Etichetă: ucraina

FALS | Ministerul Apărării Naționale nu le-a trimis rezerviștilor ordine de încorporare pentru războiul dintre Rusia și Ucraina
„Doi prieteni de-ai mei, de aceeași vârstă cu mine, m-au avertizat că au primit ordin de chemare la Centrul Militar București. De ce? Ca să meargă la războiul lui Biden – Zelensky – Nuland, așa de bine ne administrăm noi treburile! Voi face și un editorial cu asta, pentru că e o treabă foarte gravă!”, a afirmat Cozmin Gușă, în cadrul emisiunii pe care o realizează online, „Ce-i în Gușă, și-n căpușă” (min. 05.25).

O nouă formă a alarmisului legat de războiul din Ucraina vine din partea fostului deputat Cozmin Gușă. Fost deținător de stație TV, acesta realizează, în prezent, o emisiune online. În cadrul acesteia, a declarat, fără a aduce niciun fel de dovezi în acest sens, că MApN ar chema rezerviști români, pentru a-i încorpora în războiul din Ucraina.

Am considerat necesar să demontăm acest tip de dezinformare, întrucât întreține tipul de discurs pro-rus prin care se afirmă că țările europene susțin Ucraina în acest război cu mari sacrificii – iată, chiar și umane. Acest lucru este complet fals și nu face decât să potențeze nejustificat sentimentul anti-ucrainean (de altfel, chiar în declarație, Cozmin Gușă pune acest război pe seama președintelui Ucrainei, Vladimir Zelensky și a președintelui SUA, Joe Biden, fără să menționeze în niciun fel că invazia a fost comandată de Kremlin și pusă în practică de Armata Roșie – aici găsim rapoartele zilnice ale Institutului pentru Studiul Războiului, de la începutul invaziei. O istorie rezumată a conflictului, începând din 2014, găsim în Enciclopedia Britanică).

Declarațiile pe care le analizăm au fost făcute de fostul deputat PSD Cozmin Gușă în 9 martie. Acesta susține, fără niciun fel de dovezi, că mai multe persoane au primit ordine de recrutare din partea Ministerului Apărării Naționale. Această etapă ar fi premergătoare celei în care rezerviștii români urmează să fie trimiși pe frontul războiului dintre Rusia și Ucraina.

„Doi prieteni de-ai mei, de aceeași vârstă cu mine, m-au avertizat că au primit ordin de chemare la Centrul Militar București. De ce? Ca să meargă la războiul lui Biden – Zelenski – Nuland, așa de bine ne administrăm noi treburile! Voi face și un editorial cu asta pentru că e o treabă foarte gravă!”, a afirmat Cozmin Gușă.

Ulterior, declarațiile au fost transcrise și preluate de mai multe site-uri de știri (exemple aici, aici și aici). Discursul alarmist este chiar potențat de aceste site-uri (care difuzează în mod obișnuit informații din panoplia propagandei ruse): „Doamnelor și domnișoarelor care tocmai ce-ați sărbătorit 8 martie, fiind aniversate frumos de către soții voștri, prietenii voștri, tații voștri, pregătiți-vă, deci, pentru că aceștia vor fi recrutați în scurt timp în războiul lui Biden, Nuland și Zelenski. Într-un război în care România nu este amenințată. Într-un război în care România nu trebuie să fie parte. Într-un război care nu este al nostru, ci se execută operațiune, și, dacă nici acuma n-o să înțelegeți, doamnelor și domnișoarelor, cât de grav este ce se petrece în România, atunci n-o să mai înțelegeți niciodată. Pentru că deja vorbim despre certitudinea recrutării rezerviștilor români din armată sau din Ministerul de Interne, prin documente semnate „ordin de chemare” la centrele militare”.

La scurt timp după ce Cozmin Gușă a lansat în spațiul public alegațiile potrivit cărora rezerviștii din România au început să primească „ordine de chemare”, Ministerul Apărării Naționale a emis, pe platforma Inforadar, un punct de vedere oficial prin care dezminte informațiile diseminate de Gușă:

„În spațiul on-line din România reapar manipulările referitoare la așa-zise „pregătiri” pe care sistemul național de apărare le-ar face pentru mobilizarea rezerviștilor, evident, așa cum s-a mai speculat, cu scopul (ne)declarat de a fi trimiși în războiul din Ucraina (!). Drept „dovezi” sunt invocate o serie de ordine de chemare pentru clarificarea situaţiei militare emise recent de unele centrele militare de sector ale Capitalei.

Așa cum am mai explicat, în această platformă și în alte comunicări oficiale, emiterea ordinelor de chemare pentru clarificarea situaţiei militare de către centrele militare reprezintă o procedură de rutină, prevăzută de Legea nr. 446 din 30 noiembrie 2006 privind pregătirea populației pentru apărare (art. 51)”.

