Autor: Factual

În urma unor decizii lipsite de transparență luate de noua administrație a Statelor Unite, USAID (Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională) și activitățile sale au devenit ținta unor campanii de dezinformare la nivel global, inclusiv în România. Fără să înțeleagă prea bine cum funcționează această agenție, ce acțiuni finanțează și unde, mai mulți utilizatori Facebook au distribuit informații false sau înșelătoare. În această analiză, vom explica activitatea USAID în România, plecând de la situația actuală.

---

Controversa USAID

În timp ce își prelua noul mandat, în 20 ianuarie, președintele Donald Trump a emis un decret executiv prin care solicita o reevaluare a modului în care este acordat ajutorul extern al SUA. El a impus o pauză de 90 de zile de la noile obligații și plăți ale USAID, care a acordat timp de peste 60 de ani asistență umanitară în întreaga lume. Deșii americanii consideră că un sfert din buget este cheltuit pe ajutorul extern, în realitate, din 2001 până în prezent, finanțările externe au variat între 0,7% și 1,4% din totalul cheltuielilor.

Administrația Trump vrea să închidă agenția USAID care gestiona aceste finanțări și activitatea să fie preluată de către Departamentul de Stat al SUA. După emiterea decretului executiv, săptămânile care au urmat au adus concedieri masive, concedii forțate și înghețarea a miliarde de dolari pentru proiecte de asistență umanitară. 

Pentru a justifica închiderea unei agenții care finanța astfel de cauze, Casa Albă a transmis un comunicat de presă informal care ar putea fi ușor confundat cu o simplă postare pe rețelele de socializare. Comunicatul preciza că USAID finanța proiecte „ridicole” sau „malițioase” și a oferit exemple de astfel de cazuri pe care le-a numit „gunoaie” sau „abuz”. În spatele acestor exemple nu se aflau dovezi concrete pe care instituția ar fi putut să le ofere, ci apariții media îndoielnice.

Washington Post a verificat dacă cele 12 exemple sunt corecte și a arătat că 11 afirmații sunt fie false, fie înșelătoare sau lipsite de context. 

Decizia lui Trump de a îngheța fondurile USAID a fost prima dată contestată printr-o hotărâre a tribunalului american de district din Washington, săptămâna trecută. Ulterior, un judecător federal a ordonat administrației Trump să ridice temporar restricția de finanțare prin USAID, fiindcă a cauzat daune majore organizațiilor nonprofit și altor organizații care ajută la acordarea asistenței în străinătate.

Poziția administrației Trump împotriva USAID și acțiunile lui Elon Musk au stârnit conspirații (vezi aici și aici) și un val de ură în legătură cu agenția umanitariană, inclusiv în România. 

---

Ce a finanțat, de fapt, USAID?

Asistența externă a SUA a sprijinit foarte multe eforturi umanitare, de dezvoltare economică sau de promovare a democrației, în anul 2023 fiind finanțate programe și activități în 177 de țări. 

Conform Pew Research Center, 15,9 miliarde de dolari sau 22,1% din tot ajutorul plătit a mers către „fundamentul macroeconomic pentru creștere”. Majoritatea acestor fonduri (14,4 miliarde de dolari) au însemnat sprijin monetar direct pentru guvernul ucrainean în războiul cu Rusia.

Alte fonduri au însemnat ajutoare în caz de dezastre și probleme umanitare, eforturi în lupta cu HIV/SIDA, combaterea „gripei pandemice” și a amenințărilor emergente pentru sănătatea publică, promovarea democrației, a bunei guvernări și a statului de drept și diverse alte domenii.

---

Dezinformări USAID în România

Pagina de Facebook „România informată corect” spune că încep să apară „dovezi” că „prin USAID-ul închis de președintele Donald J. Trump s-au livrat sume impresionante de bani de către administrația Biden în România prin care a fost finanțată mass-media globalistă din România (…) ca să fabrice știri false și propagandă mincinoasă”. 

Se dau ca exemple Antena 3, Digi 24, B1TV, România TV, G4media, Recorder, Hotnews, Adevărul, Libertatea, Pro TV, Europa FM, Dcnews, Euronews și News. 

În aceeași postare se susține și că prin USAID au existat cheltuieli adiacente cu instituțiile care asigura impunerea legii și că asta ar înseamnă că „o parte din dolarii lui Biden au mers către zona din care au ieșit deciziile de interzicere abuzivă a candidaturii lui Diana Iovanovici Șoșoacă- Oficial din SOS sau anularea ilegală și fără dovezi a turului 2”. 

Într-o altă postare pe Facebook, un utilizator afirmă că prin USAID s-au plătit sute de milioane de dolari în ultimii patru ani către presa și ONG-urile din România. Leagă, de asemenea, acele presupuse plăți de propaganda străină și insinuează că acum ONG-urile și presa independentă nu ar avea transparență privind finanțările: 

„397 de milioane de dolari: atât a plătit SUA prin USAID în ultimii 4 ani, ca să finanțeze:

1. presa ‘independentă’ din România.

2. organizații ‘non-guvernamentale’ din România.

Și acesta e doar un robinet oficial… Deci… cum era aia cu ‘factorul statal extern’? Cu ‘propaganda străină’? (…) Înțelegem de ce o lege care să oblige la transparență și care să interzică acelor ong-uri finanțate de state și organizații externe să se mai considere ‘societate civilă’ și să pretindă autoritatea de ‘voci independente’, de ce e bine să știm cine plătește ‘presa independentă’, e  NECESARĂ CA AERUL.”

Mai multe postări pe Facebook (vezi aici, aici sau aici) susțin că s-a descoperit o așa-zisă listă de finanțări USAID în România și fac trimitere la un articol semnat de r3media.ro, potrivit căruia finanțările ar însuma sute de milioane de dolari doar din ultimii ani, perioada 2021-2023. 

Articolul respectiv scoate în evidență faptul că Asociația Funky Citizens, care deține publicația Factual, ar fi primit bani de la USAID și acuză că s-ar „ocupa cu cenzura în mediul online”. 

---

Activitatea USAID în România

USAID a început să acorde finanțări României din anul 1990, prin progamul „Support for East European Democracies”. Conform unui comunicat din 2011 al Ministerului Afacerilor Externe (MAE), România a primit bani, nerambursabili, în valoare de circa 600 de milioane de dolari. 

Programele finanţate prin intermediul USAID au avut o importantă contribuţie la progresele înregistrate de România în direcţia: îmbunătăţirii nivelului de trai (sprijinirea eficienţei asistenţei sociale şi de sănătate, în particular în ce priveşte categorii sociale vulnerabile); asigurării unei guvernări democratice, la nivel central şi local; accelerării creşterii sectorului privat, prin sprijinirea mediului economic jalonat de regulile pieţe.

Activitatea USAID în România s-a încheiat oficial odată cu intrarea țării noastre în Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007.

SUA a continuat să mai acorde sprijin României cu anumite programe, însă nu direct prin USAID. Spre exemplu, a acordat asistență umanitară de urgență după inundațiile din 2008 și 2010, de două ori, fiecare în valoare de 50.000 de dolari prin Guvernul sau Ambasada SUA. Fondurile au fost utilizate pentru achiziționarea și distribuirea de articole de urgență prin intermediul organizației World Vision România, în colaborare cu autoritățile locale și alte ONG-uri. 

Închiderea activității USAID în România a fost anunțată și de către Departamentul de Stat al SUA aici, când a precizat și că va exista un alt parteneriat. În aceeași perioadă în care USAID a plecat din România, a fost semnată și o subvenție de 10 milioane de dolari pentru Black Sea Trust for Regional Cooperation, un parteneriat de 10 ani inițiat de German Marshall Fund, între SUA și România, cu sprijinul Fundației Charles Stewart Mott și al USAID, pentru a consolida legăturile transfrontaliere, participarea civică, guvernarea democratică și statul de drept în regiunea Mării Negre.

---

Platformele online ale USAID au fost închise

În primele zile din februarie am încercat să accesăm platformele online ale USAID, pentru a prelua mai multe detalii despre activitatea agenției. Însă administrația Trump a închis aceste platforme pentru a „revizui tot conținutul” lor, așa cum apare într-un anunț de pe unul dintre site-uri.

Această acțiune evidențiază lipsa de transparență a noii administrații. 

Site-urile usaid.gov:

Inclusiv navigarea pe site-ul ForeignAssistance.gov a fost blocată pentru o perioadă de timp:

---

Așa-zisa „mass-media globalistă” și finanțările SUA

Pentru că platformele USAID au fost blocate, ne-a rămas să ne uităm direct la cheltuielile publicate pe USAspending.gov, care este sursa oficială pentru datele privind cheltuielile guvernului american. 

Având în vedere că postările de Facebook se raportează la mandatul președintelui Joe Biden, ne vom concentra și noi analiza pe ultimii patru ani (2021-2024). 

Am verificat dacă publicațiile media românești menționate în prima postare de Facebook (aici) și firmele/asociațiile care le dețin apar în raportările de pe platforma aceasta. Am folosit diverse filtre pentru a fi siguri de rezultate, precum cuvinte cheie, numele beneficiarului, țara de proveniență, agenția finanțatoare etc. 

---

Rezultatele au fost următoarele:

Antena3: nu am identificat Antena 3 SA în lista beneficiarilor 

Digi24: nu am identificat Digi România în lista beneficiarilor (nici Campus Media Tv și nici RCS&RDS)

B1TV: nu se regăsește în lista beneficiarilor

România TV: nu se regăsește în lista beneficiarilor (nici RTV Net International și nici RTV Properties Management)

G4media: nu se regăsește în lista beneficiarilor 

Recorder: nu se regăsește în lista beneficiarilor

Hotnews: nu se regăsește în lista beneficiarilor (nici sub numele Media Bit Software, al societății care îl deține)

Adevărul: nu se regăsește în lista beneficiarilor 

Libertatea: nu se regăsește în lista beneficiarilor (nici Ringier Romania)

ProTv: nu se regăsește în lista beneficiarilor

Europa FM: nu se regăsește în lista beneficiarilor 

DCNews: nu se regăsește în lista beneficiarilor

Euronews România: Nu se regăsește în lista beneficiarilor 

News: nu se regăsește în lista beneficiarilor  

Nu doar că publicațiile nu figurează între beneficiarii USAID, ci acestea nu există în baza de date a guvernului SUA, fapt care demonstrează că nu au primit finanțări de la niciuna dintre agențiile sale. 

În acest context, și Recorder a explicat într-un articol că USAID a oprit sprijinul financiar acordat României în momentul aderării la UE, dar organizațiile neguvernamentale pot accesa granturi internaționale, care la rândul lor să fie finanțate de USAID. 

Un exemplu în acest sens este chiar Recorder, care a obținut un grant acordat de Organizația Societatea Civilă din Praga, prin proiectul Democracy Central, care este finanțat de USAID. Banii au fost destinați finanțării parțiale a aplicației de mobil Recorder.

---

Acțiunile și finanțările SUA în România

După câteva zile în care navigarea pe ForeignAssistance.gov a fost îngreunată sau chiar imposibilă, accesul publicului pe platforma online a fost restabilit. ForeignAssistance.gov este site-ul principal al guvernului SUA care publică date privind asistența externă.

Pe acest site putem să selectăm anul și agenția „de management” care are acțiuni de asistență externă, dar și faza de finanțare în care se află fondurile acordate, care este de două feluri: obligație și plată. 

