Categorie: Uncategorized

  • CONȚINUT ÎNȘELĂTOR: O tragedie a adus sute de mii de vizualizări

    O pagină de Facebook a anunțat că prezintă cazul femeii ucise de rechin în timpul vacanţei din stațiunea Hurghada, Egipt, din unghiul unui presupus martor ocular. În realitate, însă, link-ul atașat postării face trimitere la un banc de pe un site obscur.  

    <<Un martor rupe tăcerea acum și spune ce s-a întâmplat imediat după tragedie: „erau acolo…” Cutremurător ce a urmat –VEZI ÎN PRIMUL COMENTARIU>> este textul care însoțește un link prescurtat către o pagina intitulată sursebune.com

    Postarea, însoțită de un colaj de patru fotografii cu femeia ucisă de rechin, a strâns sute de mii de vizualizări, deși conținutul ei este înșelător. Susține că prezintă mărturia unui martor de la locul unei tragedii, însă linkul duce către un banc de pe o pagină de internet care nu are nicio legătură cu cazul.

    Pagina de Facebook Privește și Ascultă are trei administratori din România. A fost înregistrată în 13 noiembrie 2015 și a adunat peste un milion de urmăritori. 

    Doi ani mai târziu și-a schimbat numele în “Privește și Ascultă Român de Pretutindeni.” Pe 6 octombrie 2021, pagina a fost contopită cu una cu un nume similar – “Privește și Ascultă”. 

    În prezent, este inclusă la categoria “Media/news company” iar la datele de contact figurează doar “Bucureşti Sectorul 1, România”.

    La descrierea paginii găsim: “Aceasta pagina este dedicata tuturor ascultatorilor de muzica usoara si populara. Citate si stiri de”, însă postările din cel puțin ultima săptămâna nu au legătură cu domeniul declarat, majoritatea fiind bancuri sau frânturi de texte atașate unor poze cu persoane publice.  

    Link-ul din comentariile postării duce către un text pe site-ul sursebune.com cu titlul “Un Francez, Un Rus Si Un Englez Sunt Prinsi De Canibali”. Acesta este, în fapt, un banc semnat doar cu prenumele Dan, publicat pe 3 iulie, în ziua tragediei.

    Deși reprezintă umor negru, deci o categorie aparte de divertisment, textul este încadrat pe site la secțiunea Actualitate. Pe aceeași pagină mai apar articole cu diferite remedii miraculoase, ale căror linkuri duc către pagini de tip hoax. Acestea din urmă sunt folosite la păcălirea utilizatorilor cu mai puține cunoștințe despre internet, în general prin articole false despre câștiguri ușoare.

    Grafica sursebune.com copiază alte site-uri de știri și nu are căsuță redacțională și nici datele de identificare ale publisherului nu sunt la vedere.

    Site-ul a fost înregistrat pe 2 mai 2022 în SUA, de o persoana fizică sau juridică anonimă.

  • Cu ce ajutoare pentru Ucraina se laudă România

    Cu ce ajutoare pentru Ucraina se laudă România

    Foto: refugiați ucraineni sosesc cu bacul la Isaccea, județul Tulcea, marti, 1 martie 2022. Inquam Photos / Adriana Neagoe

    Imediat după Conferința Donatorilor, în 5 mai, Guvernul României a publicat, pe pagina oficială, un comunicat de presă preluat ulterior, ca atare, de multe instituții media (exemple aici, aici și aici), dar și de contul de comunicare al Partidului Național Liberal. Textul comunicatului spune că premierul Ciucă „a prezentat o nouă contribuție de asistență umanitară în valoare de 3,2 milioane euro”. Se poate face confuzia că România a aprobat deja acest ajutor, pe care doar l-a prezentat partenerilor săi europeni. În fapt, reprezentanții guvernelor prezenți la discuții au determinat linii viitoare de acțiune și au promis noi pachete de ajutor.

    De altfel, reprezentanții UE au înaintat o sumă colosală, de 6,5 miliarde de euro, care ar fi fost preconizată ca ajutor viitor pentru Ucraina, în timpul acestei conferințe.

    Unele dintre țările prezente au început deja demersurile pentru alocarea sumelor, în diferite forme de ajutor. Guvernul Suediei, de exemplu, a prezentat Parlamentului documentul pentru alocarea a nu mai puțin de 95 de milioane de euro pentru Ucraina.

    https://twitter.com/SwedishPM/status/1532316534328131585?s=20&t=t2wVjMf5uShccXH0MxEOUQ

    Factual.ro a înaintat o cerere către Secretariatul General al Guvernului, pentru a detalia pachetele de ajutor oferite până în acest moment Ucrainei. Potrivit răspunsului oficial, România, pe cale guvernamentală, a aprobat doar trei pachete de ajutor umanitar pentru Ucraina, anterior conferinței de la Varșovia:

    • Februarie
      • Medicamente oferite cu titlu gratuit de S.C Antibiotice S.A Iași și Terapia Cluj
      • Ajutoare constând în alimente, paturi, așternuturi și combustibil în valoare de 5 milioane de lei (1 milion de euro)
    • Martie
      • Ambulanțe din dotarea ISU – 11 mașini de tip A și B (nu și C, care sunt cele mai performante)

    Ulterior conferinței de la Varșovia, la finalul lunii mai, România a mai aprobat un pachet de ajutor, într-adevăr cel mai mare de până acum, însă în valoare de doar 2 milioane de euro – nu de 3,2 milioane, așa cum a susținut premierul Ciucă.

    Valoarea echivalentă în euro este de 2,3 milioane, cu tot cu TVA

    De altfel, România este pe ultimele locuri în ceea ce privește ajutoarele financiare acordate Ucrainei. Institutul economic Kiel din Germania, care cercetează modul în care statele oferă ajutor Ucrainei încă din luna februarie, publică un studiu on-going (în derulare), care demonstrează care sunt guvernele care oferă în mod real un suport financiar Kievului.

    Tracker-ul „Suport pentru Ucraina” NU plasează România în primii 15 susținători ai statului vecin. Ca procent din PIB, România se află sub 0,02% la capitolul fonduri oferite (ca atare sau ca pachete de ajutor), sub țări ca Bulgaria, Malta și Cipru.

    Deși recunoaște contribuția pe care România o are pentru ajutorarea refugiaților ucraineni, studiul relevă că majoritatea covârșitoare a banilor cheltuiți sunt, de fapt, fonduri europene.

    Suportul acordat de România este, așadar, minimal. Chiar dacă ar fi aprobat pachetul promis, de 3,2 milioane de euro, Guvernul țării noastre s-ar fi aflat în continuare la coada listei susținătorilor Ucrainei.

  • Un pliant cu date false: anvelopările din Sectorul 3 al Capitalei

    În noiembrie 2020, locuitorii din Sectorul 3 au primit în poștă pliantul următor:

    Verificăm dacă Primăria Sectorului 3 este campioană la anvelopări de blocuri.