Nu este pentru prima dată când în spațiul public apar dezinformări pe tema trimiterii de ordine de încorporare.

În luna octombrie 2022, mai multe ziare online au publicat (exemple aici, aici și aici) un document atribuit Direcției de Sănătate Publică a Județului Cluj, prin care medicii de familie erau anunțați că trebuie să facă o serie de pregătiri în vederea mobilizării rezerviștilor. Și cu această ocazie, platforma Inforadar a arătat că este vorba despre un „fake-news”.

Acest tip de informații false, care întrețin panica referitor la o eventuală mobilizare a românilor, au apărut încă de la începutul invaziei ruse în Ucraina. Factual.ro a analizat deja mai multe dintre acestea:
- În ce condiții se poate face înrolarea obligatorie în armată, potrivit legislației în vigoare
- Demontarea informației potrivit căreia Prefectura Călărași ar fi anunțat mobilizarea rezerviștilor
- Ordinele de chemare reprezintă o procedură de rutină, care are loc în fiecare an
15/03/2023
Cu ce ajutoare pentru Ucraina se laudă România
Foto: refugiați ucraineni sosesc cu bacul la Isaccea, județul Tulcea, marti, 1 martie 2022. Inquam Photos / Adriana Neagoe

Imediat după Conferința Donatorilor, în 5 mai, Guvernul României a publicat, pe pagina oficială, un comunicat de presă preluat ulterior, ca atare, de multe instituții media (exemple aici, aici și aici), dar și de contul de comunicare al Partidului Național Liberal. Textul comunicatului spune că premierul Ciucă „a prezentat o nouă contribuție de asistență umanitară în valoare de 3,2 milioane euro”. Se poate face confuzia că România a aprobat deja acest ajutor, pe care doar l-a prezentat partenerilor săi europeni. În fapt, reprezentanții guvernelor prezenți la discuții au determinat linii viitoare de acțiune și au promis noi pachete de ajutor.

De altfel, reprezentanții UE au înaintat o sumă colosală, de 6,5 miliarde de euro, care ar fi fost preconizată ca ajutor viitor pentru Ucraina, în timpul acestei conferințe.

Unele dintre țările prezente au început deja demersurile pentru alocarea sumelor, în diferite forme de ajutor. Guvernul Suediei, de exemplu, a prezentat Parlamentului documentul pentru alocarea a nu mai puțin de 95 de milioane de euro pentru Ucraina.

https://twitter.com/SwedishPM/status/1532316534328131585?s=20&t=t2wVjMf5uShccXH0MxEOUQ

Factual.ro a înaintat o cerere către Secretariatul General al Guvernului, pentru a detalia pachetele de ajutor oferite până în acest moment Ucrainei. Potrivit răspunsului oficial, România, pe cale guvernamentală, a aprobat doar trei pachete de ajutor umanitar pentru Ucraina, anterior conferinței de la Varșovia:
- Februarie:
  - Medicamente oferite cu titlu gratuit de S.C Antibiotice S.A Iași și Terapia Cluj
  - Ajutoare constând în alimente, paturi, așternuturi și combustibil în valoare de 5 milioane de lei (1 milion de euro)
- Martie:
  - Ambulanțe din dotarea ISU – 11 mașini de tip A și B (nu și C, care sunt cele mai performante)
Ulterior conferinței de la Varșovia, la finalul lunii mai, România a mai aprobat un pachet de ajutor, într-adevăr cel mai mare de până acum, însă în valoare de doar 2 milioane de euro – nu de 3,2 milioane, așa cum a susținut premierul Ciucă.

Valoarea echivalentă în euro este de 2,3 milioane, cu tot cu TVA

De altfel, România este pe ultimele locuri în ceea ce privește ajutoarele financiare acordate Ucrainei. Institutul economic Kiel din Germania, care cercetează modul în care statele oferă ajutor Ucrainei încă din luna februarie, publică un studiu on-going (în derulare), care demonstrează care sunt guvernele care oferă în mod real un suport financiar Kievului.

Tracker-ul „Suport pentru Ucraina” NU plasează România în primii 15 susținători ai statului vecin. Ca procent din PIB, România se află sub 0,02% la capitolul fonduri oferite (ca atare sau ca pachete de ajutor), sub țări ca Bulgaria, Malta și Cipru.

Deși recunoaște contribuția pe care România o are pentru ajutorarea refugiaților ucraineni, studiul relevă că majoritatea covârșitoare a banilor cheltuiți sunt, de fapt, fonduri europene.