Conform glosarului, obligațiile reprezintă acorduri obligatorii care vor duce la cheltuieli imediate sau în viitor, iar resursele bugetare trebuie să fie disponibile înainte ca obligațiile să poată fi asumate legal. 

În acest context, plățile sunt fonduri puse la dispoziția unui guvern sau organizații beneficiare, incluzând sumele plătite de agențiile federale pentru a lichida obligațiile guvernamentale. În analiza noastră, plățile sunt cele care ne interesează, acestea reprezentând sumele trimise efectiv.

De asemenea, aici se mai precizează că „agenția de management” este cea care de fapt obligă și plătește asistența externă a SUA, fie direct, fie printr-o entitate parteneră de implementare. Astfel, în setul de date, agenția de management s-ar putea să nu fie aceeași ca agenția împuternicită să transfere finanțarea. 

În analiza de mai jos vom vedea că în anumite situații deși Departamentul de Stat al SUA este agenția de management (adică obligă și plătește efectiv finanțările), transferul se face prin contul USAID (agenția împuternicită de finanțare).

---

Singurele acțiuni gestionate de USAID

Deși și-a încheiat activitatea în România în 2007, USAID mai figurează ca agenție de management în câteva cazuri punctuale, în perioada 2021-2024. După ce am analizat fiecare situație, am observat că proiectele erau destinate României, însă beneficiarii erau organizații din afara țării noastre.

În ceea ce privește plățile, în 2021 acestea au fost 0. 

În 2022 a fost raportată o plată privind un proiect al Federației Internaționale Crucea Roșie, în cadrul unui grant „Umbrella pio” din 2017, în valoare de 800 de mii de dolari, privind „atenuarea impactului asupra sănătății al bolilor infecțioase și al altor probleme de sănătate publică în cazul persoanelor celor mai vulnerabile”. 

Conform datelor de pe usaspending.gov despre acest proiect, finanțarea totală este de fapt de 114 milioane de dolari pentru Federația Internațională Crucea Roșie, inclusiv pentru perioada de COVID-19, federație care la rândul ei trimite fonduri filialelor din mai multe țări. O mică parte din aceste fonduri au ajuns la Crucea Roșie România. 

Și în 2023 a fost făcută o plată de 1,2 milioane de dolari pentru un proiect privind eradicarea poliomielitei, îmbunătățirea vaccinării de rutină și îmbunătățirea modului de gestionare a bolilor copilăriei. Proiectul este implementat prin UNICEF (și nu doar în România) încă din anii ‘90, iar finanțările din ultimii ani au fost destinate inclusiv luptei contra COVID-19. 

În 2024 au fost raportate plăți de 149 de mii de dolari. O plată de 139,8 mii de dolari a fost făcută tot Federației Internaționale Crucea Roșie în cadrul aceluiași grant. 

O altă plată de circa 6 mii de dolari a fost făcută pentru „furnizarea de protecție eficientă, asistență și soluții durabile pentru refugiați, persoane strămutate și alte victime ale conflictelor și dezastrelor”. Partenerul de Implementare este trecut aici ca fiind Departamentul de Stat al SUA, nu o entitate din România.

Despre o altă plată de 3 mii de dolari nu se acordă detalii, doar că partenerul de implementare este o întreprindere din SUA. O altă finanțare de sub 100 de dolari reprezenta doar costuri de transport și călătorii ale USAID. 

Deci, în perioada 2021-2024, acestea sunt singurele implicări ale USAID în România și doar pentru sănătate și prevenire/pregătire în caz de dezastru, pentru care s-au efectuat plăți a de 2,14 milioane de dolari, cei mai mulți bani ajungând în sectorul de sănătate. 

---

Finanțări ale altor agenții, făcute prin USAID

Pe lângă acțiunile în care USAID este agenția principală, există și plăți acordate de alte agenții din SUA, dar care au fost notate pe platforma foreignasisstance.gov ca fiind tranzacționate prin intermediul USAID (agenție împuternicită să le finanțeze, așa cum am menționat și mai sus). 

Acest lucru apare atunci când ne uităm la toate finanțările, de la toate agențiile, care au fost raportate pe această platformă online.

Chiar dacă în mediul online circulă informații potrivit cărora prin USAID s-au finanțat ONG-uri și publicații cu 397 de milioane de dolari sau „sute de milioane de dolari” în timpul administrației Biden, datele oficiale arată că acest lucru este fals. 

Nici dacă ne uităm la plățile făcute de toate agențiile americane nu vom obține o sumă de aproape 400 de milioane de dolari. Suma totală trimisă în România de agențiile americane a fost de 291 de milioane de dolari în perioada 2021-2024, către diverse cauze și sectoare, cum ar fi: conflict și securitate, sănătate, guvern și societate civilă, energie sau pentru răspuns în caz de urgență.

În anul 2021 au fost direcționați 6,7 milioane de dolari către diverse acțiuni din România, cei mai mulți bani fiind trimiși în sectorul „conflict, pace și securitate”.

În anul 2022, anul în care Ucraina a fost invadată de Rusia, suma a crescut considerabil la 258,2 milioane de dolari, iar cei mai mulți dintre bani au fost investiți în sectorul „conflict, pace și securitate”, adică 252 de milioane. 

În 2023, plățile raportate de agențiile SUA pe platforma online au fost de 22,9 milioane de dolari și cele mai multe fonduri au fost destinate zonei de conflict, pace și securitate.

Plățile din 2024 din România au reprezentat 3,6 milioane de dolari, cea mai mică sumă, dar datele ar putea fi parțiale. Cei mai mulți bani s-au dus în zona energiei:

Am obținut 15 rezultate care reprezintă finanțările făcute prin USAID în 2021-2024 și care însumează 7,1 milioane de dolari. 

Doar cinci dintre ele sunt gestionate exclusiv de USAID, pe care le-am explicat și mai sus în articol, iar restul de 10 sunt gestionate fie de Departamentul de Stat, fie de Agenția de Comerț și Dezvoltare a SUA. 

Cele 10 finanțări făcute de alte agenții SUA prin intermediul USAID sunt: 

Două tranșe în sectorul energiei: de 2,6 milioane de dolari, respectiv 1,4 milioane de dolari pentru finanțarea parțială a unui studiu de fezabilitate realizat de compania americană NuScale Power, pentru dezvoltarea unei centrale nucleare cu reactor modular mic (gestionate de Agenția de Comerț și Dezvoltare)

---

Guvern și societate civilă, după cum urmează: 

• Trei tranșe pentru întreprinderi (nu se menționează care) în valoare de 187 mii dolari, 426 mii dolari, respectiv 157 mii dolari, pentru a ajuta guvernele să respecte standardele internaționale anticorupție și acoperă granturi, subvenții, gratificații și alte forme de ajutor financiar acordate statelor, subdiviziunilor politice, corporațiilor, asociațiilor și persoanelor fizice (gestionat de Departamentul de Stat)
• Trei plăți (16,7 mii, 172,7 mii și 154 mii dolari) pentru costuri administrative și de operare pentru bunuri diverse, servicii și întreținerea operațiunilor ale Departamentului de Stat (plați gestionate de Departamentul de Stat)
• 628 mii dolari pentru organizația IOM România ca sprijin pentru eforturile de combatere a traficului de persoane prin proiectul LUPTA (gestionat de Departamentul de Stat)
• 38 mii dolari pentru Funky Citizens în sectorul guvernare, democrație și drepturile omului, pentru consolidarea democrației (gestionat de Departamentul de Stat)

Aceste sume reprezintă plățile efective de până acum în anii 2021, 2022, 2023 și 2024. 

Obligațiile în care s-au angajat SUA sunt următoarele:

---

Funky Citizens și Factual

În ceea ce privește finanțarea Funky Citizens, aceasta nu a venit direct de la USAID, ci de la Departamentul de Stat al SUA. Suma de 95 de mii de dolari, trecută la obligații (și plata de 38 de mii de dolari), a fost câștigată sub formă de grant de către Funky Citizens în urma unei competiții de proiecte, nu acordată într-un mod netransparent de o instituție străină, așa cum se speculează în mediul online. 

De asemenea, banii vin de la Departamentul de Stat, iar instituția care a premiat asociația este Ambasada SUA la București, după cum se poate vedea și aici, nu USAID. Acest lucru poate să fie observat și pe site-ul USAspending.gov aici și aici. 

Funky Citizens a câștigat astfel de granturi și în timpul fostei administrații Trump, astfel că legăturile asociației cu președintele Biden și presupuse interese ascunse sunt nefondate. 

Unul dintre granturi, care poate fi consultat aici, a fost acordat în anul 2016 pentru un proiect de educare civică a tinerilor. Alt grant obținut în timpul administrației Trump, care poate fi consultat aici, a fost acordat în anul 2019 pentru „educarea tinerilor despre propagandă și dezinformare”, respectiv „dezvoltarea gândirii critice și abilități de cetățenie activă”. 

Funky Citizens este o organizație civică, independentă și non-partizană, activă în domenii precum administrația publică, transparența guvernamentală și educația civică, fiind implicată în monitorizarea decidenților politici și analiza datelor pentru recomandări de politici publice. Asociația are diverse inițiativele de fact-checking și pentru organizarea de evenimente și traininguri destinate creșterii educației civice și responsabilității sociale. Vezi proiectele Funky Citizens aici.  

De asemenea, în 2024, Funky Citizens a mobilizat sute de observatori independenți la vot, care să vegheze și protejeze procesul democratic. 

Detalii despre activitatea Funky Citizens pot fi găsite pe site-ul asociației, inclusiv datele despre finanțatori și rapoartele anuale privind proiectele sale. 

Un exemplu este Digital Activism Network, o inițiativă regională care viza întărirea capacității ONG-urilor de a combate dezinformarea, prin cercetare, formare, resurse tehnologice și colaborare între organizații din mai multe țări, cu scopul de a crea o rețea împotriva dezinformării în Europa Centrală și de Est. 

Toate activitățile incluse în acest proiect apar pe pagina Funky Citizens, inclusiv precizări privind finanțatorii și partenerii. Concret, se precizează deja că activitățile coordonate de Funky Citizens nu numai în România, ci și în Bulgaria și Republica Moldova sunt finanțate, în parte, printr-un grant de 253 de mii de dolari de la Departamentul de Stat al SUA. 

În ceea ce privește Factual, acesta este un site de fact-checking pe politicile și pe declarațiile publice din România. La început, proiectul se axa doar pe declarațiile politicienilor, însă în ultimii ani ne-am concentrat atenția și pe postările cu conținut alarmist sau dezinformări din social media. Într-un articol anterior, Factual a explicat deja că nu are puterea de a bloca sau cenzura conținutul pe interne și a arătat de ce verificarea informațiilor nu reprezintă cenzură. 

De asemenea, Factual a fost dintotdeauna transparent în ceea ce privește sursele de finanțare, care pot fi consultate la secțiunea „despre” de pe site. Aici este notat inclusiv un grant de finanțare obținut de la Ambasada SUA. 

---

CONCLUZIE

USAID nu a finanțat presa și ONG-urile din România în perioada 2021-2024 și nici instituții care „asigură impunerea legii”. Agenția americană nu mai activează aici de când țara noastră a aderat la UE și deși anumite finanțări au fost transferate prin intermediul USAID, acestea au fost acordate și gestionate de către Departamentul de Stat sau alte agenții americane. În ultimii ani, USAID a avut câteva plăți pentru programe (în special pentru sănătate) în regiunea România, însă beneficiarii au fost niște entități străine, nu ONG-uri sau presa din România. 

