului însoțit de studiul de evaluare adecvată și/sau studiul de evaluare al impactului asupra corpurilor de apă, după caz, conform legislației de mediu în vigoare.

Toate actele de reglementare și documentele elaborate în cadrul procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului derulate pentru fiecare proiect în parte, pentru fiecare sondă în parte, se regăsesc pe site-ul www.apmgj.anpm.ro[http://www.apmgj.anpm.ro] <http://www.apmgj.anpm.ro[http://www.apmgj.anpm.ro]> .

Extracția gazelor convenționale, gazelor de sondă din zona Totea, jud. Gorj este similară cu cea realizată în celelalte zone ale țării unde se exploatează gazele de sondă.

Și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului – INCDFP a trimis un comunicat ca urmare a solicitării noastre de a clarifica speculațiile privind cauza apariției seismelor în zona Gorj. Specialiștii explică foarte clar că aceste seisme sunt de natură tectonică.

„Este important de subliniat că aceste seisme sunt de natură tectonică, seismicitatea din această zonă datorându-se tensiunilor acumulate la contactul dintre Platforma Moesică și orogenul Carpaților Meridionali. Majoritatea soluțiilor planelor de falie calculate pentru aceste socuri sunt de tip faliere normală și produse de-a lungul unor falii orientate NE-SV”.

„Numărul ridicat de replici înregistrate după cutremurele moderate din Gorj se explică prin faptul că dezvoltarea Rețelei Seismice Naționale a permis detectarea și înregistrarea mai precisă a cutremurelor, dar și a microcutremurelor. Cu siguranță că și cutremurele moderate din trecut au fost urmate de multiple replici, dar acestea nu au fost înregistrate anterior din cauza absenței instrumentelor de măsură și a nivelului de înțelegere a fenomenului seismic”.

Într-o altă verificare Factual, am analizat cauzele apariției cutremurelor și am răspuns la întrebarea dacă acestea pot fi provocate de om. Am menționat atunci că principala cauză a producerii cutremurelor este mișcarea plăcilor tectonice și că există o serie de activități care induc apariția seismelor, cum ar fi exploatările de gaze de șist, exploatările miniere, umplerea și golirea lacurilor de acumulare sau exploatările de petrol. Pentru a confirma aceasta, am adus în vedere atunci declarația şefului laboratorului Seismologie şi Structura Litosferei în cadrul INCDFP, Iren Moldovan. 

Așadar, cutremurele nu sunt fenomene de neglijat și este importantă analiza cauzelor apariției lor. Ideea că există posibilitatea ca unele activități realizate de om să inducă apariția seismelor, nu justifică răspândirea informațiilor false despre apariția cutremurelor în țara noastră. Și în cazul cutremurelor din zona Olteniei, Gorj, teoria că România exploatează gaze de șist, iar această activitate ar fi principală cauză a apariției cutremurelor, este FALSĂ.