Suportul acordat de România este, așadar, minimal. Chiar dacă ar fi aprobat pachetul promis, de 3,2 milioane de euro, Guvernul țării noastre s-ar fi aflat în continuare la coada listei susținătorilor Ucrainei.
22/06/2022
Cîțu alături de Pelosi, întâlnire pentru contul de Instagram
Președintele Senatului, Florin Cîțu, a postat o fotografie, pe Instagram, în care apare împreună cu Nancy Pelosi, președintele Camerei Reprezentanților a SUA și una dintre figurile diplomatice de prim rang de la Washington. Florin Cîțu a afirmat că, în cadrul întâlnirii din 31 martie 2022, s-au discutat aspecte ale parteneriatului strategic dintre cele două țări:

„Celebrăm 25 de ani de Parteneriat Strategic cu Statele Unite ale Americii. O discuție deschisă cu președintele Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi, despre importanța României în alianța transatlantică, despre includerea României în programul Visa Waiver și dezvoltarea capabilităților forțelor armate române.”

Cu toate că întâlnirile la acest nivel sunt relativ rare, ele s-au intensificat în ultima perioadă, în contextul agresiunii militare din Ucraina. Parteneriatul strategic, însă, pe care Florin Cîțu îl aduce în discuție, are o vechime de 25 de ani numai la nivel de înțelegere mutuală. Diplomația se bazează pe astfel de înțelegeri, dar e important să vedem care a fost evoluția relațiilor, ce prevede acest parteneriat și dacă întâlnirea lui Florin Cîțu aduce cu adevărat ceva nou în peisajul geopolitic actual.

La solicitarea Factual, Ministerul Afacerilor Externe a precizat că, în 1997, a avut loc o întâlnire, urmată de o conferință de presă comună, la București, între președintele României și președintele SUA, Emil Constantinescu și Bill Clinton. În cadrul acestora, cei doi șefi de stat au anunțat un parteneriat strategic, însă abia în 2011 a fost semnată o declarație comună de sprijin a celor două state, la Washington.

În 2017, Ambasada Statelor Unite ale Americii la București anunța împlinirea a 20 de ani (11 iulie 1997) de la lansarea parteneriatului strategic între cele două țări. În articol, se menționează: „De două decenii, Statele Unite şi România colaborează strâns la construirea unui cadru menit să consolideze relaţiile bilaterale, să sprijine dezvoltarea democratică a României şi integrarea sa euro-atlantică, să favorizeze prosperitatea comună şi colaborarea pentru a răspunde la provocările regionale şi globale. Parteneriatul Strategic dintre Statele Unite ale Americii şi România se bazează pe angajamentul faţă de valorile democratice, inclusiv statul de drept, pieţele deschise, respectarea şi promovarea drepturilor omului şi legături interumane strânse între români şi americani.”

De asemenea, Consiliul Ambasadorilor Americani spunea, tot în 2017, că parteneriatul strategic consolidează NATO prin furnizarea unui pilon de apărare în toată Europa de Est și în regiunea înconjurătoare. De asemenea, se preciza că România a fost un excelent aliat al Statelor Unite și al NATO, furnizând adevărate forțe de luptă încă de la începutul operațiunilor în Irak și Afganistan, chiar înainte ca țara noastră să fi aderat la NATO. Trupele americane și române au luptat cot la cot în Afganistan, unde România a mobilizat peste 650 de militari — al patrulea cel mai mare contributor de trupe NATO la Misiunea Resolute Support. Pe durata acestor două misiuni, România și-a îmbunătățit semnificativ propriile capacități militare, în special în domenii precum Operațiunile Speciale. În plus, România a rămas un contributor vital la misiunea NATO Kosovo prin staționarea continuă a peste 50 de militari.