Unul dintre avocații care îl reprezintă pe Călin Georgescu, în instanțele din România, este Marina-Ioana Alexandru. 

Femeia a bifat aproape toate temele conspiraționiste virale, de la antivaccinism, la ipoteza statului care „fură” copii. A participat la mai multe proteste iar pe contul său de Facebook, care are peste 60.000 de urmăritori, se folosește de tehnica live-urilor (în care promovează, de asemenea, mesaje false sau manipulatoare). 

Factual.ro a demonstrat, în trecut, că mai multe postări pe Facebook ale utilizatoarei Marina Alexandru sunt false.

 În prima parte a analizei, vom face o recapitulare a unora dintre afirmațiile acesteia.

---

1. România ar fi stat-vasal al Corporației Financiare Internaționale

În iulie 2024, într-un videoclip postat pe Facebook, Marina Alexandru susține că „Timp de 33 de ani, România a funcționat nelegal, ca stat-corporație anexă, element secundar subordonat și dependent al Corporației Financiare Internaționale (CFI), iar nouă, românilor, ni s-a impus statutul de resursă umană înmatriculată cu titlu de marfă a CFI”.

Afirmațiile din videoclipul respectiv au fost verificate anterior de Factual. România este membru al Corporației Financiare Internaționale (CFI) din 1991, însă nici acordul semnat pentru a fi membru și nici acordul de constituire al CFI nu presupun schimbarea formei de organizare statală a României. IFC este organism al Băncii Mondiale și nu are putere decizională în guvernele cu care încheie parteneriate. De-a lungul timpului, prin IFC s-au acordat mai multe împrumuturi unor instituții financiare din România, multe dintre ele private. Afirmația Marinei Alexandru este falsă.

În mai 2024, Marina Alexandru a participat la o dezbatere despre două proiecte de lege privind Legea apărării naționale și Managementul integrat al situațiilor de criză, lansate în dezbatere publică de Ministerul Apărării Naționale. În timpul dezbaterii, a făcut două afirmații analizate de Factual. 

---

2. CSAT ar primi putere totală în România 

În dezbaterea de mai sus, la minutul 3:03:26, Marina Alexandru face următoarea afirmație: „Efectul, primul, este că CSAT-ul (Consiliul Suprem de Apărare a Țării – n.red) capătă putere totală și absolută peste Parlament, peste justiție, peste tot și CSAT-ul va putea să hotărască, prin decizie luată în secret, pe situații reale sau potențiale. Și ce o să vină într-o zi CSAT-ul să ne spună? Dragi români, noi am aflat că este posibil ca peste o săptămână să vină peste România musca portocalie, care are nu știu ce virus, (…) motiv pentru care noi am hotărât să decretăm o situație de (…) urgență”.

În octombrie 2024, Factual.ro a demonstrat că această afirmație este falsă. Pe scurt, ambele proiecte legislative implică mai multe autorități, nu doar CSAT – atât în cazul sistemului național de apărare, cât și în cel al sistemului managementului național de criză: Parlamentul, Președintele, Guvernul, CSAT, Ministerul Apărării Naționale. Mai mult, în cazul managementului de criză în proiectul de lege sunt prevăzuți niște indicatori de avertizare, stabiliți de autoritățile competente.

---

3. România ar externaliza comanda armatei

Tot în mai 2024, în dezbaterea de mai sus (min. 3:04:00), Marina Alexandru afirmă că, în cazul unei stări de urgență, „este prevăzut în aceste două proiecte de lege că, conducerea armatei și toate, gata, vor fi date în afară, vor fi externalizate”.

Declarații asemănătoare s-au viralizat și în octombrie 2024, după ce Ministerul Apărării Naționale (MApN) a lansat în dezbatere publică un proiect de lege care viza desfășurarea pe timp de pace a misiunilor și operațiilor militare pe teritoriul României. Factual.ro a demonstrat că, în cazul acelei propuneri legislative, mai multe afirmații similare sunt false. 

Proiectul privind legea apărării naționale a României stipulează, prin art.12, alin. (3),  că în cazul misiunilor sau operațiilor desfășurate împreună cu aliați, MaPN, prin Statul Major al Apărării, poate transfera comanda forțelor implicate comandantului aliat care conduce misiunea sau operațiunea, la fel cum poate primi comanda asupra forțelor străine. 

În niciun caz nu este vorba de obligativitatea transferării comenzii către un comandant străin. Mai mult, problema transferării este pusă doar în legătură cu anumite trupe, în timpul desfășurării unor misiuni punctuale, nicidecum în legătură cu întreaga armată română, așa cum se subînțelege din discursul Marinei Alexandru. Și în acest caz, afirmația ei este falsă.

În decembrie 2024, în această postare, Marina Alexandru susține că România ar ceda comandamentul forțelor armate, afirmând, fără să argumenteze, și că intrarea țării în Schengen ar fi venit în schimb. România a intrat alături de Bulgaria în spațiul Schengen, după un lung proces de aderare, care a început în anul 2000.

Proiectele de lege de mai sus, inițiate spre dezbatere publică de MaPN, încă nu au fost votate de Parlament. 

---

4. Termenii „mamă” și „tată” ar fi înlocuiți în Legea Educației Naționale

Într-o transmisiune live pe Facebook în 16 iunie 2024, la minutul 24:56, Marina Alexandru afirmă că termenii „mamă” și „tată” ar fi înlocuiți de „părinte 1” și „părinte 2” în Legea Educației din România: „După cum bine știți ne confruntăm cu sintagma „părinte 1” și „părinte 2”, există și în Legea Educației Naționale”.

Am consultat atât Legea Învățământului preuniversitar, cât și pe cea a învățământului superior. Nu există niciunul dintre acei termeni. Mai mult, termenul „tată” nu este folosit niciodată, iar „mamă” apare doar în contextul în care se vorbește despre școlarizarea mamelor minore. În toate celelalte contexte sunt folosiți termenii generici „părinte” și „tutore legal”. Acești termeni erau folosiți și în Legea învățământului valabilă anterior și care a fost adoptată în 1995. Afirmația analizată este falsă.

---

5. Statul ne fură copiii 

În mai multe postări din perioada aprilie-mai 2023, Marina Alexandru susține că, prin proiectul de lege privind Organizarea activității de prevenire a separării copilului de familie, s-ar urmări „legalizarea furtului de copii”. Factual.ro a mai verificat două afirmații similare din acea perioadă. Legea vine în ajutorul familiilor aflate în risc de separare (familii cu venituri materiale mici, dezorganizate etc.) și prevede obligativitatea serviciilor sociale de a ajuta aceste familii – adică urmărește tocmai prevenirea separării copiilor de familii. Afirmația Marinei Alexandru este falsă.

---

6. Ministerul Sănătății ar fi declarat epidemie națională de rujeolă doar ca să vaccineze obligatoriu copiii

În decembrie 2023, într-o postare pe Facebook, Marina Alexandru a afirmat că declararea epidemiei naționale de rujeolă ar fi o intenție mascată a autorităților de a vaccina copiii. În acea perioadă s-au viralizat mai multe postări care sugerau același lucru. Factual.ro a verificat o astfel de afirmație. 

În primul rând, potrivit unui comunicat al Ministerului Sănătății din România, la momentul declarării epidemiei erau 2.000 de cazuri de rujeolă, în 29 de județe. Un raport CDC (Centrul pentru Controlul Bolilor din SUA) arată că, deși, la nivel global, cazurile de rujeolă au scăzut dramatic în ultimii 50 de ani, în 2023, peste 100.000 de persoane au murit, cu toate că răspândirea bolii se poate preveni prin vaccinare. În 1980, când campaniile de vaccinare încă nu luaseră amploare în Africa și Asia, 2,6 milioane de oameni au murit din cauza rujeolei.

Datele publicate de Portalul european de informații despre vaccinare arată că rujeola este o boală gravă, a cărei rată de mortalitate este de 1-3 persoane la 1000 de cazuri și care se transmite mai ușor la persoanele nevaccinate. Vaccinarea ROR era deja inclusă în calendarul național de vaccinare.

Cel mai recent raport al OMS, pentru regiunea eurasiatică, arată că România se află pe locul patru în ceea ce privește rata îmbolnăvirilor de rujeolă raportat la numărul de locuitori – după Azerbaijan, Kîrgistan și Kazakhstan.

Postarea Marinei Alexandru conține informații alarmiste și false.

---

7. OMS ar putea prelua puterea executivă de guvernare a statelor membre

În februarie 2023, într-un articol publicat pe site-ul Activenews și distribuit pe Facebook, Marina Alexandru face următoarea afirmație: „Prin modificările la Reglementările Internaționale de Sănătate adoptate în anul 2005, Organizației Mondiale a Sănătății (OMS-un ong internațional), i se conferă autoritatea unilaterală de a prelua puterea executivă de guvernare asupra statelor membre, de a implementa sistemul universal de supraveghere a sănătății, fără posibilitatea de a exista un control public, o transparență în luarea deciziilor, încălcându-se astfel suveranitatea națională și drepturile cetățenilor statelor membre, deci se elimină autonomia națiunilor.”

Am consultat Regulamentul Sanitar Internațional adoptat în 2005. În primul rând, prin art.3, alin. (4), regulamentului stipulează clar că „În acord cu Carta Naţiunilor Unite şi a principiilor de drept internaţional, Statele au dreptul suveran de a legifera şi promulga legislaţia în vederea implementării politicilor lor în materie de sănătate. Procedând astfel, trebuie să înlesnească scopurile prezentului Regulament”. Mai mult, întreg regulamentul se bazează pe colaborarea și cooperarea dintre OMS și statul parte și nu constă dintr-un set de reguli impuse de OMS pe care statul parte trebuie să le respecte.  Afirmația Marinei Alexandru este falsă. 

---

8. Vaccinul împotriva COVID-19 și tehnologiile împotriva schimbărilor climatice ar cauza apariția de nanotehnologii în sânge

În iulie 2023, Marina Alexandru a distribuit pe Facebook un interviu cu un așa-zis medic care susține că în sângele omenesc ar exista nanotehnologie. În postare, aceasta relatează experiența medicului: „a descoperit nanofilamente autoasamblabile, capabile să își mărească dimensiunile, să se ramifice până la aspecte monstruoase. A început să colaboreze cu alți oameni de știință pentru a înțelege că sursa acestor nanotehnologii din sângele omenesc nu este doar campania de vaccinare împotriva bolii covid-19, ci face parte dintr-un proces mult mai extins, prin care, de cel puțin 30 ani, sunt pulverizate din avioane, în atmosfera Pământului, nanofilamente (Morgellons)”.

Dacă din postarea Marinei Alexandru este incert despre ce substanțe este vorba, în interviul distribuit, medicul susține că vaccinurile ar conține oxid de grafen (conspirație comună, demonstrată falsă atât de Factual, cât și de publicații internaționale de fact-checking). Merge mai departe (min. 9:21) și spune că vaccinurile ar conține metale precum cobalt, fier, siciliu. Astfel de afirmații au fost dezmințite în trecut de autorități, de exemplu vezi acest comunicat al Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA. La minutul 19:24, acest medic face afirmația neverificabilă că „ei vor să omoare 80% din populație, iar pe restul să îi țină sclavi”. În interviu mai sugerează că prin „pulverizarea din avioane a unor nanofilamente” s-ar împrăștia tehnologiile de inginerie climatică, care ar schimba compoziția chimică a atmosferei pentru a încetini efectele schimbărilor climatice. Mai mulți cercetători susțin într-o verificare pentru USA Today că aceste tehnologii sunt încă în dezvoltare și nu sunt folosite la scară largă. 