    Pentru a face asta, am făcut solicitări de informații în baza legii 544/2001 la primăriile din București, Cluj Napoca, Oradea, Constanța și Iași, adică la cele menționate pe pliant. Situația datelor primite este următoarea:

    • Sectorul 1: nu am primit răspuns
    • Sectorul 2: în ultimii 8 ani au fost reabilitate termic 964 de blocuri
    • Sectorul 3: în ultimii 8 ani au fost reabilitate 854 de blocuri prin „Programul local multianual privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe”
    • Sectorul 4: 195 de blocuri au fost reabilitate termic
    • Sectorul 5: în perioada 2011-2012 au fost reabilitate termic 356 de imobile, în 2019 a fost reabilitat 1 imobil.
    • Primăria Sectorului 5 menționează că la momentul cererii noastre, sunt în derulare lucrări de reabilitare termică pentru 263 de imobile
    • Sectorul 6: în ultimii 8 ani au fost reabilitate termic 323 de blocuri
    • Cluj-Napoca: răspunsul la cerere este încă în derulare
    • Oradea: au fost reabilitate termic 49 de blocuri
    • Constanța: în ultimii 8 ani au fost reabilitate 796 de blocuri
    • Iași: cererea se află în stadiul „nerezolvat”

    Deși nu am primit răspuns de la toate instituțiile, datele arată că informațiile din pliantul primit de cetățenii sectorului 3 sunt cu totul altele decât cele reale.

    De exemplu, deși pliantul arată că în Sectorul 3 au fost reabilitate 1456 de blocuri, primăria ne-a comunicat că sunt 854.

  • Rectificări

  • Moțiunea PNL vs discursul Vioricăi Dăncilă: despre pensii

    Context

    Miercuri, 27 iunie 2018, în Plenul Parlamentului s-a discutat moțiunea de cenzură depusă de opoziție împotriva premierului Viorica Dăncilă, care a răspuns la criticile opoziției printr-un discurs prin care susține că demontează „zece exemple de astfel de minciuni și manipulări care apar în cuprinsul moțiunii”.

    Vom analiza, pe rând, cele „zece exemple” date de premierul Viorica Dăncilă în paralel cu textul moțiunii de cenzură.


    Citiți aici analiza pe afirmațiile despre economie


    Ce verificăm

    • valoarea pensiilor
    • soarta pilonului 2 de pensii administrate privat.

    Verificare

    #1. Despre pensiile actuale

    Textul moțiunii Discursul Vioricăi Dăncilă
    Pe lângă minciună, la Ministerul Muncii se practică și nerespectarea legii. Nu ați aplicat legea care prevedea creșterea pensiilor cu 10% de la 1 ianuarie 2018. Ați furat pensia românilor pe 6 luni.

    Asta dacă la 1 iulie nu veți anunța o altă amânare. V-ați opus majorării punctului de pensie de la începutul anului și nimeni nu a înțeles de ce! Ne-a lămurit, în schimb, doamna Lia Olguța Vasilescu, care, într-un exces de sinceritate, a afirmat că: „O persoană care cotizează doar la Pilonul I va ieși cu o pensie care de multe ori e crescută artificial din pixul guvernanților așa cum s-a întâmplat și de când suntem noi la guvernare.”

    […] Ați afectat deja peste 60.000 de pensionari din minerit și din alte sectoare de activitate, care au primit acasă decizii de recalculare, cu pensii în minus, după zeci de ani de muncă în condiții extrem de grele, în grupele I și II de muncă. Și lor le-ați promis în campania electorală că vor beneficia de majorări ale punctajelor la pensii cu 50% și 25%. Rezultatul? Recalculările au dus la pensii mai mici. Acum toți pensionarii au luat drumul instanțelor. Vă dăm noi soluția! HG 291/2017 privind dreptul la pensie pentru grupele I-II trebuie abrogată!

    Sunteți aproape de colaps cu pensiile din Pilonul I, deși ați împrumutat de la începutul anului peste 3 miliarde de euro și nu vă opriți! […]

    Eu pot să înțeleg până la un punct că menirea Opoziției este de a contesta ce face Puterea. Pot să înțeleg jocurile politice pe care le faceți în acest sens.Dar vă atrag atenția că pentru pensionari nu e deloc o joacă să afirmați că nu mai sunt bani pentru plata pensiilor până la sfârșitul anului.

    Pentru un pensionar a cărui sănătate sau chiar viață depinde de pensia care trebuie să vină lună de lună, nu e deloc o joacă când îi mințiți că nu mai ajung banii de pensii. Este o minciună iresponsabilă și vă rog să încetați să-i mai mințiți pe pensionari! V-ați făcut o dată de râs, când ați mai prevestit că nu vor mai fi bani de pensii decât până în luna noiembrie.

    Cât mai vreți să persistați în această minciună? Mai sunt câteva zile și intră în vigoare majorarea punctului de pensie cu 10%, de la 1.000 lei la 1.100 lei începând cu 1 iulie 2018! Tot de atunci se majorează și așa zisa pensie minimă de la 520 lei la 640 lei! O creștere de 23%.
    Cât sunteți de „rezistenți” când vine vorba de creșterea veniturilor pensionarilor?! Oare nu sunt ei părinții și bunicii noștri, ai tuturor, care au muncit o viața, în special pentru copiii și nepoții lor?

    Textul moțiunii este corect în ceea ce privește neaplicarea legii privind majorarea punctului de pensii de la 1 ianuarie. Într-adevăr, Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice prevedea o mărire anuală de la 1 ianuarie, iar Guvernul a dat în noiembrie 2017 o Ordonanță de Urgență prin care s-a derogat de la această lege, urmând ca abia de la 1 iulie 2018 să fie efectuată o creștere:

    Legea 263/2010

    Art. 102 (2)
    Valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% din rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat.

    OUG 82/2017

    Articolul I
    (1) Începând cu data de 1 iulie 2018, prin derogare de la prevederile art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, valoarea punctului de pensie se majorează cu 10% și este de 1.100 lei.

    (2) Prin derogare de la prevederile art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2009 privind instituirea pensiei sociale minime garantate, aprobată prin Legea nr. 196/2009, cu modificările ulterioare, în perioada 1 iulie- 31 decembrie 2018 nivelul indemnizației sociale pentru pensionari este de 640 lei.

    Trebuie însă precizat că, așa cum sintetizează și datele Casei Naționale de Pensii Publice, punctul de pensie a fost majorat și în iulie 2017, tot prin derogare de la regula privind majorarea anuală, chiar dacă în ianuarie 2018 nu s-a mai aplicat regula dată de lege.

    În ceea ce privește „colapsul” pensiilor din Pilonul I din textul moțiunii, aici situația este un pic mai complexă și merită detaliată.