În aceeași sursă se vorbea și despre:
- angajamentul guvernului român de a-și îndeplini promisiunea de a bugeta 2% din PIB pentru apărare în acest an (n.red.: 2017) și de a menține acest nivel de angajament timp de 10 ani.
- lupta continuă a României împotriva corupției, în special prin sprijinirea unor instituții precum Direcția Națională Anticorupție (DNA) și Agenția Națională de Integritate (ANI).
- faptul că economia României s-a îmbunătățit în urma aderării sale la Uniunea Europeană în 2007. A avut cea mai puternică creștere economică din Europa în 2016 și previziunile estimează că această tendință va continua; cu toate acestea, țara încă se luptă să mențină deficitul bugetar sub nivelul de 3% din PIB cerut de UE.
- Peste 600.000 de romi locuiesc în România conform ultimului recensământ, deși populația actuală de romi poate fi și mai mare. Mulți romi sunt fără acte, ceea ce le face imposibil să primească servicii de bază, cum ar fi educația, asistența medicală și angajarea. În timp ce țara a făcut progrese uriașe în construirea unei societăți mai incluzive, discriminarea împotriva romilor există încă la toate nivelurile societății.
Și-a îndeplinit România angajamentele?
- În ceea ce privește alocările din PIB pentru apărare, Ministerul Apărării a făcut publice date bugetare pentru perioada 2017-2021. Astfel, se remarcă faptul că bugetul MApN pentru 2017 a fost sub 2% din PIB (1,99%), iar în perioada 2018-2020 au fost alocate fix 2 procente. În 2021, preconizările arătau 2,04%, ceea ce a fost și îndeplinit, conform raportului MApN pentru anul trecut (pag. 8). În 2022, în contextul conflictelor militare din Ucraina, șeful statului, Klaus Iohannis și premierul Nicolae Ciucă au susținut în repetate rânduri necesitatea creșterii alocărilor din PIB la 2,5% pentru apărare.
- Referitor la lupta împotriva corupției, România nu a înregistrat o evoluție importantă. Transparency International Romania a analizat gradul corupției în țara noastră și în alte 180 de state, plasându-ne pe locul 66, cu un punctaj de 45/100 la indicele de de percepție a corupției în 2021, pe același loc cu Republica Populară Chineză. De asemenea, nu e de neglijat nici reconstrucția mascată a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor în Justiție (SIIJ), un proiect controversat în ultima perioadă.
- De asemenea, România nu a înregistrat creșteri economice masive, ci s-a menținut pe un trend oarecum liniar, așa cum arată datele Comisiei Europene. Declinul economic s-a produs în 2020, ca urmare a izbucnirii pandemiei de COVID-19, însă anul 2021 a reprezentat o redresare rapidă.
- În același timp, conform Studiului comparativ al nevoilor comunităților de romi realizat de IRES și Agenția „Împreună” în 2019, „dacă în cazul romilor, peste 50% au sub 8 clase absolvite, ponderea românilor în aceeași situație este de numai 13%. Diferența se menține și în cazul liceului absolvit (36% români, 11% romi) și este mult mai mare în cazul studiilor universitare (22% români și 2% romi)”. De asemenea, „dacă 71% dintre majoritari își fac controlul medical anual, acest lucru este valabil numai pentru 39% dintre romi”.
Postarea lui Florin Cîțu vine în contextul în care mai mulți oficiali de rang înalt de la nivel internațional au vizitat flancul estic după invadarea Ucrainei, pentru a-și arăta susținerea. Cele mai importante vizite oficiale au fost:
- 11 februarie – secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, vizitează baza militară americană de la Mihail Kogălniceanu, jud. Constanța, alături de președintele Klaus Iohannis și alți oficiali români;
- 8 martie – Justin Trudeau, prim-ministrul Canadei și Pedro Sanchez, prim-ministrul Spaniei, anunțau suplimentarea, la granița Letoniei, cu 400 de militari NATO, respectiv 175 de militari spanioli;
- 11 martie – Kamala Harris, vicepreședinta SUA, vizitează România, după ce fusese și în Polonia în aceeași perioadă;
- 25 martie – Joe Biden, președintele SUA, vizitează Polonia și întâlnește o parte dintre militarii americani de pe flancul estic.
Ca atare, Florin Cîțu vorbește despre un cadru diplomatic larg de sprijin între cele două state. Întâlnirea nu a făcut decât să sublinieze o relație bilaterală care s-a consolidat după ieșirea României din sfera de influență a Moscovei. Întâlnirile la nivel înalt s-au intensificat, însă, în contextul agresiunii armate din Ucraina.
06/05/2022
Romii din Ucraina, folosiți drept armă de
propaganda rusă

„Neonaziștii ucraineni din orașul Lvov (n.r. Lviv) s-au dezlănțuit: refugiații ucraineni de naționalitate roma sunt mâzgăliți cu vopsea verde și legați de ‚stâlpul rușinii‛”.

Acesta este textul distribuit de mai mulți utilizatori ai rețelelor sociale, în urmă cu câteva zile. Este aceeași postare care apare și pe pagina pro-Kremlin ”Vești din Rusia”, cu alăturarea a două fotografii sugestive:

Informația s-a răspândit, însă, pe conturi în diverse limbi, care se adresează populațiilor din zone diferite (aici un tweet in engleză și aici o postare pentru publicul arab).

Ce se petrece, de fapt?

Manipularea pleacă de la o informație reală – în orașul Lviv, în 21 martie, câțiva romi au fost vopsiți cu verde pe față și legați de stâlpi cu bandă galbenă. Știrea apare pe site-ul de știri ”Acesta este Lviv”, cu explicația că fotografiile au fost primite de la martori oculari. Știrea explică ce s-a întâmplat:

”Fetele din microbuzul care circula pe răscrucea Halychyna au încercat să fure de la pasageri.

Oamenii au observat acest lucru și i-au scos pe hoți în stradă.

După aceea, fetele au fost legate de un stâlp, iar fețele lor au fost vopsite în verde”.

Jurnaliștii nu explică de ce această metodă și nu o predare a hoților de buzunar la Poliție, dar lasă de înțeles că practica este una obișnuită.

