Inspectoratul General al Poliției Române a transmis azi o precizare în care arată că nu există polițiști sub acoperire, infiltrați în organizațiile politice, având misiunea de a deconspira fraudele electorale. Precizarea a fost preluată de media mainstream devenind astfel un subiect național.
Am vrut să vedem cine răspândește astfel de falsuri și cum a ajuns Poliția Română să comunice despre un fake news cu “polițiști infiltrați”, în ziua alegerilor.
Am solicitat IGPR să ne transmită precizarea de presă și sursele falsului pe rețele sociale. Purtătorul de cuvânt al IGPR, Octavian Dan, ne-a transmis comunicatul inițial și a precizat că falsul a fost identificat pe mai multe conturi de Facebook. Dan a mai spus că nu poate preciza exact numele conturilor care au răspândit falsul.
Am căutat acest tip de fals pe Facebook și am descoperit o postare a deputatului USR de Bacău, Teodor Lazăr, de sâmbătă, 8 iunie. În postare, Lazăr se plânge că ar exista “toate aparențele unei acțiuni informative care vizează membrii USR, sediul USR și biroul parlamentar”.
Am remarcat că postarea deputatului este sponsorizată, inclusiv pentru astăzi, 9 iunie, ziua votului. Cu alte cuvinte, Teodor Lazăr a plătit o sumă de bani pentru a răspândi postarea sa către un public cât mai larg, inclusiv în ziua alegerilor.
În momentul actual monitorizăm această situație pentru a vedea dacă a mai fost răspândită și pe alte platforme de social media.
La momentul redactării acestui text, postarea sa are peste 200 de impresii (likes) și aproape 70 de distribuiri. Este însă neclar care au fost criteriile pe baza cărora IGPR a reacționat la această informație și nici dacă monitorizează probleme similare.
Ca reacție la acuzațiile deputatului – că filiala USR în care activează ar fi fost victima unei operațiuni de filaj din partea unei structuri a Poliției Române – IGPR a transmis reacția de mai jos:
“PRECIZARE
Având în vedere informațiile vehiculate în spațiul public, cu privire la ,,mai mulți polițiști sub acoperire sunt infiltrați în organizațiile partidelor politice, având misiunea de a deconspira fraudele electorale(Ialomița, Constanța, Cluj și Giurgiu)”, Centrul de Informare și Relații Publice din cadrul Poliției Române este abilitat să comunice următoarele:
Informațiile vehiculate sunt din sfera celor de tip ,,fake news”.
Activitățile polițiștilor sunt derulate cu respectarea prevederilor Legii nr 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, cele ale Legii nr 360/2002 privind Statutul Polițistului, precum și a celorlalte acte legislative incidente.
Reiterăm faptul că polițiștii nu derulează astfel de activități ,,sub acoperire”.
Recomandăm tuturor să se informeze doar din surse oficiale.”
În era preocupărilor crescânde privind schimbările climatice și impactul uman asupra mediului, acțiunile climatice au câștigat sprijin masiv, dar întâmpină și provocări semnificative. Dezinformarea din mediul online este una dintre principalele probleme. Pe rețelele de socializare circulă tot mai multe mesaje denigratoare și/sau negaționiste privind schimbările climatice și susținătorii mișcării pentru protejarea climei.
Ca să înțelegem de ce negaționismul climatic nu este un fenomen neglijabil, vom avea în vedere câteva aspecte:
Negaționismul climatic este o formă de respingere a ideii că schimbările climatice sunt în mare parte cauzate de activitățile umane, în special de emisiile de gaze cu efect de seră rezultate din arderea combustibililor fosili.
Această atitudine poate avea diferite motive, inclusiv lipsa de informare, scepticism față de știință sau anumite opinii politice.
Negaționismul climatic a devenit o forță puternică în dezbaterea publică. Mesajele care contestă realitatea schimbărilor climatice sau minimizează impactul activităților umane asupra mediului sunt tot mai răspândite. Aceste poziții amenință eforturile de conștientizare și acțiune în domeniul mediului.În ultima vreme, observatorii independenți au sesizat că negaționismul climatic devine din ce în ce mai organizat și se pot identifica strategii clare de răspândire a dezinformării. Potrivit unei analize a Centrului pentru combaterea urii digitale (CCDH), în ultima vreme, cei care răspândesc negaționismul climatic și-au schimbat focusul: nu mai vorbesc atât de mult despre faptul că schimbările climatice nu ar exista, ci că soluțiile pe care le avem la îndemână (ca trecerea la energie verde) ar fi, de fapt, la fel de poluante – sau chiar periculoase pentru sănătate, potrivit altor utilizatori.