Postarea Marinei Alexandru și interviul distribuit conțin informații manipulatoare și false.

---

9. Încălzirea globală ar fi o minciună

Într-o postare pe Facebook din mai 2022, Marina Alexandru distribuie un articol referitor la o tehnologie care ar absorbi metanul care se regăsește în excrementele de vaci. Aceasta ridiculizează schimbările climatice, numind încălzirea globală „altă gogoriță globalistă”. 

Consensul științific privind încălzirea globală și schimbările climatice e că sunt probleme reale și grave, cauzate de om. Factual.ro are o serie întreagă de verificări ale unor afirmații referitoare la schimbările climatice. Și această postare promovează informații false.

---

Marina Alexandru și cutumele discursului conspiraționist

Marina Alexandru este interpretează legislația sau invocă articole de lege care nu există sau pe care le scoate din context.  Mai mult, amestecă argumente legislative cu religia. Nu puține linii de argumentare încep cu legea națională și se termină, la propriu, cu legea divină. 

De exemplu, un articol verificat mai sus, intitulat „Cel mai eficient mijloc prin care se putea trece rapid la această „mare resetare” s-a dovedit a fi domeniul sănătății”, pornește de la ideea că pandemia de COVID-19 ar fi o unealtă de manipulare a consimțământului și a discernământului. Apoi trece prin articole din Constituție și atacă OMS prin Regulamentul Sanitar Internațional, ca la final să ajungă la concluzia că ar trebui „să ne trezim la adevăr și să ne creăm propriul sistem, altul, care cu adevărat să fie democratic și bazat pe legile divine astfel încât, cu adevărat să avem „precum în CER, așa și pe pământ”. 

Într-o postare virală a Marinei Alexandru din august 2024, iese la iveală încă o dată retorica manipulatoare a acesteia. În postare este un videoclip, extras din dezbaterea privind Legile apărării naționale menționată mai sus, în care își îndeamnă publicul să trimită autorităților scrisori recomandate cu confirmare de primire fără să fie clar pentru ce anume s-ar trimite scrisorile. 

În descrierea postării, pe fundalul videoclipului referitor la Legile apărării naționale, Marina Alexandru face din nou recurs la religie: „Globalismul lor, sistemul lor satanic este prăbușit. […] Deja suntem suficient de mulți adunați într-o lume care, chiar dacă se află încă în lumea „lor”, urmează ca raportul de forțe Dumnezeu să îl răstoarne, prin intermediul fiecăruia dintre noi, indiferent pe unde ne aflăm! Să avem credință de nezdruncinat în Dumnezeu dinlăuntrul și dinafara noastră!”. 

Nu știm concret cine sunt acești „ei” din postare și nu putem spune că afirmația este falsă, pentru că nici în videoclip și nici în descriere nu există afirmații verificabile. 

Videoclipul este scos din context, iar discursul Marinei Alexandru este compus din imperative, întrebări retorice și afirmații vagi. Nici descrierea nu poate fi verificată. Afirmațiile nu sunt concrete: sunt alarmiste, pline de subînțelesuri și de metafore.

Un alt punct comun al afirmațiilor verificate mai sus este că majoritatea revin, în mod direct, la un atac sau altul asupra suveranității României, asupra familiei sau asupra consimțământului personal. 

Uneori, invită publicul să citească legile și textele pe care le invocă ca să se convingă că are dreptate. În această postare invită publicul să citească un articol și „să facă conexiunile”, după ce sugerează ea care ar fi conexiunile de făcut și după ce, în postări anterioare, spune direct care sunt conexiunile.

Noi am citit legile și textele către care trimite Marina Alexandru și am demonstrat în mai multe rânduri că realitatea este alta. 

---

Cine este Marina Alexandru 

Marina Alexandru se recomandă ca Avocat, Mediator, Formator și Coach specializat în soluționarea problemelor de familie și viață pe pagina de Facebook. 

Informațiile profesionale disponibile în prezent despre ea sunt acestea. Este născută în 1969, a absolvit Universitatea Nicolae Titulescu în 1999, iar în 2000 a intrat în Baroul București. Din 2008 este mediator, în prezent având atât un cabinet de avocatură, cât și unul de mediere.

Din CV-ul Marinei Alexandru (găsit arhivat aici), mai aflăm, în plus, că în perioada 1988-1990 a lucrat ca primitor distribuitor la Întreprinderea de instalații montaj pentru îmbunătățiri funciare din București. 

În perioada 1995-1996 a fost Manager la S.C STEEL S.R.L. De atunci, până în 2000, a fost consilier juridic pentru o firmă specializată în construcții. 

Șapte ani, din 2003 până în 2010, a lucrat ca manager general asociat la o agenție de turism. În plus, pe pagina sa de Linkedin, găsim că din 2018 până în prezent ar fi „Inner travel coach” la o firmă cu cifră de afaceri zero de la înființare și care are ca domeniu de activitate „alte forme de învățământ”.

În ultimii doi ani, Marina Alexandru s-a asociat cu mai multe partide și persoane politice:

1. În martie 2023, partidul parlamentar POT a fost înființat la cabinetul de avocatură al acesteia.

2. În 2024, s-a înscris pentru un loc de parlamentar în Camera Deputaților pe listele partidului AUR.  În septembrie, înainte de alegeri, și-a retras atât adeziunea de membru de partid, cât și candidatura la alegerile parlamentare. De menționat este și faptul că în 2022, Claudiu Târziu, în prezent europarlamentar AUR, a susținut-o public pe Marina Alexandru pentru funcția de membru al Consiliul Superior al Magistraturii din partea societății civile.

3. Imediat după primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024, a început să îl promoveze pe Călin Georgescu pe Facebook. După anularea alegerilor, a apărut în dreapta lui Călin Georgescu cu mai multe ocazii, în calitate de avocată. În ultima lună, a fost invitată la Realitatea Plus de mai multe ori (vezi capturile foto), în primul rând pe fondul contestării la Curtea de Apel a deciziei BEC de anulare a alegerilor prezidențiale. 

În 16 decembrie, Călin Georgescu a atacat și la CEDO anularea alegerilor prezidențiale. Potrivit Hotnews, în acest proces ar fi reprezentat de avocata Maria Vasii, care în trecut l-a reprezentat și pe Liviu Dragnea.

După ce Mark Zuckerberg a anunțat pe 7 ianuarie că va încheia colaborarea cu fact-checkerii pe platformele Meta (Facebook și Instagram) în SUA, atacurile la adresa acestora s-au înmulțit. 

Fact-checking-ul este procesul prin care informațiile sunt verificate cu ajutorul datelor oficiale. Este esențial în combaterea dezinformării și în promovarea știrilor reale. 

În multe din redacțiile care fac jurnalism tradițional există un departament de fact-checking care verifică știrile înainte ca acestea să fie publicate, tocmai pentru a nu propaga informații false. 

Factual.ro a fost lansat în 2014, de un grup de oameni din societatea civilă, antreprenori și consultanți politici preocupați de guvernare. Am verificat declarații făcute de politicieni, dar nu ne-am limitat doar la asta. Ne-am ocupat și de informațiile răspândite în social media. 

Suntem membri ai International Fact-Checking Network (IFCN) și European Fact-Checking Standards Network (EFCSN). 

EFCSN a subliniat  că fact-checking-ul nu este echivalent cu cenzura: „Fact-checking-ul adaugă informații în dezbaterile publice, oferind context și fapte pentru ca fiecare cetățean să își formeze propria opinie. A echivala fact-checking-ul cu cenzura este o afirmație falsă și rău intenționată”. 

Un fact checker  nu cenzurează, ci caută dovezi care susțin sau nu o afirmație.   

Când facem verificări, avem în vedere statistici oficiale, legi, decizii ale instanțelor, documente emise de autorități etc. Nu luăm în considerare  informații pe surse, opinii sau supoziții. 

Din 2022, suntem, alături de alte redacții din întreaga lume, parte a programului de fact-checking al Meta, verificând postări de pe Facebook, Instagram și Threads. Noi facem verificările și etichetăm postările care conțin informații false. 

Nu avem capacitatea de a cenzura mesajele răspândite în sociale media. Nu noi decidem dacă o postare este mai mult sau mai puțin vizibilă în platformă. Meta face asta.  

Decizia Meta de a renunța la programul de fact-checking prin organizații independente nu ne afectează momentan. Aceasta se aplică, pentru moment, doar în SUA. 

Vom continua să ne facem meseria și să semnalăm dezinformarea și manipularea din spațiul public – deci și din online -, chiar dacă acest parteneriat va înceta, la un moment dat.

Scopul nostru rămâne în picioare. 

---

Valul de ură

După anunțul lui Mark Zuckerberg, mai multe organizații de fact checking din întreaga lume s-au confruntat cu acuzații și ură în mediul online. Nu am scăpat nici noi. 

Dan Negru consideră că i-am îngrădit libertatea de exprimare, dar a reușit să exprime exact asta. 

Faptul că a răspândit informații false este un act de liberă exprimare, iar faptul că noi le-am verificat este de asemenea un act de liberă exprimare. 

Ceea ce am făcut noi a fost să oferim context la postările sale (vezi aici și aici). După cum se poate vedea chiar în fotografia încărcată de Dan Negru, postările sale nu au fost șterse, ci etichetate ca fiind lipsite de context.

---

Digital Services Act nu este un instrument de cenzură cum susține o altă utilizatoare. Rolul acestuia este de a cere companiilor precum Facebook și Instagram să contracareze conținutul ilegal din mediul online și să modereze dezinformările și manipularea electorală.

---

Alte postări promovează doar un discurs injurios și/sau agresiv:

---

Ionuț Popescu, fost ministru de finanțe PNL, scrie și el că am fi blocat postări, ceea ce este fals, așa cum am explicat mai sus. 
Meta explică exact cum funcționează reducerea vizibilității postărilor care au fost verificate. Organizațiile independente care fac fact-check nu au acces la setările platformei Meta, doar compania poate decide în ce măsură distribuirea acestora poate fi sau nu redusă.

---

O altă utilizatoare susține că activăm la comandă și că am bloca și anula opinii care contrazic politicile progresiste. 

Numai că nu ne dictează nimeni ce postări trebuie sau nu verificate. Decidem asta în funcție de cât de virală este o postare, ce impact are asupra oamenilor, dacă informațiile sunt de interes public. Nu verificăm opinii. 

---

Următorul mesaj susține că suntem securiști și turnători. 

Primele instituții de fact-checking au apărut la începutul secolului trecut. Lucrarea Mărirea și decăderea faptelor (Rise and Fall of Facts), publicată în 2019 de Columbia Journalism Review, face un scurt istoric al fact checking-ului și leagă fenomenul de necesitatea combaterii informațiilor alarmiste, senzaționaliste și false care circulau din ce în ce mai mult, încă de la finalul anilor 1800. 

Mai târziu, în 1923, se arată în lucrare, britanicii Hadden și Henry Luce au revoluționat acest lucru, în revista lor, Time. Pentru a se asigura, înainte de publicare, că fiecare cuvânt tipărit era verificabil în mod obiectiv, au adăugat o inovație majoră: un departament de cercetare sau ceea ce numim acum verificarea faptelor (Titlul de lucru al revistei era chiar Fapte, Facts).