Publicația Zaborona, în schimb, explică faptul că astfel de pedepse, considerate în afara legii, sunt destul de frecvente de când a pornit războiul, iar forțele de ordine sunt constrânse să securizeze linia frontului. În locul lor, s-au format așa-zisele „poliții populare”, formate îndeosebi din civili, care recurg uneori la astfel de metode, în lipsa unor instrumente care să le permită pedepse legale.

Metoda legării de stâlp și vopsirea fețelor lor în verde pare să fie, însă, una străveche în Ucraina și, de la începutul războiului, a fost semnalată și de jurnaliștii de la Novaya Gazeta, care au raportat cazuri asemănătoare în Herson.

Vopsitul feței în verde și expunerea micilor „găinari”, pentru a atrage oprobiul public, nu sunt legate, susțin activiștii romi, de vorbirea limbii ruse și nici de presupuse tentative de refugiere a romilor din zonele de război. ”Rusia exploatează acest lucru pentru a acuza Ucraina că ar fi condusă de neonazişti. Imaginile au fost distribuite pe compania de socializare Telegram de un cont condus de agenţi ai Rusiei”, a spus activistul rom Julian Kondur, care se află în Kiev. Kondur a fost citat de site-ul pentru drepturile romilor Romea.

Practic, mașina de propagandă rusă a manipulat o informație despre o practică discriminatorie, pentru a susține o retorică ”anti-nazisă”, proliferată de agenții pro-război ai Kremlinului.

Activiștii romi au denunțat practica legării de stâlp

Asociațiile pentru drepturile romilor au alertat autoritățile ucrainene.

Russia distorting photos for propaganda purposes, Roma nonprofits alert Ukrainian authorities https://t.co/ZqG2UyxOjn #Ukraina #roma #romea #racism #romani #roma #StopRussia #manipulation
SUPPORT https://t.co/fldTGUHl22: https://t.co/IupzhMmqvp pic.twitter.com/mgoUeTQDgd

— ROMEA (@romeanews) March 22, 2022

Activiștii romi avertizează că astfel de practici ilegale nu fac decât să ajute Rusia în proliferarea mesajelor sale.

Activistul Demyan Romanovych, citat de Zmina, a declarat: „Chiar nu vreau să dispersez trădarea în astfel de momente, dar nici să reduc la tăcere problemele nu este o opțiune, este mai bine să le adresăm rapid. Înțeleg că, în multe regiuni, forțele de ordine sunt pe deplin implicate în apărarea orașelor și, prin urmare, astfel de metode de combatere a jafurilor și a forțelor teroriste sunt de înțeles, deși nu sunt ideale. (…) Poliția trebuie să lupte cu criminalii, deși apărarea teroristă îi poate ajuta, dar nu comite genocid”, a spus Romanovych.

Cealaltă față a monedei

Este important, pentru contextul general, să explicăm și că Rusia este una dintre societățile europene cele mai discriminatorii cu romii. Un sondaj din anul 2020, deci înainte de începerea războiului, relatat în Svoboda, arată răspunsuri tranșante la problema romă. Jurnaliștii citează un studiu al centrului Levada în Rusia, potrivit căruia ”majoritatea respondenților și-au exprimat refuzul de a avea vecini, de a lucra sau de a fi prieten cu romii”. În plus, aproape jumătate dintre cei chestionați de Centrul Levada s-au exprimat în favoarea unei interdicții de a-i lăsa pe romi să reintre în țară, chiar dacă sunt cetățeni ruși. În același timp, 11% au declarat că își doresc ca ucrainenilor să nu li se permită să intre în Rusia, iar 26% au aceeași dorință față de locuitorii Asiei Centrale.

30/03/2022
Înrolarea obligatorie în armată, în ce condiții?
În contextul conflictelor militare generate de Federația Rusia în Ucraina, care amenință securitatea întregii Europe, tot mai multe persoane au început să vorbească despre înrolarea obligatorie în armată:

Sursa: Facebook

Verificăm de unde a pornit teama că România a decis integrarea bărbaților între 18 și 60 de ani în rezerva generală a României și care sunt, în acest moment, prevederile legale în legătură cu înrolarea și rezerva generală militară.

În ce context se poate declanșa mobilizarea?

Constituția României (art. 92-93) atribuie Preşedintelui României calitatea de a institui mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. De asemenea, Președintele poate decide declararea stării de asediu sau a stării de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale, în situații care pun în pericol securitatea națională.

În ce condiții?

La momentul de față, Legea nr. 446/2006, actualizată, privind pregătirea populației pentru apărare, reglementează, printre altele, condițiile în care se poate dispune înrolarea civililor în rezerva generală a României.