Amploarea limbajului denigrator și negaționist pe platformele de socializare
O realitate este creșterea semnificativă a mesajelor denigratoare adresate susținătorilor acțiunilor climatice. Termeni precum „climate lunatic” (fanatic al climatului), „eco extremist” (extremist eco) și „green zealot” (fanatic al ecologiei) au fost folosiți pentru a caracteriza activiștii și promotorii schimbărilor climatice. Graficul de mai jos arată numărul de postări sau răspunsuri pe platforma Twitter folosind oricare dintre termenii „cultul climei”, „climatist” sau „climatiști” între 1 ianuarie 2022 și 30 noiembrie 2023.
Informațiile furnizate de CAAD (Climate Action Against Disinformation) descriu un fenomen în care, pe platformele de socializare, în special pe Facebook și Instagram, au fost identificate peste 68.000 de postări care conțineau un limbaj denigrator în legătură cu apărătorii climatului sau a persoanelor implicate în mișcarea pentru mediu. Termeni precum „climate lunatic” (fanatic al climatului), „eco extremist”(extremist eco), „green zealot” (fanatic al ecologiei) sau „Net Zero terrorist” (terorist al obiectivului Net Zero) au fost utilizați într-un mod peiorativ.
Conform datelor, aceste postări provin de la peste 35.000 de conturi unice, iar conținutul a fost distribuit de 1,86 milioane de ori pe cele două platforme sociale. Aceste cifre indică o prezență semnificativă a unor mesaje denigratoare și, în unele cazuri, negaționiste față de mișcarea pentru mediu sau susținătorii acțiunilor climatice.
Inclusiv în mediul online din România, observăm prezența unui limbaj denigrator în postările de pe platformele de socializare, adresat activiștilor pentru climă.
Foarte des, susținătorii măsurilor pentru combaterea schimbărilor climatice sunt atacați pe rețelele de socializare, cu termeni precum „globaliști” sau „oculta satanică”.
Un alt exemplu este acest videoclip postat de Green Report News, în care se dezbate modul în care ar trebui să ne raportăm la încălzirea globală, într-un context plin de zvonuri și conspirații. Secțiunea de comentarii este plină, însă, de reacții negative.
Un al treilea videoclip este al unui utilizator care adresează activiștilor pentru mediu eticheta de „progresiști” și „idioți utili ai sistemului”. Și acest conținut a generat o serie de comentarii, precum afirmația „Greta, o globalistă plătită de grupuri sataniste”.
Un al treilea videoclip este al unui utilizator care adresează activiștilor pentru mediu eticheta de „progresiști” și „idioți utili ai sistemului”. Și acest conținut a generat o serie de comentarii, precum afirmația „Greta, o globalistă plătită de grupuri sataniste”.
Am identificat și o postare în care schimbările climatice sunt numite „plan de sperietură” care „se desfășoară de mult timp”, iar în secțiunea de comentarii o afirmație: „Ăștia sunt niște psihopați care tot speră să rămânem proști și sclavi.”
Care este impactul asupra dezbaterii publice?
Mesajele denigratoare și negaționiste asupra acțiunilor climatice pot avea mai multe consecințe asupra susținătorilor acestor acțiuni și asupra societății, în general. Analiștii au accentuat mai ales trei dintre acestea:
Polarizarea și diviziunea socială
Mesajele denigratoare pot contribui la polarizarea societății. Opinia publică se împarte în două tabere cu viziuni diametral opuse, care de multe ori au reacții violente una față de cealaltă. Această polarizare poate îngreuna dialogul și colaborarea pentru găsirea soluțiilor la problemele climatice.
Profesorul Gabriel Bădescu, directorul Centrului pentru Studiu Democrației și Profesor Universitar în cadrul Facultății de Științe Politice a Universității Babes-Bolyai, adaugă că dezvoltarea negaționismului climatic poate contribui la polarizarea politică, fiind eficientă în context electoral:
„Creșterea numărului de mesaje de negaționism climatic este la prima vedere paradoxală, în condițiile în care modelele climatice sunt tot mai precise, iar predicțiile lor indică un viitor tot mai sumbru, în absența unor intervenții substanțiale. În același timp, fenomenele meteo extreme sunt resimțite în mod direct de cea mai mare parte a populației planetei. O parte importantă a explicației este aceea că negaționismul climatic și-a dovedit potențialul ridicat de a contribui la polarizarea politică, iar polarizarea este eficientă, din punct de vedere electoral, pentru promotorii mesajelor anti-mediu. În contextul UE, negaționismul climatic completează cu un impact în creștere pachetul de mesaje ce definesc tabăra euro-sceptică și anti-europeană.