    În primul rând, banii din Pilonul 1 de pensii „se văd” în Bugetul Asigurărilor Sociale (BAS). Din 2008 (acesta cuprinde banii din sistemul public de pensii, dar și din sistemul de accidente de muncă și boli profesionale, acesta din urmă fiind însă sub 1% din totalul BAS), când a fost introdus și Pilonul 2, acest buget a avut în mod constant probleme de finanțare. În ultimii ani, banii strânși doar pentru BAS nu au fost suficienți, motiv pentru care s-au acordat constant subvenții din bugetul de stat pentru a suplimenta lipsa banilor de pensii. Evoluția arată astfel:

    Notă: Sumele sunt exprimate în milioane lei. Sursa datelor: execuții bugetare, Ministerul Finanțelor Publice

    După cum precizam, banii cu care suplimentează bugetul de pensii când nu sunt suficienți vin din Bugetul de stat. Bugetul de stat are și el un deficit, fapt pentru care se împrumută bani prin intermediul Ministerului Finanțelor Publice (MFP). Afirmația din moțiune că de la începutul anului România s-a împrumutat cu peste 3 miliarde de euro și că nici nu se opresc este una adevărată – de la începutul anului, MFP a împrumutat doar de pe piețele externe 1.2 miliarde de dolari (7 iunie 2018) și 2 miliarde de euro (1 februarie 2018). Pe lângă aceste sume, există împrumuturi interne, prin emiterea de titluri de stat, a căror valoare este de peste 18 miliarde de lei doar în 2018. Dar este o exagerare alăturarea în acest context care sugerează că toate aceste împrumuturi sunt doar pentru acoperirea pensiilor, chiar dacă atunci când ne uităm la subvențiile de la bugetul de stat pe primele 5 luni, acestea au fost de 2.3 miliarde de lei.

    Afirmația Vioricăi Dăncilă în această privință nu infirmă însă textul moțiunii – ea spune că mai sunt câteva zile și de la 1 iulie va crește și valoarea punctului de pensie, și valoarea pensii minime. Viorica Dăncilă are dreptate cu privire la cifrele prezentate, dar moțiunea nu făcea o afirmație diferită, ci preciza faptul că în loc ca acest lucru să aibă loc de la 1 ianuarie, potrivit legii, mărirea s-a reprogramat pentru 1 iulie 2018.

    Viorica Dăncilă are dreptate și când amintește de faptul că opoziția a mai afirmat că nu sunt bani pentru pensii decât până în noiembrie. În septembrie 2017, Raluca Turcan afirma:

    „Pensiile, care sunt promise acum multor oameni şi care din nefericire se pare că nu pot fi susţinute dincolo de luna noiembrie, sunt prevăzute a fi suportate exact din acumulările pe care le fac copiii acestor oameni.”

    #2. Despre pilonul doi

    Textul moțiunii Discursul Vioricăi Dăncilă
    Ne referim, în primul rând, la furtul premeditat al celor 43 de miliarde de lei acumulați din contribuțiile celor peste 7 milioane de români la Pilonul 2 de pensii. În vreme ce dumneavoastră vă străduiți să dați asigurări că nu veți fura economiile făcute vreme de 10 – 18 ani de către cele 7 milioane de angajați, Eugen Teodorovici spune că domnia sa face simulări la Ministerul de Finanțe, iar Olguța Vasilescu anunță că a „bătut în cuie” furtul acestor bani! Așa cum ați dat garanții că salariile nu vor scădea de la 1 ianuarie 2018, la fel ați dat asigurări că tăierea contribuțiilor la Pilonul 2, de la 6% la 3,75%, nu va aduce contribuții mai
    mici în conturile românilor! Iarăși ați mințit! Contribuțiile nominale au scăzut, de la 1 ianuarie 2018, cu cca. 12%, bani pe care i-ați direcționat către bugetul de stat, pentru a petici incompetența vădită a celui de-al treilea guvern PSD-ALDE.
    Nu s-a pus niciodată problema naționalizării Pilonului II de pensii – nici nu s-ar putea pentru că fondurile acumulate acolo aparțin românilor, iar dreptul la proprietate este garantat prin Constituție.
    […]

    Dar, da, vrem ca administratorii privați ai fondurilor din Pilonul II să fie într-un mediu concurențial real, astfel încât să fie determinați să obțină randamente cât mai bune și să perceapă comisioane cât mai mici pentru clienții lor. Acesta este interesul cetățenilor și asta ne dorim să facem în reformarea sistemului de pensii.

    Textul moțiunii face referire la situația Pilonului II de pensii administrate privat – datele Autorității de Supraveghere Financiară pentru mai 2018 confirmă o valoare totală a activului total de peste 43 miliarde de lei, contribuții a peste 7 milioane de participanți.

    Dincolo de opiniile politice pe acest subiect, cert este că într-adevăr ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, a dat asigurări că valoarea nominală trimisă către Pilonul 2 nu va fi afectată de mutarea contribuțiilor de asigurări sociale de la angajator la angajat, chiar dacă procentul scade de la 6% la 3.75%. Potrivit acelorași date oficiale privind evoluția contribuțiilor la Pilonul 2 de pensii, situația viramentelor pentru primele luni din 2018 arată astfel:

    Valoarea nominală virată către Pilonul 2 de pensii nu a scăzut față de lunile similare din 2017, ci chiar e într-o ușoară creștere (cu 5%). Însă, într-adevăr, dacă nu s-ar fi operat micșorarea procentului de la 6% la 3.75%, viramentele la pilonul 2 ar fi putut fi de 2.9 miliarde lei în loc de 1.8 miliarde lei pentru primele trei luni.

    Actualizare: nu avem însa date defalcate pe ce se întâmplă la nivel individual

    Viorica Dăncilă răspunde la aceste acuzații din moțiune spunând că nu s-a pus niciodată problema naționalizării pilonului 2 de pensii și că nici nu ar fi fost posibil tehnic vorbind, Constituția protejând proprietatea privată. Afirmația Vioricăi Dăncilă este una înșelătoare dacă ne gândim cel puțin la faptul că în vara anului 2017, ministrul Finanțelor propus vorbea după audierea sa în Parlament despre desființarea pilonului 2 de pensii. Dar, într-adevăr, nu s-a pus problema naționalizării pentru că există nu doar garanția constituțională în acest sens, ci și decizii ale Curții Constituționale în acest sens.

    Însă aceasta aduce în discuție faptul că Guvernul își dorește ca administratorii de pensii private să fie într-un mediu concurențial care să îi determine să aibă randamente mari și comisioane mici. Felul în care pune alături posibilitatea ca cetățenii să poată opta pentru pilonul 1 sau pilonul 2 arată că Viorica Dăncilă vorbește de o comparație care nu e posibilă momentan, o competiție reală între cele două piloane nefiind posibilă pentru că statul nu investește acei bani – am verificat deja o afirmație similară de pe vremea lui Mihai Tudose, când am arătat de ce nu se poate face acest lucru.

    Dar pentru că Viorica Dăncilă aduce în discuție cele mai bune randamente și comisioane, este important să precizăm că România stă deja foarte bine în această privință:

    În ceea ce priveşte randamentul pilonului II de pensii, putem constata, uitându-ne pe datele celui mai recent raport Better Finance, că România se află pe locul doi la cea mai bună performanță în Europa, cu 5,23%, fiind întrecută numai de către Suedia.

    Referitor la comisioane, consultând acelaşi raport, observăm un comision mediu de 0,58% în cazul României pentru anul 2016 – procent care nu poate fi considerat mare.

    Concluzie

    Ambele tabere comit inexactități și aduc în dezbatere jumătăți de adevăr și, în privința situației pensiilor, vorbesc uneori despre lucruri și perspective diferite.


    Dacă vă place ce facem, ne puteți susține printr-o donație
  • Viorica Dăncilă despre dosare penale deschise înainte de campanii electorale

    Context

    Viorica Dăncilă a luat cuvântul în timpul mitingului PSD de sâmbătă, 9 iunie, prilej cu care a făcut următoarele declaraţii cu privire la Liviu Dragnea şi la Călin Popescu-Tăriceanu:

     

    Președintelui PSD i s-a deschis dosar penal chiar înaintea campaniei electorale din 2016. Președintelui ALDE i s-a deschis dosar penal înaintea campaniei din 2016.