Conform legii, Serviciul militar se îndeplineşte în următoarele forme:
- activ (militar profesionist, în termen, elev sau student la instituţiile de învăţământ din sistemul de apărare şi securitate naţională, cu excepţia elevilor liceelor şi colegiilor militare, soldat sau gradat voluntar);
- în rezervă (rezervist voluntar și rezervist).
Practic, în momentul declarării mobilizării sau a stării de război/de asediu, îndeplinirea serviciului militar în calitate de militar în termen devine obligatorie pentru bărbaţii cu vârste cuprinse între 20 şi 35 de ani, care îndeplinesc criteriile pentru a îndeplini serviciul militar. La cerere, aceştia pot fi încorporaţi imediat după împlinirea vârstei de 18 ani. Femeile pot îndeplini, la cerere, oricare dintre formele serviciului militar. Femeile în stare de graviditate întrerup, la cerere sau la recomandarea medicului, îndeplinirea serviciului militar.

Rezerva de mobilizare cuprinde persoanele care pot fi folosite pentru instruire şi îndeplinirea unor misiuni pe timpul stării de asediu, al stării de mobilizare sau al stării de război şi este formată din:
- rezerva operaţională (militarii);
- rezerva generală (populația care nu face parte din rezerva operațională).
De unde a pornit știrea?

Zilele acestea, a apărut în presă un proiect de lege pentru completarea mai multor acte normative din domeniul apărării naționale. Printre legile propuse spre modificare, se numără și Legea nr. 446/2006.

Cea mai controversată astfel de modificare este generată de o completare a art. 15, referitor la vârsta de încorporare în rezerva generală:

Acum:

Propunere:

Astfel, conform proiectului, ministrul Apărări, cu aprobarea prim-ministrului, poate propune Consiliului Suprem de Apărare a Țării impunerea situației de criză, dar care nu implică declanșarea procedurilor pentru constituirea rezervei generale.

Ministrul Apărării Naționale, Vasile Dîncu, a declarat în 8 martie 2022 faptul că draftul de act normativ nu este încă în dezbatere publică și necesită modificări, urmând ca, atunci când va fi într-o formă finală, să fie prezentat și opiniei publice.

Concluzie

În acest moment, nu există niciun act normativ care să oblige bărbații din România să intre în rezerva generală militară a țării. Pentru că nu este instituită stare de mobilizare, de asediu sau de război, motiv pentru care nu se poate decide integrarea civililor în rezerva generală. De asemenea, proiectul de act normativ nici măcar nu este lansat în dezbatere publică, astfel că prevederile Legii nr. 446/2006 sunt în continuarea aplicabile până la eventuale modificări. În plus, starea de criză, care era prevăzută ca posibilitate de Guvern, nu implică și constituirea rezervei generale militare.
Photo by Filip Andrejevic on Unsplash
22/03/2022
Serghei Lavrov: Noi nu am atacat Ucraina
„Noi nu am atacat Ucraina.”
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov. Sursa: RFI

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov și omologul său ucrainean, Dmytro Kuleba, s-au intalnit pentru negocieri de încetare a focului, în 10 martie, în Turcia. În urma discuțiilor, care nu au dus la niciun rezultat, Lavrov a făcut câteva declarații care au șocat jurnaliștii prezenți. Printre altele, ministrul rus a declarat că ”Noi nu am atacat Ucraina, nu pregătim atac asupra altor țări. Vedem multă manipulare în Ucraina, vestul transformă Ucraina într-un experiment anti-rusesc”.

De ce am hotărât să verificăm această afirmație?

Declarațiile ministrului de Externe al Rusiei sunt false, lucru evident pentru oricine are acces liber la sursele de informație. Demersul de a demonta acest gen de minciuni poate părea ridicol în sine. Totuși, exact aceasta este capcana în care Occidentul a căzut după Războiul Rece, când a început să ignore mesajele evident false lansate de propaganda rusă.

Și astăzi, propaganda rusă este construită pe structurile fostei propagande sovietice. ”Teoria modernă a războiului informațional rusesc derivă direct din spetspropaganda, predată pentru prima dată ca materie la Institutul Militar Rus de Limbi Străine în 1942, dar cu origini adânci în ideologia marxist-leninistă”, arată un document CEPA (Centrul pentru Analiza Politicilor Europene) din 2016.

În 2017, un raport, publicat de London School of Economics and Political Science, a atras atenția că propaganda rusă renunță la subtilități și devine, pur și simplu, o construcție a minciunilor: ”Dacă, odată, Kremlinul a creat povești de dezinformare și falsuri cu grijă, acum, teorii ale conspirației ieftine și falsuri total neplauzibile sunt aruncate online în mod constant. Dezmințirea lor este ușoară, dar cantitatea mare poate risca să facă din asta un exercițiu inutil și, într-adevăr, scopul ar putea fi chiar acela de a forța Occidentul să piardă timp și resurse pentru dezmințire”.