Una dintre primele mențiuni ale termenului fact-checker datează din 1938, tot din revista Time, care anunța extinderea „cercetătorilor și verificatorilor de fapte de la zece, la douăzeci și doi”.

În prezent, rețeaua de fact checking, la nivel global, numără peste 150 de membri. Funky Citizens, care deține publicația Factual, este unul dintre aceștia.

---

În postarea următoare se susține, tot în mod fals, că Factual a blocat postări pe Meta.

Așa cum reiese chiar din metodologia Meta, cei care verifică postări nu au capacitatea de a bloca postări și nici măcar de a reduce vizibilitatea acestora.

După ce parlamentarii PNL Daniel Fenechiu și Gabriel Andronache au depus la Senat, în 18 septembrie 2024, o propunere legislativă pentru modificarea legii privind alegerea deputaților și senatorilor, s-au iscat mai multe discuții (de exemplu aici și aici). 

Suspiciunea este dacă nu cumva această inițiativă este o „dedicație” pentru președintele în funcție, Klaus Iohannis, căruia i s-ar înlesni astfel accesul în Parlament. Inclusiv lideri politici ai altor partide au făcut comentarii în această notă. 

---

Expunerea de motive se referă clar la cazul Președintelui

În expunerea de motive a inițiativei, se face trimitere la alineatul 5 al articolului 52 din Legea nr. 208/2015 care spune următoarele:

„(5) Nu se admit candidaturi independente pe listele de candidați depuse de partidele politice, alianțele politice sau alianțele electorale. Nu se admit nici liste de candidați independenți”.

Acest articol, conform expunerii de motive, ar încălca dreptul constituțional de a fi ales (articolul 37 din Constituție). Inclusiv Nicolae Ciucă, președintele PNL, a afirmat că prin proiectul de lege s-ar vrea redarea dreptul de a fi ales.

În expunerea pe care cei doi parlamentari liberi au atașat-o inițiativei, ca să explice necesitatea acestei modificări, se face referire clar la cazul Președintelui României:

„Dispoziția legală instituie la modul absolut această interdicție deși există cel puțin o situație care, reglementata, constituie o veritabilă încălcare a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, respectiv a dreptului constituțional de a fi ales prevăzut de art.37 din Constituție.

Situația care este necesară a fi reglementată în procedură de urgență este situația Președintelui României, aflat în exercitarea mandatului, care nu are dreptul de a candida la alegerile generale în cazul în care alegerile pentru Senat și Camera Deputaților se desfășoară în același an cu data la care ajunge la termen mandatul de președinte pe care îl exercită”.

Așa inițiatorii solicită inclusiv demararea procedurii de urgență pentru această modificare.

---

Președintele țării

Acesta poate candida și poate fi ales. 

Totuși, deși Constituția consfințește într-adevăr dreptul de a fi ales, tot legea fundamentală spune și că Președintele României nu poate fi membru al unui partid în timpul mandatului (articolul 84), iar mandatul lui Klaus Iohannis s-ar încheia, în mod normal, la cinci ani de la preluarea funcției, adică în jurul datei de 21 decembrie 2024. Așadar, până la acea dată, el nu poate deveni membru al niciunui partid.

Cu toate acestea, Președintele poate candida la alegeri ca independent. 

Nici în codul electoral, nici în Legea nr.208/2015 privind alegerea Senatului și Camerei Deputaților nu există vreun articol care să îi interzică Președintelui să candideze ca independent. 

---

De ce vor liberalii modificarea legii

Articolul 52 din Legea nr.208/2015, după cum este menționat și în expunerea de motive, interzice candidaturile independenților pe listele vreunui partid politic la alegerile parlamentare. 

Cu alte cuvinte, Președintele nu poate candida pe listele unui partid, ci doar ca independent. Dacă ne referim strict la cazul lui Klaus Iohannis, acesta nu ar putea fi inclus pe listele PNL.

În Constituție sunt prezentate situațiile în care o persoană nu poate fi aleasă: ori limitări de vârstă (articolul 37), ori lipsa cetățeniei române/domiciliului în România (articolul 16). În plus, judecătorii Curţii Constituţionale, avocaţii poporului, magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică nu se pot asocia cu partide politice (articolul 40).

Klaus Iohannis nu se încadrează în niciuna din aceste situații. Deci, el poate candida independent (fără a fi pe lista vreunui partid), neîncălcându-se astfel dreptul constituțional de a fi ales și nici articolul 84 din Constituție (care spune că Președintele nu poate fi membru de partid în timpul mandatului).

Inițiativa legislativă a parlamentarilor PNL solicită modificarea Legii nr.208/2015 prin adăugarea unui nou alineat:

„Președintele României, în funcție la data alegerii Camerei Deputaților și Senatului, dacă se află în ultimele 3 luni ale mandatului, poate candida ca independent pe listele unui partid politic, unei alianțe politice sau alianțe electorale pentru obținerea unui mandat de senator sau deputat. În cazul în care este ales senator sau deputat, Președintele României este obligat ca, după validare, să opteze între calitatea de senator sau deputat și aceea de președinte”.

Așadar, propunerea solicită în mod explicit posibilitatea ca președintele să poată candida independent pe listele unui partid/unei alianțe, pentru că o candidatură independentă (pe nicio listă) îi este oricum deja permisă președintelui.

După cum am menționat mai sus, Klaus Iohannis va termina cel de-al doilea mandat de președinte în decembrie 2024, iar alegerile parlamentare vor avea loc pe 1 decembrie 2024, cu ultima zi de depunere a listelor de candidați și candidaturi independente fiind 17 octombrie. Ne aflăm deja în ultimele 3 luni de mandat ale lui Klaus Iohannis, așadar inițiativa, dacă ar fi adoptată, i-ar permite să apară pe listele PNL pentru alegerile parlamentare.

---

Drumul scurt

Discuții ar fi existat deja despre posibilitatea candidaturii lui Klaus Iohannis pe la listele PNL de la Sibiu pentru alegerile parlamentare, deci pentru circumscripția electorală Sibiu. 

Conform articolului 54 din Legea nr. 208/2015, numerele de semnături necesare pentru a candida sunt următoarele:

• pentru un partid: 0,5% din numărul alegătorilor la nivel național pentru a candida în toate circumscripțiile sau 0,5% din numărul alegătorilor din circumscripțiile în care partidul vrea să candideze,

• pentru un independent: 0,5% din numărul alegătorilor din circumscripția în care independentul dorește să candideze.

România are aproape 19 milioane de alegători în Registrul Electoral, deci pentru un partid ar fi necesare aproximativ 95.000 de semnături la nivel național. Județul Sibiu avea în aprilie 2024 381.735 de alegători în registrul electoral, deci la nivelul acestei circumscripții ar fi nevoie de aproape 2.000 de semnături. 

Așadar, în cazul unei candidaturi independente la Sibiu, Klaus Iohannis ar trebui să strângă 2.000 de semnături singur, fără ajutorul niciunui partid. Ar trebui de asemenea să găsească fonduri pentru propria campanie electorală, deși este încă în funcția de președinte al României.

Articolul 94 al aceleiași legi spune că:

• Pentru ca un partid să intre în Parlament, sunt necesare 5% din totalul voturilor la nivel național sau 20% din totalul voturilor în cel puțin 4 circumscripții,
• Pentru ca un independent să intre în Parlament, este nevoie ca acesta să obțină un număr de voturi peste coeficientul electoral (calculat ca raportul dintre numărul de voturi exprimate în circumscripția în care candidează și numărul de senatori și respectiv deputați care urmează sa fie aleși în acea circumscripție).

În 2020 și 2016, trei deputați și un senator de la PNL au fost aleși în circumscripția Sibiu. Așadar, dacă PNL își păstrează scorurile de la ultimele alegeri parlamentare, Klaus Iohannis are șanse mari să devină parlamentar dacă este pus cap de listă.

În 2020, Valeriu Nicolae a candidat ca independent la București. A reușit să strângă cu peste 13.000 de semnături, deși avea nevoie de 9.500, dar a declarat că acest lucru a fost cel mai greu, tocmai pentru că nu a avut o structură de partid în spate, care să îl finanțeze, susțină cu logistică și cu oameni care să strângă efectiv semnături în stradă. Valeriu Nicolae nu a reușit să intre în Parlament, pentru că i-au lipsit doar câteva zeci de voturi.

---

Care este stadiul inițiativei

Între timp, Consiliul Legislativ a emis un aviz favorabil pentru propunere, pentru următoarele motive:

• una dintre vechile legi pentru alegerea Parlamentului (Legea nr. 373/2004, articolul 5) cuprindea un alineat identic cu cel pe care inițiativa urmărește să îl adauge, iar la momentul respectiv a existat o decizie CCR care a confirmat că alineatul este constituțional,
• în actuala lege pentru alegerea Parlamentului nu există o definiție a sintagmei candidat independent, pe când în Legea nr. 35/2008 este definit, în articolul 2, fără să se facă vreo observație la apartenența politică a candidatului; și cum în actuala lege nu există nicio definiție a candidatului independent, se folosește definiția deja existentă.

În momentul publicării acestei analize (24 septembrie 2024), inițiativa are avizul favorabil de la Consiliul Legislativ, însă liderii politici ai celorlalte partide și-au exprimat reticența față de adoptarea acesteia. 

Marcel Ciolacu spune că propunerea nu reprezintă o prioritate nici pentru PSD, nici pentru Guvern, plus că recomandarea Comisiei de la Veneția este ca legea electorală să nu se schimbe cu un an înainte de alegeri.

 Elena Lasconi l-a acuzat pe Iohannis că nu a făcut reforme în timpul mandatelor sale, susținând că este un „politician mediocru” și „fără pic de consistență”, care nu a reușit să obțină niciun alt rol important în politica internațională. George Simion încurajează oamenii să nu voteze cu PNL dacă Iohannis va ajunge să candideze pe listele partidului.

Între timp, parcursul legii în Parlament va fi întârziat cu o săptămână pentru a cere opinia Biroului Electoral Central și a Autorității Electorale Permanente.

---

România a fost și este o țară de analfabeți.  Faptul că unii sau alții folosesc accidental cuvîntul scris e complet irelevant. Atitudinea românilor față de cuvîntul scris e exact cea a papuașilor : scrisul e văzut ca ceva magic și misterios. Expresia „Arhivele secrete ale Vaticanului” trădează o mentalitate de trib amazonian. Pentru cei care au făcut latină, greacă și paleografie nu există „secrete” în arhivele Vaticanului. 

Românii au un dispreț milenar pentru cuvîntul scris, pentru documente și arhive. Primul text românesc, Scrisoarea lui Neacșu, e păstrat în arhivele orașului săsesc Brașov, fiindcă românii nu aveau arhive. Nici mitropoliții, nici episcopii, nici mănăstirile nu au arhive – arhive vechi, din secolele 14-16. Preoții au fost și ei analfabeți pînă în secolul 19. 

În asemenea culturi orale, istoria e înlocuită de basm. Erich von Däniken, marțienii, tainele piramidelor, Atlantida – toate acestea sînt basme compuse cu materiale luate din cultura scrisă, cu limbajul și cu aparența textului științific. Napoleon Săvescu, Mihai Vinereanu, Sorin Paliga, Lucian Cueșdean – toți aceștia scriu basme despre daci, cu diverse toppings – dar esențialmente basme. Nicolae Densuşianu cu Dacia preistorică e primul autor de asemenea basme. 