     

    Ce verificăm?

    Metodologia Factual.ro specifică faptul că, înainte de a purcede la a verifica o afirmație, trebuie să specificăm foarte clar ce anume analizăm. De aceea începem prin a spune că nu se poate analiza factual, conform metodologiei noastre, dacă o situație punctuală a unuia dintre lideri a avut sau nu vreun impact asupra rezultatului unui anume scrutin, asa ca nu aceasta posibila influenta este cea care ne interesează.

     

    Vom verifica însă dacă există vreo legătură temporală între momentul deschiderii dosarelor celor trei politicieni invocați în declarațiile de mai sus și campaniile electorale derulate în perioadele în care cei trei politicieni au făcut obiectul unor cercetări penale, precum și modul în care parcursul acestor dosare în justiție s-a suprapus cu perioadele de campanie electorală recente.

     

    Verificare

     

    Pentru început, vom stabili când a început fiecare campanie electorală înaintea fiecărui scrutin important din ultimii ani.

     

    Campanie alegeri locale 2012: 11 mai

    Campanie alegeri parlamentare 2012: 9 noiembrie

     

    Campanie alegeri locale 2016: 6 mai

    Campanie alegeri parlamentare 2016: 11 noiembrie

     

    Deşi Viorica Dăncilă nu precizează exact la care tururi de scrutin din 2016 se referă, ne vom raporta atât la alegerile locale, cât şi la cele parlamentare.

     

    Liviu Dragnea – 3 dosare:

     

    1. Cronologia dosarului Referendumului, în care Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv la închisoare cu suspedarea executării pedepsei. Menționăm și că Liviu Dragnea nu era, la momentul deschiderii dosarului, președintele PSD.

      :

    • 6 septembrie 2012: DNA anunţă începerea urmăririi penale (64 de zile înainte de startul celei mai apropiate campanii electorale – cea pentru parlamentarele din 2012)
    • 7 octombrie 2013: trimitere în judecată (circa un an înainte de cea mai apropiată campanie electorală, cea pentru prezidențialele din 2014)
    • 22 aprilie 2016: condamnare definitivă (cu 14 zile înainte de startul celei mai apropiate campanii electorale – cea pentru localele din 2016)

     

    1. Cronologia dosarului angajărilor fictive la DGASPC Teleorman:

     

    • 24 martie 2016 – DNA anunță dosarul privind-o pe soția lui (cu 43 de zile înainte de campanie pentru locale și 232 zile înainte de campania pentru parlamentarele din 2016)
    • 6 aprilie 2016: DNA anunţă dispunerea extinderii urmăririi penale (30, respectiv 219 de zile până la startul campaniilor pentru locale, respectiv parlamentarele din 2016)
    • 8 iunie 2018: a treia amânare a verdictului (ÎCCJ) (33, respectiv 156 de zile până la startul campaniilor pentru locale, respectiv parlamentarele din 2016)

     

    1. Cronologia din dosarul Teldrum:
    • 13 noiembrie 2017: DNA anunţă dispunerea urmăririi penale (în contextul în care o notificare din partea OLAF a fost primită cu mai mult de un an înainte, în 30 septembrie 2016, adică cu 42 de zile înainte de startul campaniei pentru parlamentarele din 2016)

     

    Comparând cronologia dosarelor cu startul campaniilor electorale, constatăm:

    • Dosarul referendumului – urmărirea penală începe cu circa două luni înainte de startul campaniei pentru alegerilor parlamentare din 2012 și condamnarea definitivă vine 3 ani și jumătate mai târziu, cu două săptămâni înaintea de startul campaniei pentru localele din 2016
    • Dosarul angajărilor fictive – urmărirea penală începe împotriva lui Liviu Dragnea cu 30 de zile înainte de startul campaniei pentru localele din 2016
    • Dosarul Teldrum – începerea urmăririi penale este departe de startul vreunei campanii electorale (deși OLAF făcuse o notificare cu 42 de zile înainte de startul campaniei pentru parlamentarele din 2016)

     

    Călin Popescu Tăriceanu:

     

    Cronologia dosarului retrocedărilor (în care preşedintele Senatului este acuzat de comiterea infracțiunilor de mărturie mincinoasă și favorizarea făptuitorului)

     

    • 24 mai 2016: DNA anunţă dispunerea efectuării urmăririi penale (în timpul campaniei electorale pentru localele din 2016, cu 12 zile înainte de alegeri, la care Călin Popescu Tăriceanu nu a candidat)

    22 mai 2018: ÎCCJ hotărăşte achitarea pe fond (care nu este definitivă)

     

    Interpretarea cronologiilor

     

    În cazul lui Liviu Dragnea, putem considera că cel mai important eveniment juridic al anului 2016 nu a fost deschiderea acelui dosar penal invocat de Viorica Dăncilă, ci condamnarea definitivă în Dosarul referendumului, în luna aprilie 2016, în urma procesului început în 18 februarie 2014, ulterior urmăririi penale începută în 6 septembrie 2012.

     

    În cazul lui Călin Popescu Tăriceanu, urmărirea penală începe cu puţin timp înainte de debutul campaniei electorale pentru alegerile locale – alegeri la care nici preşedintele Senatului, nici cel al Camerei Deputaţilor nu au candidat (presupunem că la acestea se referă Viorica Dăncilă, ţinând cont de reperele temporale prezentate în cronologie sus).

     

    Ambii politicieni au participat la alegerile parlamentare din anul 2016, alegeri care au fost câştigate de coaliţia condusă de Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu.

     

    Concluzie

    Afirmaţiile Vioricăi Dăncilă sunt nici adevărate, nici false – înţelegem că afirmaţia acesteia induce ideea că respectivele dosare au fost iniţiate cu scopul de a prejudicia imaginea celor doi şi de a le afecta şansele electorale, însă acest lucru este dificil de cuantificat.

     

    Nu putem verifica direct impactul începerii urmăririi penale asupra rezultatelor în alegeri ale lui Liviu Dragnea, respectiv Călin Popescu Tăriceanu.

     

    Mai mult, considerăm că o problemă mult mai mare pentru imaginea lui Liviu Dragnea o constituie sentinţa definitivă din anul 2016, nu deschiderea unui nou dosar, dată fiind imposibilitatea desemnării sale în Guvern (din cauza prevederii care interzice accesul în Executiv pentru persoanele condamnate definitiv).

     

  • Vrem să producem mai multe fact-check-uri

    Dar pentru asta avem nevoie de oamenii potriviți, așa că suntem în căutare de redactori și researcheri. Citește cele două anunțuri de mai jos și, dacă te interesează, dă-ne un mail pe adresa facts arond factual punct ro

    Căutăm readactori-colaboratori

     

    Avem nevoie de creierul tău de redactor pentru a fructifica potențialul primului site de fact-checking politic din România, Factual.ro. Existăm din 2014, am făcut maratoane de fact-checking, un guvernometru + alte proiecte speciale și am ajuns citați de mainstream media în subiecte importante.