Cercetătorii în studii politice au anticipat

Un alt raport, realizat în 2019 de Institutul pentru Studiul Războiului (Institute for the Study of War, ISW, Washington) arată o cronologie a politicii externe a Rusiei, bazată aproape exclusiv pe o retorică falsă:

Raportul a analizat politica putinistă din ultimii 20 de ani, observând că „Punctele de discuție ale Kremlinului sunt pur și simplu propagandă și este ușor să le respingem ca atare. Cu toate acestea, aceste retorici au fost repetate și amplificate timp de două decenii. Ele au devenit auto-susținuțe (…)”. Așadar, prin simpla repetare ciclică a unor minciuni, Kremlinul încearcă să recreeze o realitate pe care singur o inventează.

Un nou document de analiză, publicat în 2020 de Institutul pentru Studiul Războiului, tratează subiectul propagandei de la Kremlin, subliniind că face parte dintr-o strategie ofensivă. Pratic, propaganda este o tactică de război hibrid, dar din care Rusia nu exclude armele tradiționale: ”Rusia vede războaiele hibride ca linia principală a dezvoltării militare viitoare, mai degrabă decât un fenomen temporar. Armata rusă menține spațiu teoretic pentru ideea unui război convențional tradițional și nu afirmă că toate conflictele sunt acum hibride în mod inerent”.

Sociologii ucraineni au analizat și ei propaganda rusă care privea în mod direct Ucraina. În 2015, au realizat un index al eficienței propagandei de la Kremlin. Sociologii au identificat, în document, un lanț logic al minciunilor pe care Rusia l-a promovat: ”Credem că miezul propagandei este un lanț cvasilogic de raționament:

Euromaidan a fost organizat de americani și naționaliști → ca urmare a Euromaidanului, puterea a fost preluată de naționaliști, care reprezintă o amenințare pentru oamenii de limbă rusă → Crimeea și Ucraina de Est erau în pericol → Crimeea a reușit să evite amenințarea aderând la Rusia, dar regiunile ucrainene de est s-au revoltat și cer autonomie și garanții de securitate → naționaliștii care au preluat puterea au început războiul împotriva propriului popor” (lanțul se oprește în 2015, dar a continuat, așa cum am observat, cu retorica potrivit căreia Rusia vrea să elibereze Ucraina de naționaliștii și fasciștii care au ocupat-o).

În concluzie, declarațiile lui Serghei Lavrov trebuie înțelese exact în această notă: fac parte dintr-un mecanism de propagandă foarte bine pus la punct, de la care Kremlinul nu se abate.

Nu doar Lavrov

În fond, ministrul rus de Externe respectă regulile impuse chiar de regimul din care face parte. Roskomnadzor, Serviciul Federal rus pentru Supravegherea comunicațiilor, tehnologiei informației și mass-media, a interzis folosirea cuvintelor ”război” și ”invazie” imediat după prima zi a atacului împotriva Ucrainei. Termenul corect, a atras atenția regulatorul de la Kremlin, este ”operațiune militară specială”. Publicațiile care nu se conformează sunt amendate și închise. Persoanele fizice care folosesc aceste cuvinte (fie în spații publice, fie pe social media) sunt amendate și deținute.

Mai multe publicații media au fost deja închise. Presa independentă de la Moscova relatează că peste 150 de jurnaliști au părăsit Rusia, ca să nu fie arestațideținuți. Mii de cetățeni ruși au fost reținuți pentru că au ieșit la protest împotriva războiului din Ucraina.

*Foto: EPA

*Foto: AFP

Evidența: Rusia a atacat Ucraina

Conflictul din Ucraina are etape clare și documentate de multiple surse.
- Există numeroase imagini din satelit care arată distrugerile în urma bombardamentelor rusești
- Au fost publicate filmări cu drona, care arată dimensiunea distrugerilor cauzate de atacurile Rusiei
- Financial Times are o hartă în mișcare cu operațiunile armatei ruse pe teritoriul Ucrainei, începând din 24 februarie și până în prezent
- Think-tank-ul Consiliul pentru Politici Internaționale, fondat în 1921, a catalogat acțiunea Rusiei drept ”o invazie la scară largă” (”a full scale invasion”)
- Institutul pentru Studiul Războiului analizează zilnic mișcările de trupe rusești
În Kharkiv, distrugerile au fost dintre cele mai semnificative:

O bază militară din apropierea Poloniei a fost atacată:

O maternitate din Mariupol a fost afectată de bombardamente. Cel puțin trei persoane, printre care o femeie însărcinată și un copil, au murit:

În 14 martie, trupele rusești au bombardat și periferiile capitalei Kiev:

Emin Sansar/Anadolu AgencyGetty Images

Propaganda, combătută de SUA și UE

Declarațiile lui Serghei Lavrov au fost combătute inclusiv de Statele Unite și Uniunea Europeană.

Departamentul de Stat al SUA a scris, pe Facebook: ”FAPT: Kremlinul continuă să facă afirmații false și să răspândească dezinformare cu privire la războiul neprovocat și premeditat pe care Putin l-a început în Ucraina”.