Românii au nevoie să fie fascinați de strămoșii lor, să afle că sînt urmașii unui popor glorios. dacii sînt exact ca tofu: așa cum tofu n-are nici un gust și trebuie condimentat, tot așa, despre daci nu știm mai nimic, putem spune orice despre ei ca să alcătuim un basm, pentru a satisface fascinația unui popor frustrat că a avut o istorie irelevantă și marginală. Oamenii din culturile orale nu au repere să distingă adevărul de poveste și realitatea de basm. 

După 1980, Nicolae Ceaușescu a încurajat mania dacică. Au tot apărut cărți despre limba dacilor, de la tîmpenii grotești ca Berinde și Lugojan, Contribuții la cunoașterea limbii dacilor, la prostii ca Ariton Vraciu, Limba daco-geților, pînă la chestii absolut toxice, I. I. Russu, Limba traco-dacilor, o monstruozitate promovată intens atunci, și care e citată și astăzi, din păcate. 

Oameni vag frecventabili, ca Lucian Boia, care au tot scris despre istoria transformată de regimul comunist în mitologie, nu au zis nimic despre subiectul tabu al dacilor și limbii lor: rîdem, glumim, dar nu părăsim incinta.

După 1990, securiștii bătrîni, SRI și naționaliștii analfabeți (20 % din populație) au internalizat basmele despre daci ale lui Ceaușescu. Dar e greșit să credem că aceste aiureli sînt doar cultură populară marginală. Statul subvenționează gras aceste scorneli: Mihai Vinereanu, Dicționar etimologic al limbii române „pe baza cercetărilor de indo-europenistică” din 2008 a fost „editat cu sprijinul Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică”; Viorica Enăchiuc, Codex Rohonczi (altă carte delirantă) Editura Alcor, 2002, e și ea finanțată de Ministerul Culturii – era ministru Răzvan Theodorescu.

Cei mai vinovați, desigur, sînt angajații din mass-media, care, de dragul ratingului, promovează orice senzaționalism, fără să le pese de minime reguli de deontologie, fără să cheme niciodată vreun specialist. România a avut un excedent de 50.000 de morți în pandemia de coronavirus, fiindcă televiziunile au considerat că antivaccinista Olivia Steer face rating mai bun. 

Democrația trădează la fel de abject știința cum o trădează și totalitarismul. Dictatura ratingului e la fel de rea ca propaganda totalitaristă. 

Un medic senil, Lucian Cueșdean, a pus mîna pe un dicționar punjabi și a început să caute cuvinte românești. Cele mai multe sînt false pozitive (am scris, cu Alexandru Șișu, o carte întreagă despre psihologia cognitivă a lingvisticii istorice, Reconstructing languages. A cognitive assessment of historical and comparative linguistics. O parte sînt moșteniri comune din indo-europeană, altă parte, împrumuturi din persană, arabă ori turcă (spre română, respectiv spre hindi și bengali). 

Nu există absolut nici o legătură specială între română și punjabi, nici o istorie comună între români și indieni. Există doar românii, un popor mic, apărut tîrziu, care nu scrie nimic, și care e atestat în cronicile și documentele altora. Maghiarii au stat și sînt atestați din sec. 8, sîrbii la fel, bulgarii din sec. 7.  Primul stat român apare abia la 1300, cinci secole după sîrbi, șase secole după bulgari, patru secole după unguri. Românii creează state tîrzii și instabile (în afară de Mircea cel Bătrîn, Alexandru cel Bun și Ștefan, domniile sînt scurte, de cîte doi ani în medie ; nu există nici o tradiție sau rînduială de succesiune sau mod de alegere al domnilor, cel care reușea să mituiască mai mulți aliați lua tronul, de obicei cu luptă).

Știința nu a eliminat superstiția. Avem spitale, dar angajatele cu buze de rață de prin ministere se duc încă la ghicitoarele din Berceni. Am trimis cosmonauți pe Lună, dar casnicele la menopauză încă mai ascultă horoscopul dimineața. Avem istorie și arheologie, dar nu avem un public de adulți. Avem doar puberi frustrați care urmăresc basmele lui Daniel Roxin. 

Diverși cretini spun „bine, dar de ce nu spuneți voi, istoricii/lingviștii cinstiți adevărul la TV/radio/ în cărți ?” 

Există o asimetrie imensă între știință și pseudo-știință. Știința reală (istorie, arheologie, lingvistică istorică) e dificilă, seacă, are lacune și e pentru specialiști; iar realizatorii de emisiuni TV o evită. Pseudo-știința e entertainment, face rating, fascinează.

---

***Text publicat ca urmare a unui fact-check privind o presupusă limbă română arhaică, pentru care Factual.ro l-a consultat pe lingvistul Dan Ungureanu. Verificarea inițială poate fi citită aici.

Factual și Funky Citizens sunt solidari cu colegii noștri din Croația, redacția Faktograf.hr, în urma atacurilor repetate împotriva fotografei Melita Vrsaljko. 

Melita Vrsaljko este fact-checker și fotograf pentru redacția croată Faktograf. Aceasta documentează și publică investigații despre problemele de mediu din Croația pe Faktograf.hr și pe site-ul Climate Portal. A fost atacată săptămâna aceasta în timp ce documenta deșertarea ilegală de gunoaie pe terenul unui consilier local din Nadin, localitatea Zadar, Croația. 

Aceasta și-a detaliat dublul atac pe pagina redacției, explicând cine au fost făptașii. În timp ce documenta depozitarea ilegală deșeurilor de lângă curtea familiei consilierului Dario Vrsaljko, tatăl acestuia a atacat-o fizic și verbal. A doua zi, bărbatul a mers alături de fiica sa, Iva Perić și au atacat-o pe jurnalistă chiar în casa sa, spărgându-i telefonul și agresând-o fizic. 

Melita Vrsaljko a discutat și despre reacția poliției. Instituția a documentat atacul și au existat și martori oculari, iar poliția a categorizat atacul drept un eveniment de tulburare a liniștii publice, în care toți trei au fost declarați făptași, cu toate că atacul a fost îndreptat către jurnalistă.

Este primul atac fizic la adresa unui jurnalist Faktograf.hr

Redacția Faktograf.hr este prima redacție de fact-checking din Croația. În studiul de caz întocmit de redactori în 2023, aceștia semnalează primele atacuri la adresa lor, care au început înainte de 2020. Au primit mesaje de amenințare, au fost surprinși de atacuri de dezinformare pe rețelele de socializare și au fost dați în judecată. 

Principalele rețele de fact-checking din lume, European Fact-Checking Standards Network și Poynter Institute, au reacționat la vestea atacului, condamnând violențele împotriva jurnaliștilor.  Comitee to Protect Journalists atrage atenția că, în anul 2023, peste 99 de jurnaliști au murit în zone de conflict sau în urma actelor de violență.

Alte surse privind atacul asupra jurnalistei din Croația:

Declarația EFCSN: https://efcsn.com/news/2024-07-17_efcsn-condemns-attack-on-croatian-fact-checker/ 

Postul de  LinkedIn al jurnalistei:   

https://www.linkedin.com/posts/eurofactcheck_novinarka-klimatskog-portala-i-faktografa-activity-7219330504456564736-UNDW/?utm_source=share&utm_medium=member_desktop

Articolul original de la faktograf.hr: https://udruga.faktograf.hr/2024/07/17/journalist-of-the-climate-portal-and-faktograf-hr-physically-attacked-in-her-home/

Cu peste 51 de milioane de telespectatori, așa cum a anunțat organizatorul dezbaterii, postul de televiziune CNN, confruntarea dintre Joe Biden și Donald Trump a lăsat un gust amar pentru analiștii politici. Preocupare pentru fragilitatea președintelui în funcție (81 de ani), pe de o parte și un ghem de falsuri rostogolite de fostul președinte, pe de cealaltă. 

Vom analiza principalele teme de discuție, cu precădere cele unde s-au oferit date exagerate sau chiar false. Principalele site-uri de fact-check din SUA, dar și din Europa au descoperit mai multe astfel de afirmații. 

Per ansamblu, cele două discursuri, filtrate prin mai multe analize de fact-check, arată că tendința președintelui în exercițiu a fost să umfle realizările din mandatul care este pe cale să se încheie. Contracandidatul lui a păstrat tiparul cu care și-a cucerit electoratul republican: conspirații și negaționism.

O analiză realizată de poynter.org arată că principalele teme manipulate de cei doi candidați au fost legate de economie, migrație și avort. 

---

1. Trump / Migrație: Pușcăriașii și nebunii au invadat America!

Afirmația este falsă.

Donald Trump a reproșat că administrația Biden a avut o politică extrem de permisivă vizavi de imigranți, astfel că „milioane de oameni din închisori și instituții de sănătate mintală” au putut veni în America.

Datele oficiale arată că, în perioada 2021-2024, Poliția de frontieră a reținut aproximativ 103.700 de cetățeni străini care aveau condamnări penale, în SUA sau în alte țări.

În replică, Biden a afirmat că prin schimbările legislative operate în timpul mandatului din ultimii 4 ani, numărul migranților care trec ilegal granița a scăzut cu 40%.

Datele puse la dispoziție de Departamentul pentru Securitate Internă al SUA și publicate de CNN arată că migrația ilegală cu care se confruntă Statele Unite a scăzut cu 40%, dar acest fapt nu se poate pune doar pe seama schimbărilor legislative.

Tot în cadrul acestei teme referitoare la problema imigranților, Trump a declarat că Biden ar fi permis să intre pe teritoriul SUA 18 milioane de oameni. Însă aceste declarații sunt contrazise de datele oficiale, care arată că este vorba de 9,7 de milioane de noi intrări în SUA.

---

2. Trump / Economie: I-am lăsat lui Biden o Americă cu 0 inflație!

Afirmația este falsă.

În dezbatere, Trump a susținut că nu exista inflație în SUA atunci când el a plecat de la Casa Albă. Această declarație nu este adevărată, deoarece, în 2020, nivelul inflației era de 1,4%.

Rata inflației în Statele Unite a înregistrat variații semnificative în anii 2020 și 2021. În 2020, rata inflației a fost relativ scăzută, atingând aproximativ 1,4%, conform datelor Biroului de Statistică a Muncii din SUA. Această valoare reflectă impactul pandemiei COVID-19 asupra economiei globale, care a determinat o scădere a cererii și a prețurilor.

În 2021, însă, rata inflației a crescut semnificativ, ajungând la 7% până la sfârșitul anului. Această creștere a fost atribuită revenirii cererii, perturbărilor lanțului de aprovizionare (din cauza pandemiei) și stimulentelor economice oferite de guvern. 

---

3. Joe Biden / Economie: În industria semiconductorilor, salariile sunt de cel puțin 110.000 dolari pentru cei fără studii superioare

Afirmația este falsă.

Joe Biden a declarat că în industria producătoare de semiconductori există un nivel de salarizare extrem de ridicat pentru persoanele fără studii superioare. 

Declarația este falsă, deoarece salariul mediu în această industrie este de aproximativ 170.000 de dolari, arată datele oficiale. Pentru a câștiga un salariu de 110.000 de dolari sau mai mare, angajații din au nevoie de diplome care să ateste studiile superioare.

Legat de această temă, Trump a acuzat că administrația Biden are un plan de creștere a taxelor fiscale de patru ori. De fapt, creșterea propusă este de 7%, față de creșterea de 300% pe care a susținut-o chiar fostul președinte, Donald Trump.