    Ce căutăm, mai exact?

    Vrem oameni autonomi care să verifice afirmațiile politicienilor. Căutăm oameni care:

    • înțeleg domenii fundamentale (justiție, sănătate, transporturi, administrație publică, you name it)
    • Atunci când nu înțeleg, știu ce întrebări să pună experților din comunitatea Factual (vizavi de surse de încredere pentru verificarea afirmațiilor)
    • Pot scrie cap-coadă un fact-check conform metodologiei Factual.

    Cerem seriozitate, exigență și respect pentru metoda științifică în redactarea de materiale factuale.

    Ce oferim la schimb?

    1. satisfacția de a-ți folosi expertiza pentru a lămuri subiecte încâlcite de pe agenda publică
    2. o sumă fixă pentru fiecare articol publicat
    3. un bonus dacă fact-check-ul tău devine super-popular
    4. flexibilitate + un loc fain din care să lucrezi, dacă nu vrei s-o faci de la distanță

    Căutăm și researcher(i)

    Avem nevoie de ochiul tău de researcher pentru a fructifica potențialul primului site de fact-checking politic din România, Factual.ro. Existăm din 2014, am făcut maratoane de fact-checking, un guvernometru + alte proiecte speciale și am ajuns citați de mainstream media în subiecte importante.

    Ce căutăm, mai exact?

    Un om tânăr răbdător și entuziast care monitorizeze constant media pentru a găsi piste pe care redacția Factual le-ar putea transforma în fact-check-uri. E vorba de pagini de Facebook ale politicienilor (avem o listă), dar și de emisiunile de cu seară la posturile TV, unde vin politicienii și fac declarații.

    Ce oferim la schimb?

    1. Satisfacția de a-ți folosi aptitudinile pentru un proiect ambițios
    2. O remunerație fixă lunară + bonus-uri ocazionale de performanță
    3. Training în metoda Factual
    4. Flexibilitate – poți lucra de-acasă sau poți veni la noi, la Colivia
  • Orice decizie CCR produce efecte juridice

    Foto: www.just.ro

    În ultimele zile un adevărat ping-pong în declarații a stârnit un val de neînțelegeri între politicieni și magistrați. Discuția a fost purtată în jurul deciziilor CCR, culminând cu țintirea, ca într-un joc de darts, a unui judecător CCR – Petre Lăzăroiu.

    Încercăm, așadar, în textul de mai jos să contextualizăm subiectul și, în măsura în care unele informații pot fi verificate, să le scoatem la lumină. Selectăm în cele ce urmează trei din cele mai semnificative declarații în contradictoriu pentru a le verifica.  

     

    „Orice decizie CCR produce efecte juridice!”,

    Tudorel Toader

     

    Afirmația de mai sus a venit pe fondul deciziei CCR privind revocarea din funcție a procurorului-șef DNA. Pe 30 mai 2018, CCR a stabilit, în soluționarea conflictului constituțional dintre Președinție și Ministrul Justiției, că președintele e obligat să emită decretul de revocare din funcție a Laurei Codruța Kovesi. La data redactării acestui material,  decizia CCR urmează să fie motivată și publicată în Monitorul Oficial.

    Potrivit Art. 147 alin (4) din Constituția României, deciziile CCR produc efecte de la data publicării lor în Monitorul Oficial, fiind general obligatorii și având putere numai pentru viitor.

    Deci da, orice decizie a CCR produce efecte de la data publicării în Monitorul Oficial.

    Eu tot reflectez asupra caracterului general obligatoriu al oricărei decizii a CCR, nu doar al unor, pentru că vreau să înțeleg și mărturisesc că sunt într-un mic blocaj. Am în vedere (…) situația d-lui judecător constituțional care stă în funcție de 10 ani, deși CCR a zis negru pe alb general obligatoriu acu vreo două luni că e neconstituțional mecanismul prin care se tinde la depășirea termenului constituțional de 9 ani ”,

    Bogdan Mateescu, judecător CSM

     

    Ca replică la declarația judecătorului CSM, Tudorel Toader a afirmat:

    În opinia mea, categoric decizia de acum nu se referă la mandatele de acum, din momentul în care legea va fi modificată, promulgată, atunci se va pune problema dacă un judecător mai poate avea un mandat plin

     

    Context: În urma comunicatului CCR cu privire la obligarea Președintelui de a emite decretul de revocare din funcție a L.C Kovesi, judecătorul CSM Bogdan Mateescu a susținut public faptul că tocmai Curtea Constituțională nu respectă o decizie proprie, în cadrul CCR funcționând un judecător, Petre Lăzăroiu, care a depășit durata mandatului de 9 ani permisă de Constituție și de Legea privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale (Legea CCR).

     

    În cadrul acestor declarații vom verifica două aspecte: (1) ce spune decizia CCR 136 / 20 martie 2018 si (2) situația judecătorului CCR, Petre Lăzăroiu

     

     

    • Decizia CCR 136/ 20 martie 2018:

     

     

    În această decizie, CCR statuează că dispozițiile din Legea de modificare a Legii CCR (proiect legislativ nepromulgat și neintrat în vigoare) care prevăd că posibilitatea înnoirii în funcție, cu un mandat de 9 ani, a judecătorului care a deținut deja un mandat corespunzător restului de mandat al unui alt judecător, constituie o încălcare a dispozițiilor constituționale.

     

    Dar, această decizie a CCR a fost pronunțată în cadrul unui control de constituționalitate a priori*, mai exact, în legătură cu o lege încă neaflată în vigoare. Efectul juridic al unei asemenea decizii a Curții Constituționale îl reprezintă reexaminarea legii care conține dispoziții neconstituționale, de către Parlament, ceea ce s-a și întâmplat.

     

    Legea de modificare și completare a Legii CCR a fost trimisă în Parlament pentru reexaminare și punerea dispozițiilor ei de acord cu decizia Curții Constituționale. Trimiterea spre reexaminare este singurul efect juridic pe care îl poate produce o decizie CCR pronunțată în urma controlului de constituționalitate a priori.

     

    Ca efect juridic al Deciziei CCR nr. 136/2018, Parlamentul este însă obligat acum să reexamineze Legea de modificare și completare a Legii CCR și să o pună de acord cu prevederile Deciziei CCR nr.136/20 martie 2018.

    (2) Este sau nu este, Petre Lăzăroiu în afara mandatului de judecător constituțional?

    Petre Lăzăroiu a fost numit de două ori în funcția de judecător CCR. Prima numire a survenit în urma decesului lui Petre Ninosu, Lăzăroiu fiind numit „în locul și pe durata mandatului domnului Petre Ninosu”. A doua numire e consemnată prin decretul 553 din 02/06/2010, pe mandat întreg, de 9 ani.

     

    Conform Constituției României (Art.142), mandatul unui judecător CCR are 9 ani, fără posibilitatea prelungirii sau înnoirii. Există însă o excepție de la această regulă, excepție pe care o găsim în forma în vigoare a Legii nr. 47/1992 [Legea CCR]. Art. 68 alin (3) spune că în situația în care un judecător exercită un rest de mandat mai mic de 3 ani, acesta va putea fi numit, la momentul reînnoirii Curții Constituționale, pentru un mandat complet de 9 ani. Aceasta este singura situație în care durata de 9 ani a unui mandat poate fi depășită, caz în care se află și judecătorul CCR Petre Lăzăroiu.