Pagina EUvsDisinfo, un proiect extern dezvoltat de task force-ul East StratCom (înființat în 2015 de Consiliul Europei), a publicat, de asemenea, un mesaj video prin care demontează afirmațiile lui Lavrov:

#PutinsWar pic.twitter.com/pnP08Ns6Qo
— EUvsDisinfo (@EUvsDisinfo) March 10, 2022
16/03/2022
Panou rutier ”Du-te-n p…”, amplasat în Odessa

Imediat după invazia rusească în Ucraina, au apărut în spațiul public informații despre diverse strategii de descurajare a trupelor rusești, de către partea ucraineană. Una dintre acestea a fost presupusa modificare a panourilor rutiere, astfel încât trupele din Rusia să fie încurcate în deplasarea pe teritoriul Ucrainei.

De unde a plecat ideea?

Ideea transformării panourilor rutiere a venit chiar de la compania responsabilă cu montarea acestora în Ucraina, Ukravtodor (Agenția de Stat pentru Automobile și Drumuri). Agenția a postat, în 26 februarie (deci la două zile după primul moment al conflictului), următorul mesaj:

Este un îndemn pentru demontarea semnelor rutiere. „Inamicul are o legătură jalnică, nu se concentrează pe teren. Să-i ajutăm să ajungă direct în iad. Ukravtodor face apel la toate organizațiile rutiere, comunitățile teritoriale și autoritățile locale să înceapă imediat demontarea indicatoarelor rutiere din apropiere”, se arată în mesaj.

Textul panoului din fotografie, „Du-te-n p…”, expresie făcută celebră de apărătorii ucraineni din Insula Șerpilor care, confruntați cu un atac al armatei ruse, au transmis, prin radio: ”Navă de război rusească, du-te-n p…”.

Agenția ucraineană nu a menționat dacă fotografia este autentică sau nu, însă a preluat un articol publicat de Washington Post, cu titlul „Agenție ucraineană, îndemnând la înlăturarea semnelor, postează o fotografie falsă cu un mesaj colorat pentru Rusia”. Ukravtodor a distribuit articolul, cu textul: „Suntem foarte recunoscători pentru atenția și suportul vostru”.

Au fost amplasate și semne rutiere reale cu mesaje pentru armata rusă?

Alte două zile mai târziu, în 28 februarie, Ukravtodor a distribuit noi fotografii prin care arăta, de această dată, o acțiune din teren. Angajații săi, susținea agenția, urmau să amplaseze indicatoare rutiere cu chipul lui Vladimir Putin, peste care este suprapus semnul „interzis”. Indicatoarele, a notat Ukravtodor, urmau să fie montate pe drumurile naționale și europene.

Publicația Hotnews din România a preluat, însă, un alt mesaj, din 7 martie, care arată că un semn rutier cu mesajul photoshopat din prima postare a fost într-adevăr amplasat în trafic. Jurnalistul britanic Shaun Walker, corespondent special al The Guardian în Ucraina, a postat o fotografie care arată panoul, la intrarea în Odessa.

Road sign in Odessa

Straight on: fuck off
Left: fuck off again
Right: fuck off to Russia pic.twitter.com/2c1dzKxno9
— Shaun Walker (@shaunwalker7) March 7, 2022

Chestionat, de comentatori, dacă fotografia este reală, corespondentul britanic a revenit și a reafirmat că el însuși a surprins imaginile, cu câteva ore mai devreme. În sprijinul afirmației, a publicat o altă fotografie, realizată dintr-un unghi mai îndepărtat.

Somewhat bizarre to have endless messages in my mentions telling my this is photoshopped and “schooling” me in being able to recognise fakes. I took the photograph myself three hours ago. Here it is from further away. pic.twitter.com/VCmxwyCiYV
— Shaun Walker (@shaunwalker7) March 7, 2022

Shaun Walker se afla în drum spre graniță și a părăsit Ucraina o zi mai târziu, în 8 martie, când a postat un nou mesaj, de această dată apreciativ față de felul în care s-au organizat românii pentru a-i ajuta pe refugiații ucraineni.

Just left Ukraine to Romania. Huge queues of 6+ hours in snow and wind, caused by Ukraine border checks.

On the Ro side: food, hot drinks, free buses, help, volunteers, arranging of rooms. Free travel on Ro trains.

Textbook case of a civilised and humane approach to refugees. pic.twitter.com/ZzJGag6Irh
— Shaun Walker (@shaunwalker7) March 8, 2022

Concluzie

Fotografia inițială cu panoul care transmite o înjurătură la adresa invadatorilor ruși nu este autentică. În schimb, în Ucraina au fost montate indicatoare rutiere cu mesaje pentru soldații ruși, inclusiv unul similar cu cel postat inițial de agenția de drumuri ucraineană.

12/03/2022