---

4. Biden / Covid: Trump a susținut că oamenii trebuie să își injecteze înălbitor în vene!

Afirmația este falsă.

O analiză realizată de washingtonpost.com despre această dezbatere tranșează un set de declarații care ar putea fi catalogate drept atacuri la persoană.

În cadrul discursurilor, Biden a afirmat că Trump ar fi declarat, legat de campaniile de vaccinare împotriva Covid-19, că „oamenii nu trebuie decât să își injecteze înălbitor în vene”.

Acuzațiile făcute de Biden sunt false pentru că, în mod public, în iunie 2020, Trump a făcut următoarea declarație: 

„I see the disinfectant, where it knocks it out in one minute. And is there a way we can do something like that, by injection inside or almost a cleaning, because you see it gets in the lungs and it does a tremendous number on the lungs, so it’d be interesting to check that, so that you’re going to have to use medical doctors with, but it sounds interesting to me.” (Trad: Văd dezinfectantul, care elimină virusul într-un minut. Și există o modalitate prin care putem face ceva asemănător, prin injecție sau aproape ca o curățare, pentru că vedeți, ajunge în plămâni și face ravagii în plămâni, așa că ar fi interesant de verificat asta, deci va trebui să folosiți medici, dar mi se pare interesant.).

Ca atare, Trump a spus că medicii ar trebui să cerceteze dacă nu cumva injectarea unei cantităținde dezinfectant poate fi soluția anti-covid, dar nu le-a recomandat direct oamenilor să facă asta.

---

5. Trump / atacul asupra Capitoliului: „Un număr relativ mic de persoane care au mers la Capitoliu și, în multe cazuri, au fost conduse înăuntru de poliție”.

Afirmația este falsă.

În dezbatere, Trump a încercat să minimalizeze evenimentele care care au avut loc în ianuarie 2021, când Capitoliul a fost ocupat de susținătorii lui.

El a susținut că a fost vorba despre un număr relativ mic de oameni care au mers la Capitoliu și că, în multe cazuri, protestatarii au fost introduși de poliție în clădire.

Însă, într-o notă internă din 7 martie 2023, șeful poliției din Capitoliul SUA, J. Thomas Manger, a spus că afirmația potrivit căreia „ofițerii noștri i-au ajutat pe revoltați și au acționat ca ghizi turistici” este „revoltătoare și falsă”. În cadrul acestui atac, peste 1.400 de persoane au fost acuzate de infracțiuni federale și peste 850 de persoane au pledat vinovate pentru infracțiuni, iar alte 200 au fost condamnate la proces, după ce au devastat Capitoliul SUA, convinși că președintelui Trump i s-a furat victoria în alegeri.

---

6. Trump / Mediu: „În timpul celor patru ani ai mandatului meu, am avut cele mai bune cifre privind mediul din toate timpurile”.

Afirmația este falsă.

De fapt, calitatea aerului și cea a apei s-au îmbunătățit constant de zeci de ani, datorită legilor federale, cum ar fi Clean Air Act și Clean Water Act. Dar oamenii de știință au descoperit că aerul poluat și apa murdară încă afectează zeci de milioane de oameni cu boli și moarte prematură. 

În timpul primului său mandat, Trump a încercat, dimpotrivă, să reducă limitele privind contaminarea aerului și apei de la centrale electrice, camioane și alte surse. El a spus extrem de clar că va face același lucru într-un al doilea mandat.

De asemenea, în mandatul său, Trump a fost unul dintre cei mai vocali susținători ai combustibililor fosili, vinovați de mare parte a efectelor cu gaz de seră.

---

7. Biden / Apărare: „Adevărul este că eu sunt singurul președinte din acest secol — din acest deceniu — care nu are trupe care să moară nicăieri în lume, așa cum s-a întâmplat în cazul lui”. 

Afirmația este falsă.

În timpul mandatului 2020-2024, deținut de Joe Biden la Casa Albă, au murit cel puțin 16 militari în lupte. Înaugust 2021, 13 pușcași din Marina Americană au murit în timpul unui atac sinucigaș la Aeroportul Internațional Hamid Karzai din Kabul, Afghanistan, în timp ce trupele americane se retrăgeau din țară. În ianuarie 2024, într-un atac cu o dronă asupra unei baze militare SUA din Iordania au murit 3 soldați.

Un nou scam a apărut pe Whatsapp – recrutarea de angajați care să lucreze de acasă pentru firma Okazii.ro, care, însă, nu are nicio legătură cu site-ul adevărat.

Sub pretextul unei oferte de angajare, utilizatorii sunt îndrumați să se înregistreze pe o platformă crypto, unde, ulterior, li se solicită să vireze diverse sume, pentru a putea primi un presupus comision de vânzare. 

---

Semnale de alarmă: prefix străin, fotografie generică, traducere automată

Numărul de telefon al acestor scameri nu este cu prefix de România, iar textele par să fie traduse automat din limba engleză (există expresii preluate mot-mot, care în limba română nu au niciun sens, spre exemplu „cuvântul în gură”). 

Mesajul direct îndrumă să îți faci un cont de Bybit, care de fapt este o platformă de trading de monede crypto. Odată creat contul, ți se spune că ai primit o anumită sumă bonus în crypto.

Odată contul creat, primești un mesaj care te îndeamnă să te grăbești și să accepți această ofertă de muncă: „cota de locuri de muncă este limitată”. 

Link-ul pe care îl trimit nu este cel oficial al site-ului Okazii. Are terminația „.cc”, în loc de „.ro”, pe care o are site-ul oficial. 

Contul oficial de Facebook al Okazii.ro a scris, pe 1 aprilie 2024, că „Okazii.ro nu trimite prin Whatsapp sau SMS oferte pentru scrierea de review-uri sau task-uri contra cost. De asemenea, asigură-te că atunci când accesezi site-ul Okazii.ro, URL-ul începe cu https://www.okazii.ro sau https://m.okazii.ro”. Așadar, orice link oficial care duce spre site-ul Okazii trebuie să aibă domeniu .ro. 

Mai mult, poza de profil pe care o afișează contul de Whatsapp este preluată fie de pe TikTok, fie de pe un site de dating rusesc. Pe niciuna dintre platforme, utilizatoarea nu pare că ar vorbi limba română.Mai mulți oameni au scris pe platforma Toți Pentru Unu, un forum de întrebări și răspunsuri, că au întâlnit astfel de oferte de angajare. La un moment dat, li s-a cerut să introducă chiar ei bani în aplicație, sub pretextul că unele comenzi ar fi avut o valoare mai mare decât cea pe care o aveau ei în cont.

Banii introduși pe platformă nu mai pot fi, însă, recuperați.

PREMISE

Parlamentul European a adoptat o moțiune istorică, prin care europarlamentarii români solicită returnarea Tezaurului național românesc confiscat de către Rusia. Documentul a fost adoptat joi, 14 martie, cu majoritatea voturilor Parlamentului European. Autoritatea lucrează acum la elaborarea unui text comun din partea Uniunii Europene, cu statut de rezoluție, prin care să ceară oficial Rusiei acest lucru.

Inițiativa a stârnit reacții furibunde din partea unor oficiali ruși. 

Joi seara, în 14 martie, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, a declarat, într-o postare pe Telegram că România vrea să-i fie restituit tezaurul ca să-și rezolve problemele economice pe seama Rusiei, dar și că țara noastră ar avea datorii de 20-25 de ori mai mari decât valoarea tezaurului românesc, care i-a fost predat Moscovei în 1916-1917. 

Zaharova pune așa-zisele „datorii” pe seama „distrugerilor” cauzate în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când România era aliată cu Germania, pe care Moscova le-ar fi „iertat încă din 1949”. 

Aceeași narațiune a fost preluată, ulterior, și de fostul președinte rus Dmitri Medvedev, care susținea că Guvernul sovietic ar fi naționalizat tezaurul României pentru „comportamentul necorespunzător” pe care l-ar fi avut România și că țara noastră ar fi refuzat să-și plătească „datoriile”. El mai spune că România ar fi acceptat naționalizarea tezaurului în schimbul renunțării la datoriile din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Înainte să verificăm dacă există sau nu bază factuală în ceea ce privește afirmațiile celor două personalități rusești, care sunt cunoscute pentru declarații deplasate făcute de-a lungul anilor, trebuie să ne îndreptăm privirile spre ceea ce s-a întâmplat în urmă cu un secol, când a început povestea aurului românesc la Moscova. 

---

DECIZIA

Cazul tezaurului național este explicat în detaliu pe site-ul Băncii Naționale a României (BNR) și îl vom relata și noi mai jos.

În august 1916, România a intrat în Primul Război Mondial alături de Antanta – alianța formată din Marea Britanie, Franța și Rusia, și urma să se confrunte în curând cu o situație extrem de dificilă. Fiind în război, România trebuia să-și protejeze rezerva din aur și bunurile de valoare națională. Încă din septembrie 1916, BNR a luat primele măsuri pentru punerea la adăpost a tezaurului său din aur. 

Din cauza avansului inamicilor către București (a trupelor Puterilor Centrale), Familia Regală și instituții centrale ale statului român s-au refugiat la Iași, unde a fost transportat și tezaurul. 

În pragul iernii anului 1916, teritoriul României era ocupat în proporție de două treimi de armatele Puterilor Centrale, iar guvernul și conducerea BNR au decis mutarea tezaurului pe teritoriul Rusiei, singurul stat aliat de la acea vreme cu care România se învecina. 

Atunci, la Iași, s-a semnat convenția cu reprezentantul Imperiului Rus, în care s-au precizat condițiile efectuării primului transport la Moscova. Valorile românești se aflau „sub garanția guvernului rus în ceea ce privește securitatea transportului, securitatea depozitului, ca și întoarcerea în România”.

---

TEZAURUL

Tezaurul Național consta în obiecte din trei mari categorii:

• Monede și lingouri de aur
• Bijuterii regale
• Obiecte culturale (arhive, icoane, documente, picturi etc.)

Conform sursei citate, primul transport către Moscova a avut loc în decembrie 1916 și a inclus 1.738 de casete cu o parte din Tezaurul Băncii Naționale a României (1.735 cu monede și trei cu lingouri) și două casete cu bijuteriile Reginei Maria. Aurul BNR valora 314,5 milioane lei, iar bijuteriile Reginei, 7 milioane de lei, la valoarea zilei. Acestea au fost inventariate în ianuarie – februarie 1917.

Ulterior, în vara anului 1917, autoritățile române se așteptau la o ofensivă militară de proporții a Puterilor Centrale. În contextul tensiunilor generate de Primul Război Mondial, a avut loc al doilea transport al Tezaurului României la Moscova. Trenul plecat la Moscova a dus atât valori ale BNR, cât și ale altor instituții, iar valoarea totală a transportului a fost de 7,5 miliarde lei. 

În total, în decembrie 1916 și iulie 1917, BNR a depus la Moscova 91,48 tone de aur fin.

---

CONFISCAREA

Confiscarea tezaurului românesc de către Rusia a avut loc în 1918, după ce bolșevicii conduși de Lenin au cucerit puterea în octombrie 1917, relatează BNR. 

Consiliul Comisarilor Poporului a anunțat ruperea relațiilor diplomatice cu România, arestarea ministrului român și confiscarea tezaurului depus la Moscova. Consiliul a declarat că „puterea sovietică își asumă răspunderea de a păstra acest tezaur pe care îl va preda în mâinile poporului român”.