    Deoarece, folosind aritmetica și luând în calcul atât cel două numiri, cât și antemenționatul art.68 alin (3) din Legea CCR, deducem că mandatul judecătorului Petre Lăzăroiu expiră în iunie 2019 (și că perioada primului mandat, cea dintre septembrie 2008 și iunie 2010, e mai mică de 3 ani).

    Așadar, până la intrarea în vigoare a unor modificări privind** Legea CCR, se aplică dispozițiile legii în vigoare în forma pe care o are în prezent, inclusiv situația de excepție în care se depășește durata de 9 ani.

     

    Concluzie:

    Mandatul judecătorului Lăzăroiu este în termenul legal iar, în privința deciziei Curții Constituționale prin care se interzice depășirea mandatului de 9 ani pentru un judecător CCR aceasta a venit a priori, pe o lege votată de Parlament dar nepromulgată și neintrată încă în vigoare.

    Așadar, declarația ministrului justiției este adevărată. În schimb, opinia judecătorului CSM este falsă, acesta ne luând în calcul Art. 68 din legea de organizare și funcționare a CCR.

    * În Constituție sunt reglementate două tipuri de controale de constituționalitate:

    • Controlul de constituționalitate a priori – vizează controlul legilor ordinare sau organice înainte de promulgare și este menit să prevină intrarea în vigoare a unor acte juridice vădit neconstituționale. Ca efect juridic pe care îl produce o decizie pronunțată în urma controlului de constituționalitate a priori în care se constată neconstituționalitatea unei legi, potrivit art. 147 alin(2) din Constituție, Parlamentul este obligat să reexamineze dispozițiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia CCR.
    • Controlul de constituționalitate a posteriori – vizează controlul legilor aflate în vigoare (în dreptul pozitiv). Decizia prin care Curtea Constituțională, în exercitarea controlului posterior, rezolvă, prin admitere, excepția de neconstituționalitate este obligatorie şi produce efecte erga omnes (generale) şi nu numai inter partes litigantes, deşi este pronunţată în cadrul unui litigiu care există în faţa justiţiei între anumite părţi determinate. Prevederea normativă a cărei neconstituționalitate a fost constatată nu mai poate fi aplicată de nici un subiect de drept (cu atât mai puţin de autorităţile şi instituţiile publice), încetându-şi de drept efectele, pentru viitor, şi anume de la data publicării deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial al României.

     

     **Contextul legislativ relevant pentru dezlegarea duelului de replici:

    Revenind la subiectul inițial, acela al mandatului (depășit sau nu) al unui judecător CCR, considerăm că e oportun să vedem ce spune legislația în vigoare. Ne întoarcem la ce spune legea. Analizăm pe rând:

    1. aceeași lege 47/1992, privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.
    2. Constituția României
    3. Legea pentru modificarea și completarea Legii de funcționare și organizare a Curții Constituționale (întoarsă de CCR către Senat)

     

    1. Legea 47/1992 spune că:

    Art. 5 (1) Curtea Constituțională se compune din 9 judecători numiți pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit.

    Art 68 (3) În cazul în care perioada pentru care a fost numit noul judecător, potrivit alin.(2) [în cazul în care mandatul a încetat înainte de expirarea duratei pentru care judecătorul a fost numit, iar perioada rămasă a depășit 6 luni], este mai mică de 3 ani, acesta va putea fi numit, la reînoira Curții Constituționale, pentru un mandat complet de 9 ani.

    1. Constituția României spune că:

    Art. 142 (2) Curtea Constituțională se compune din nouă judecători, numiți pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit.

    Art. 147 (4) Deciziile Curții Constituționale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor.

     

    1. Ce presupunea Legea pentru modificarea și completarea Legii de funcționare și organizare a Curții Constituționale, asupra căreia CCR a decis că conține prevederi neconstituționale:

     

    • Art 68 (3) din Legea CCR ar fi urmat să fie modificat astfel: ,,Judecătorul care a fost numit pentru restul de mandat al unui alt judecător va putea fi numit, la reînnoirea Curții Constituționale, pentru un mandat complet de 9 ani.” .

    Așadar, CCR declară acest nou conținut ca fiind neconstituțional, cu următoarele considerente:

    „Reglementarea nouă prelungește într-un mod excesiv perioada unui mandat de judecător al Curții Constituționale, permițând ca un judecător care a fost numit pentru restul de mandat al unui alt judecător, indiferent de durata restului, să poată să fie numit pentru un nou mandat de 9 ani. Prin urmare, dacă un judecător ar fi numit pentru un rest de mandat de 8 ani și 3 luni, la finalizarea restului de mandat, acel judecător ar fi putut candida și obține o nouă numire pentru un nou mandat complet de 9 ani, fapt ce contravine interdicției constituționale prevăzute de art.142 alin.(2) care prevede expres că mandatul nu poate fi prelungit sau înnoit. Eventualele argumente în sensul că primul mandat ar fi exercitat în numele altuia, că nu ar reprezenta un mandat propriu-zis sau că nu ar putea fi asimilat unei prelungiri ori înnoiri de mandat, nu sunt suficiente pentru a justifica eludarea prevederilor fără echivoc ale Constituției, din care rezultă fără niciun dubiu intenția legiuitorului constituant de a nu permite judecătorilor constituționali să dețină această funcție pentru o perioada mai mare de 9 ani.” (sursa: Decizia nr. 136 /20.03.2018 a CCR, pag. 7)

  • Iohannis despre execuția bugetară din primul trimestru al anului 2018

    Context

    Luni, 7 mai 2018, președintele României, Klaus Iohannis, a făcut o serie de declarații cu privire la execuția bugetară din primul trimestru al anului 2018.

    Am verificat (aproape) întreg discursul Președintelui (am folosit Hotnews pentru transcriptul declarațiilor). Unele dintre afirmații sunt imposibil de verificat, fiind mai curând declarații politice. Însă printre cele verificate, există și afirmații adevărate, și afirmații parțial adevărate sau false. Le găsiți mai jos:


    Dacă vă place ce facem, ne puteți susține printr-o donație.


    Bună seara!
    Astăzi despre banii românilor. S-au publicat astăzi datele care arată execuția bugetară din primul trimestru al anului 2018, date publicate cu întârziere.

    Parțial adevărat. Într-adevăr, pe 7 mai 2018 a fost publicat Raportul privind execuția bugetară pe trimestrul I 2018. Afirmația este parțial adevărată pentru că Ministerul Finanțelor Publice publică și date lunare privind execuția bugetară (care sunt date operative), iar cele de până la data de 31 martie 2018 au fost publicate pe 27 aprilie 2018, în Buletinul MFP. Cât privește întârzierea, în anii precedenți rapoartele privind execuția bugetară pe primul trimestru au fost publicate cu o ușoară întârziere față de anii precedenți (2 mai în 2017 și 29 aprilie în 2016).

    Mă voi referi la aceste date, care arată execuția finanțelor publice. Dar înainte de asta, câteva aprecieri mai generale. Aș începe cu o constatare pe care am mai făcut-o în diferite formule. Programul de guvernare PSD, de la bun început, s-a aflat pe contrasensul unei logici economice elementare.

    Imposibil de verificat. Declarația este una politică.

    După cum se cunoaște, PSD a propus românilor, pe de-o parte, scăderea taxelor și impozitelor, o acțiune începută acum doi ani cu scăderea TVA. Pe de altă parte, au propus o creștere puternică a cheltuielilor bugetare, pentru salarii, pentru pensii, pentru drumuri, au spus ei, pentru autostrăzi, au spus ei, pentru școli, au spus ei.

    Adevărat. În programul de guvernare se regăsesc aceste măsuri.

    Pentru economiști, dar și pentru cei interesați, această abordare a produs surprindere. Este vorba de un fel de magie economică care a fost propusă de PSD. Scăderea impozitelor, creșterea salariilor și realizarea tuturor celorlalte lucruri este o ecuație care cu greu poate fi dusă la bun sfârșit. Și, într-adevăr, trebuie să vedem un pic cât va ține această iluzie creată de PSD.

    Imposibil de verificat. Declarația este una politică.

    În privința creșterilor salariale, la care m-am mai referit, PSD a reușit contraperformanță rară. Până și cei cărora le-au crescut salariile sunt nemulțumiți. S-a promis o creștere de 25% a salariilor bugetarilor, dar ea a rămas pe hârtie, fiindcă, printr-o inginerie contabilă, au fost trecute cheltuielile de CAS de la angajator, partea care revenea angajatorului, la salariat, și astfel s-a anulat practic această creștere.

    Parțial fals. În programul electoral, promisiunile au fost un pic mai nuanțate. Creșterea medie a salariilor bugetarilor în 2017/2016 a fost de 20%. Potrivit datelor operative privind execuția Bugetului general consolidat pe 2017, cheltuielile de personal au crescut față de anul 2016 cu 22%. În același timp, este adevărat că în Programul de guvernare era specificat și faptul că vor crește salariile tuturor bugetarilor. Acest lucru nu s-a întâmplat pentru toată lumea pentru salariul net („în mână”), după cum admitea de altfel și ministrul Muncii (într-o verificare pe care o puteți regăsi aici), dar cauzele nu sunt numai generate de trecerea contribuțiilor de la angajat la angajator (ingineria contabilă menționată de Președinte), ci și de unele modificări introduse prin legea salarizării unitare.

    Venituri Bugetari

    Sursa: Program electoral PSD

    Destinatii cheltuieli

    Sursa: Program electoral PSD

    După deja aproape un an și jumătate de guvernare PSD, cu această fază extrem de discutabilă a creșterilor salariale așa-zise, nu vedem însă nici drumuri, nici autostrăzi, nici școli, nici spitale. Nimic!

    Imposibil de verificat. Declarația este una politică.

    Pe de altă parte, lumea se întreabă totuși de unde vin acești bani pentru anumite creșteri care s-au realizat și, dacă ne uităm cu atenție, povestea este una tristă. PSD, în fapt, amanetează viitorul țării! Crește salarii și pensii, și neglijează investiții importante și în infrastructură, și investiții necesare dezvoltării în general.

    Imposibil de verificat. Declarația este una politică.

    Acum, din punct de vedere fiscal-bugetar, bugetul național este supus unei presiuni imense. Pe fondul creșterii cheltuielilor totale cu peste 22%, atât este creșterea față de anul trecut, această presiune trebuia, repet, trebuia atenuată printr-un efort consistent, vizibil, de creștere a veniturilor.

    Adevărat. Potrivit datelor operative privind execuția bugetului general consolidat, cheltuielile totale din trimestrul I 2018 sunt cu 22.1% mai mari decât în perioada similară a anului 2017.

    Executia BGC

    Deci, de creștere a încasărilor, or aici lucrurilor nu s-au întâmplat deloc așa. Din contră, execuția bugetară, și o să detaliez imediat, arată că practic la niciun capitol veniturile nu au ajuns la nivelul programului.

    Parțial fals. Dacă ne uităm la Anexa de la Raportul privind execuția bugetară pe trimestrul I 2018, observăm că, deși la multe capitole esențiale veniturile au un grad de realizare sub programul asumat, este o exagerare că practic la niciun capitol nu s-a ajuns la nivelul propus. În ceea ce privește impozitul pe profit, salarii, venit există un grad de realizare de 107.7%, contribuțiile de asigurări sunt la 105.6%, iar veniturile nefiscale la 107.9% (acestea însă sunt într-o valoare oricum foarte mică).

    Sursa: Anexa de la Raportul privind execuția bugetară pe trimestrul I 2018

    Atenție, program nu impus de cineva, program prezentat tot de guvern. Deci nici măcar propriul program nu și l-au îndeplinit.

    Adevărat. Guvernul nu și-a îndeplinit propriul program în privința colectării veniturilor. Per total, aceștia au realizat un nivel al colectării de 95.5% față de ceea ce își asumaseră pentru trimestrul I din 2018. Comparativ, în trimestrele I din anii precedenți, gradul de realizare a fost chiar mai mic în 2017 (94.5%), dar mai mare în 2016 (96.8%)

    Acest lucru arată ceva trist. PSD este incapabil să țină ordine în finanțele publice!

    Imposibil de verificat. Declarația este una politică.

    Iar după trei prim-miniștri, și tot atâția șefi la ANAF, cel mai vizibil efect este incertitudinea, lipsa de predictibilitate. În ansamblu, un comportament tot mai costisitor pentru contribuabilul român.

    Adevărat. Am avut, într-adevăr, o sumedenie de prim-miniștri într-un an și jumătate, trei la număr: Sorin Grindeanu, Mihai Tudose și Viorica Dăncilă. La ANAF am avut însă următorii șefi: Dragoș Doroș (dar e drept, doar pentru 10 zile), Bogdan Stan, Mirela Călugăreanu și Ionuț Mișa.

    Acum, la venituri bugetare totale. În primul rând, este important să observăm că guvernarea PSD nu reușește în niciun chip să transforme creșterea economică în creștere a veniturilor.

    Imposibil de verificat. Declarația este una politică.

    De exemplu, în 2017 – fiindcă avem datele întregului an 2017 – noi am avut o creștere de peste 7%, dar, ce să vezi, veniturile nu au crescut în proporție cu economia. Ba, dimpotrivă, surpriză, veniturile în 2017 au fost cu 3 miliarde mai mici decât programul propriu al PSD, programul guvernelor, mai exact, ale PSD.

    Adevărat. Creșterea economică în 2017, confirmată inclusiv de Eurostat, a fost de 7%. Cât privește veniturile bugetare, în raportul care a însoțit propunerea de buget pentru 2017, veniturile bugetului general consolidat erau estimate la 254.7 miliarde lei. În execuția de la finalul anului 2017 (momentan disponibilă pe date operative), observăm că veniturile încasate au fost de 251.8 miliarde lei, deci cu aproximativ 3 miliarde mai mici decât programul asumat de guvernele PSD.

    Sursa: Raport privind situaţia macroeconomică pe anul 2017 şi proiecţia acesteia pe anii 2018-2020

    Sursa: Bugetul general consolidat 01.01- 31.12.2017

    Pe trimestrul I 2018, că despre aceste date vorbim acum, veniturile totale au crescut în termeni nominali, suma totală însă, ele sunt cu aproape 5% – 4,5% sub programul bugetar trimestrial. Deci ele sunt sub valoarea programată chiar de Guvern.