Mult mai târziu au avut loc două restituiri a tezaurului românesc, însă acestea nu au privit aurul:

„Problema tezaurului BNR a marcat relațiile româno-sovietice și apoi româno-ruse din ultimul secol, deoarece, deși au avut loc două restituiri, în 1935 și, respectiv, 1956, acestea nu au vizat aurul BNR depozitat la Moscova. De aceea, BNR a continuat demersurile pentru recuperarea tezaurului”, potrivit reprezentanților BNR.

Negocierea Tratatului privind relațiile prietenești și de colaborare dintre România și Federația Rusă, semnat la 4 iulie 2003, a dus la discuții oficiale româno-ruse pe problema tezaurului românesc. A fost înființată și o comisie comună care să studieze, printre altele, problema Tezaurului românesc. 

Între 2003 și 2016, au avut loc patru sesiuni ale Comisiei comune româno – ruse. BNR a fost prezentă la toate cele patru sesiuni ale Comisiei, unde s-au prezentat documentele originale care atestă predarea tezaurului său reprezentanților statului rus, fapt acceptat de componenta rusă a Comisiei. Cu toate acestea, nu s-a ajuns niciodată la restituirea aurului. 

---

DATORIILE

Pentru a afla dacă România are în prezent datorii la Moscova în urma situației generate de Al Doilea Război Mondial și dacă acestea ar depăși valoarea tezaurului, Factual.ro a luat legătura cu istoricul Cosmin Popa, care a făcut parte din Comisia de negociere înființată în 2003 privind problema tezaurului.

Istoricul a explicat că teza datoriilor românești care exced valoarea tezaurului este una mai veche. Deși această idee este reciclată acum, nu are „nicio acoperire factuală”, ne spune Cosmin Popa.  

„Datoriile României din cel de-al Doilea Război Mondial, cele 300 de milioane aur la prețurile din 1938, așa cum au fost ele fixate de către Tratatul de Pace de la Paris din 1947, au fost plătite într-o proporție covârșitoare, până când Uniunea Sovietică a luat decizia anulării acestora”, punctează istoricul. 

România a furnizat Uniunii Sovietice, pe tot parcursul primului deceniu postbelic (adică după 1945, după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial), cantități necuantificate de mărfuri și de bunuri. O mare parte dintre aceste bunuri au consemnat „prelevări sub forma capturilor de război”, până la încheierea tratatului de pace. 

Aceste capturi de război au însemnat, de fapt, că Uniunea Sovietică a fost liberă să ia din România și să transporte în Uniunea Sovietică tot ceea ce a crezut de cuviință, fără ca aceste bunuri sau valori să fie cuantificabile sau să se scadă din valoarea despăgubirilor stabilite oficial. 

„Or, aceste despăgubiri fiind fixate în 1947, pe cale de consecință capturile de război nu s-au cuantificat, deși România a acoperit aproximativ 70% din despăgubirile fixate în 1947. Așa că teza nu are niciun fundament factual”, a precizat istoricul. 

În legătură cu declarațiile făcute de Medvedev, istoricul Cosmin Popa spune că Guvernul lui Lenin nu a naționalizat tezaurul românesc: „Formula era aceea că rămâne în păstrarea Rusiei Sovietice până când puterea va fi preluată de proletariat în România. Nici după preluarea de către proletariat a puterii, tezaurul nu a fost returnat”.

---

IDENTITATEA NAȚIONALĂ

În afirmațiile sale, Dmitri Medvedev a susținut și că „românii nu sunt o națiune”, iar Maria Zaharova a declarat că limba românească ar fi, de fapt, limba moldovenească. Ca să înțelegem de unde izvorăsc discursurile de acest fel, am apelat la profesorul universitar Sergiu Mișcoiu, director al Centrului de Cooperări Internaționale de la Universitatea Babeș-Bolyai.

Pentru început trebuie să avem în vedere că, din perspectivă rusească, istoric, în secolul al XIX-lea, Rusia vedea Moldova ca un principat independent, iar Valahia, în logica rusească, era o țară aflată la intersecția dintre Imperiul Otoman, Imperiul Habsburgic și Imperiul Țarist, pe care o privea cu o lipsă totală de respect. 

Retorica rusească de la vremea respectivă, care a fost reluată destul de abundent în ultimii ani, e că identitatea centrală este cea moldovenească.

„Acest lucru este foarte convenabil Rusiei, pentru că, în felul acesta, poate să pretindă o anumită apropiere culturală asupra acestei regiuni imaginare moldovenești, extinse, România fiind o ‘creație recentă’, la care Rusia a contribuit din respect față de moldoveni. Cam așa văd rușii istoria, și anume prin războiul de independență: în 1877, Rusia a sprijinit împingerea Imperiului Otoman în sud și a făcut astfel ‘cadou’ României existența sa națională, dar existența națiunii române poate fi contestată prin aceea că avem de-a face cu moldoveni și valahi sau munteni, iar ‘adevărata entitate’ aflată la răscrucea între culturi ar fi, de fapt, Moldova”, explică prof. Dr. Sergiu Mișcoiu. 

Discursurile de acest fel sunt abordate deseori de oficialii ruși, inclusiv în contextul războiului din Ucraina. Cel mai important reprezentant rus care a răspândit astfel de narațiuni este chiar președintele Vladimir Putin, care a susținut că nici ucrainenii nu ar fi o națiune, ci o parte istorică a Rusiei.

Profesorului Mișcoiu subliniază că Vladimir Putin a mai făcut referiri și privind identitatea românească, înainte de începerea conflictului din Ucraina:

„În momentul declanșării războiului, chiar înainte cu câteva zile, în discursul lui Vladimir Putin atunci am avut o referință foarte serioasă la acest episod istoric și acest lucru ne arată că există o încercare permanentă de a pune sub semnul întrebării identitatea națională românească, de a rescrie istoria în continuitatea unei viziuni rusești care vede popoarele limitrofe Rusiei ca niște popoare lipsite de unitate politică și aflate cumva la marginea unui mare imperiu, dependente de acesta. În felul acesta îi văd și pe baltici, pe români/moldoveni, alte popoare din Asia Centrală, de exemplu. Acest tip de discurs nu cred că ar trebui să ne mire foarte tare dată fiind turnura pe care a luat-o războiul din Ucraina și adversitatea tot mai mare pe care România o are față de Rusia.”

După ce Parlamentul European a adoptat rezoluția propusă de europarlamentarii români privind cerința de returnare a tezaurului, profesorul spune că era de așteptat să existe o contrareacție prin care Rusia să argumenteze că, istoric, a făcut „cadou” teritorii României. 

Mai apare și narativul conform căruia Uniunea Sovietică după al Doilea Război Mondial, la finalul acestuia, nu a invadat și nu a anexat România, din contră a lăsat-o independentă. Deci un nou „gest de mărinimie”. 

„În felul acesta, contabilizând, tezaurul nu e mai nimic față de ce datorează România Rusiei. Desigur, într-o asemenea modalitate contabilă, ar trebui să privim întreaga planetă sub o nouă perspectivă: fiecare are datorii către celălalt, inclusiv specia umană față de speciile umane din care a evoluat. Obiectivul Rusiei este să anuleze această cerere și să arată că aceasta face parte dintr-un scenariu apocaliptic în care Rusia este vânată internațional din toate părțile, mai ales din țările imediat limitrofe Rusiei”, a mai explicat profesorul universitar. 

În ceea ce-l privește pe Medvedev, prin afirmațiile făcute pe parcursul anilor, el și-a asumat rolul de „nebun de serviciu”, fiind cel care radicalizează pozițiile Rusiei. Prof. Dr. Sergiu Mișcoiu punctează faptul că nu ar trebui să ne mire acest discurs acum, dar că o astfel de abordare ar fi fost mult mai gravă în urmă cu 15 ani: 

„Ar fi fost o escaladare a limbajului diplomatic, dar acum, în contextul actual, în care vedem că există purtători de mesaje mai duri decât Vladimir Putin, era firesc să avem o contrareacție disproporționată și în linie de fapt cu modul în care au zugrăvit de-a lungul timpul istoria Kremlinul”.

În 19 și 20 februarie, mai multe site-uri de știri au relatat că România a importat din Ucraina un milion de tone de grâu, în perioada iulie 2023 – prezent. Aceste date contraziceau măsurile reglementate la nivel național de limitare a importurilor pentru a îmbunătăți economia locală.

Cele 5 site-uri pe care a apărut informația citau aceeași sursă: Agricensus. Această agenție independentă de raportare a prețurilor de pe piețele mondiale de agricultură a postat, în 16 februarie 2024, un presupus raport al exporturilor de cereale din Ucraina pe piața mondială. 

România a fost menționată într-un top al primelor cinci țări importatoare de grâu, aflându-se pe locul 2, cu un milion de tone de grâu importate de la 1 iulie 2023.

 Site-ul menționează că informațiile sunt obținute de la Autoritatea Vamală Ucraineană. Cu toate acestea, în articol nu apare niciun link către informațiile citate.

În presa românească, cele 7 site-uri care au preluat informația sunt:

1. Economica.net
2. Bizbrașov.ro
3. Profit.ro
4. PSNews.ro
5. Bani și Afaceri.ro
6. IntelProfit.ro
7. NewsNow.ro

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a colectat date de la ANSVSA și Autoritatea Vamală Română și le-a dat publicității printr-un comunicat de presă, în 20 februarie 2024. 

Conform acestora, în perioada ianuarie 2023 – iunie 2023 au fost importate în total 210.654 de tone de grâu din Ucraina. După acea dată, importul a fost de zero tone.

---

Potrivit unui comunicat de presă al Autorității Vamale Române, în perioada 2 mai 2023 – 31 decembrie 2023 au fost importate 25.214 tone de grâu. Aceste cantități făceau parte din contractele semnate înainte de impunerea măsurilor restrictive. În perioada 1 ianuarie – 15 februarie 2024 totalul de tone de grâu importate în România a fost de zero tone.

Unul dintre efectele majore pe care statele membre ale Uniunii Europene le-au resimțit în urma invaziei rusești în Ucraina a fost redirecționarea transporturilor de cereale prin vămile terestre. 

În 2 mai 2023, Uniunea Europeană a impus mai multe măsuri preventive de restricție a importurilor de cereale din Ucraina în România și în alte 4 state membre. Aceste măsuri au fost luate pentru a decongestiona fluxul de transporturi din vămi sau din depozitele logistice, pentru a diminua costurile de depozitare și pentru a nu afecta economia și pe fermierii din statele membre. Orice import  care s-a desfășurat în România în  perioada mai – iulie  2023 făcea parte din contractele semnate înaintea instituirii restricțiilor. Aceste măsuri au fost prelungite până la data de 15 septembrie 2023.

România a elaborat un act normativ care să reglementeze măsurile ce trebuie impuse pentru licențierea importurilor de cereale și alte produse din Ucraina. Astfel, pe 12 octombrie 2023, a fost elaborată OUG 84/2023 care impune un sistem de verificare și autorizare a tuturor importurilor de cereale provenite din Ucraina, pentru a-și proteja fermierii locali și pentru a face față pierderilor economice.

În cadrul OUG 84/2023, operațiunile de import de produse agricole din Ucraina se realizează numai în baza unei licențe emise de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. În decembrie 2023, Guvernul a elaborat o notă de fundamentare, OUG 126/2023, prin care prelungește termenul OUG 84/2023 până la 30 iunie 2024. Astfel, se prelungește impunerea unei autorizații de import de cereale din Ucraina pentru încă 6 luni.