    Adevărat (verificat și mai sus). În termeni nominali, veniturile sunt mai mari cu 6.8 miliarde față de trimestrul I din 2017. Guvernul nu și-a îndeplinit însă propriul program în privința colectării veniturilor. Per total, aceștia au realizat un nivel al colectării de 95.5% față de ceea ce își asumaseră pentru trimestrul I din 2018. Comparativ, în trimestrele I din anii precedenți, gradul de realizare a fost chiar mai mic în 2017 (94.5%), dar mai mare în 2016 (96.8%).

    Și ca să detaliez un pic, că aici apar noi și noi vești proaste. Veniturile fiscale – acestea ar fi trebuit să crească pe măsură ce a crescut economia, dar nu, ele nu numai că nu au atins cota programată, și aici s-a ratat ținta programată cu 5%. Nu, sunt mai mici decât cele din trimestru I 2017. Și aici avem o nouă contraperformanță a PSD. De la momentul crizei economice din ultimii 9 ani, este prima dată când veniturile fiscale au scăzut față de anul anterior.

    Adevărat. Dacă ne uităm la Anexa de la Raportul privind execuția bugetară pe trimestrul I 2018, observăm că veniturile fiscale au un grad de realizare de 95.1%, adică sunt cu 4.9% mai mici decât nivelul asumat și, într-adevăr, cu 551.3 milioane de lei mai mici față de perioada similară din anul precedent. Dacă e să urmărim evoluția în termeni nominali a veniturilor fiscale în trimestrul I din ultimii ani, folosind datele MFP, avem următoarea traiectorie, din care observăm că într-adevăr, doar în trimestrele I din 2009, 2010 și 2018 avem venituri fiscale mai mici decât în perioadele similare anterioare.

    Pe urmă, veniturile din impozitul pe profit au scăzut față de trimestrul I al anului trecut. Această chestiune este la fel de gravă. Este o reflectare a faptului că, într-adevăr, economia duduie, dar la bugetul statului duduie numai cheltuielile. Veniturile pauză.

    Adevărat. Dacă ne uităm la Anexa de la Raportul privind execuția bugetară pe trimestrul I 2018, observăm că veniturile din impozitul pe profit (adică cel aplicat companiilor) au un grad de realizare față de ținta propusă de 95.2% și mai mic cu 126.6 milioane de lei față de perioada similară din 2017.

    Veniturile din TVA, TVA trebuia să fie așa, stâlpul de bază, pilonul de bază al bugetului. Aici nerealizarea față de program este de 9% și, poate vă amintiți, eu am avertizat atunci când s-a discutat bugetul pe 2018 că este nerealist, se bazează pe un optimism nemotivat. Vă reamintesc, PSD propunea o creștere cu 16% a veniturilor din TVA și, iată că în primul trimestru suntem cu 9% sub ceea ce a fost programat.

    Adevărat. Dacă ne uităm la Anexa de la Raportul privind execuția bugetară pe trimestrul I 2018, observăm că veniturile din TVA au într-adevăr un grad de realizare de 91.4% sub nivelul programat. De asemenea, este adevărat că la promulgarea bugetului pe 2018 acesta a declarat că: „În ceea ce priveşte veniturile bugetare, analizele de specialitate arată că proiecţia unei creşteri a încasărilor din TVA de 16% este una mult prea optimistă”.

    Veniturile din accize, aici este un lucru foarte special. Veniturile din accize reflectă probabil cel mai fidel degringolada din finanțele publice gestionate de PSD. Cu toate că au crescut prețurile, cu toate că s-a reintrodus acciza pe carburant, chestiune care, apropo, nu a fost prevăzută în acel valoros program de guvernare și, totuși, colectarea de către ANAF se află la 12% sub program.

    Adevărat. Dacă ne uităm la Anexa de la Raportul privind execuția bugetară pe trimestrul I 2018, observăm că veniturile din accize sunt la un grad de realizare de 87.6% din valoarea prognozată. Este adevărat și că reintroducerea accizei pe carburant nu a fost prevăzută în programul de guvernare. Dimpotrivă, mesajele cu privire la accize din programul electoral arată un pic altfel față de realitate:

    Sursa: www.indraznestesacrezi.ro

    Aceasta este performanța PSD! Cu toate că românii plătesc prețuri mai mari pentru aproape tot, statul nu colectează veniturile cuvenite, nu realizează nici școli, nici autostrăzi, nici spitale.

    Imposibil de verificat. Declarația este una politică.

    Fondurile europene, un nou eșec al PSD. Pe partea de venituri, suntem cu 37% sub valoarea programată. La cheltuieli suntem la 43% sub valoarea programată. Este totuși mult sub ce s-a programat și este inadmisibil ca aceste fonduri europene să nu facă parte din prioritățile Guvernului.

    Adevărat. Dacă ne uităm la Anexa de la Raportul privind execuția bugetară pe trimestrul I 2018, observăm că veniturile din fonduri europene sunt la un grad de realizare de 63% față de nivelul propus, iar cheltuielile pe acest domeniu sunt la 56.8% realizare față de ținta propusă.

    Dar de ce să ne mirăm? PSD are tot felul de priorități: lupta cu BNR, lupta cu investitorii, cu multinaționalele, numai cu fondurile europene nu prea se luptă, pentru că, dacă s-ar lupta în interesul românilor, ar trage banii și ar realiza investiții. Măcar de acolo, dacă din fonduri proprii nu reușesc să facă acest lucru.

    Imposibil de verificat. Declarația este una politică.

    România – aceasta este un lucru negativ – se află în procedura privind deviația semnificativă a deficitului bugetar. Și aici ar fi bine ca Guvernul PSD să nu uite că România face în continuare obiectul procedurii europene privind deviația semnificativă a deficitului și dacă nu se corectează atunci acest lucru se va agrava, doar că nu se vede nicio intenție și nicio măsură corectivă.

    Adevărat. Dacă ne uităm la documentele Comisiei Europene, observăm că România a primit încă din februarie 2017 o scrisoare de tip early-warning referitoare la riscurile de îndepărtare de la țintele de deficit. Aceste atenționări au continuat pe parcursul anului 2017. În iunie, la propunerea Comisiei Europene, a fost aprobată „Council Recommendation with a view to correcting the significant observed deviation from the adjustment path toward the medium-term budgetary objective in Romania”. La finalul lunii noiembrie, Comisia Europeană a făcut o nouă recomandare Consiliului, ca răspuns la faptul că România nu ar fi luat acțiunile necesare pentru a corecta deviația deficitului.

    Invit să-și revină pe guvernanții PSD. Per ansamblu, o evoluție total, total nesatisfăcătoare a finanțelor publice.

    Imposibil de verificat. Declarația este una politică.

    Este imperioasă demisia doamnei Dăncilă, pentru a face loc unor oameni responsabili și competenți!
    Și, în acest context, este din ce în ce mai vizibil că Dragnea și ai lui nu au nicio soluție pentru o guvernare bună și eficientă.

    Imposibil de verificat. Declarația este una politică.

    Dacă vă place ce facem, ne puteți susține printr-o donație.