Soluțiile includ întărirea dialogului cu cetățenii care sunt vulnerabili în raport cu politicile pro-mediu și ajustarea acestor politici astfel încât să nu amplifice inegalitățile din prezent. În același timp, este important ca specialiștii în teme relevante pentru dezbaterile despre mediu să fie cât mai prezenți în spațiul public. Nu în ultimul rând, campaniile de dezinformare ar trebui identificate și combătute”.
Descurajarea activismului pro-mediu
Persoanele care susțin acțiuni climatice pot fi descurajate să participe la eforturi pentru protejarea mediului, dacă sunt expuse la mesaje denigratoare.
Dezinformare și confuzie
Mesajele negaționiste contribuie la dezinformare și provoacă confuzie cu privire la realitatea schimbărilor climatice și la nevoia de acțiuni urgente. Studiile arată că acele companii care activează în țările cu un fenomen negaționist puternic au programe mai slabe de combatere a schimbărilor climatice și sunt mai susceptibile de a încălca regulile de mediu.
La nivel global, există o varietate de atitudini față de schimbările climatice și negarea acestora. În general, majoritatea țărilor și organizațiilor internaționale recunosc faptul că schimbările climatice sunt reale și că acțiunile umane au un impact semnificativ asupra mediului. Acordul de la Paris din 2015, la care au aderat majoritatea țărilor lumii, reflectă angajamentul global de a aborda problema schimbărilor climatice.
Pe de o parte, există inițiative și proiecte care promovează utilizarea surselor de energie regenerabilă, îmbunătățirea eficienței energetice și alte măsuri care contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Pe de altă parte, pot exista și voci care manifestă scepticism față de anumite aspecte ale dezbaterii privind schimbările climatice.
Organizațiile pentru mediu și susținătorii acțiunilor climatice răspund la aceste provocări prin promovarea dialogului și educației. Campanii pentru conștientizare, inițiative de responsabilizare și abordări constructive sunt esențiale pentru contracararea mesajelor denigratoare și negaționiste.
Este știința climatică un domeniu de încredere?
În pofida anumitor dubii, știința climatologică este în general foarte clară. Schimbările climatice sunt reale, iar activitățile umane au o contribuție semnificativă la aceste schimbări. Dezbaterile se concentrează mai degrabă pe măsurile specifice care ar trebui luate și pe impactul economic al acestora, decât pe existența sau cauza schimbărilor climatice în sine, care sunt deja documentate.
Instituții și organizații importante din întreaga lume, cu sute de cercetători angajați, studiază schimbările climatice. NASA, Copernicus și IPCC (Intergovernmental Panel on Climate Change) sunt câteva dintre acestea. NASA folosește sateliți și tehnologie spațială pentru a monitoriza temperatura și alte schimbări în atmosferă. Copernicus, gestionat de Agenția Spațială Europeană, furnizează date despre mediu și climă folosind sateliți, iar IPCC este un grup mondial, de experți ONU, care sintetizează informațiile științifice despre schimbările climatice.
Conform NASA, 97% dintre oamenii de știință sunt de acord că schimbările climatice sunt reale și că activitățile umane sunt principala cauză a acestora. Agenția de Protecție a Mediului din SUA (EPA) susține, de asemenea, că activitățile umane, cum ar fi arderea combustibililor fosili și defrișarea, contribuie semnificativ la schimbările climatice.
Programul ONU de combatere a schimbărilor climatice cuprinde eforturile Națiunilor Unite de a aborda și combate schimbările climatice. Acesta implică negocieri internaționale, stabilirea țintelor de reducere a emisiilor și sprijinirea inițiativelor de adaptare la schimbările climatice la nivel mondial.
Specialiștii români de la InfoClima subliniază, într-o declarație pentru Factual.ro, că schimbările climatice și contribuția oamenilor la acest proces nu este un subiect contestat în lumea academică:
„Cel mai bun argument împotriva unui mesaj denigrator este realitatea din jurul nostru. Faptul că avem o incidență mai mare a anilor secetoși, recorduri de temperatură de la an la an, valuri de căldură cu o periodicitatea crescută, niveluri alarmante de poluare (a aerului, apei și solului), nu sunt doar argumente teoretice, sunt adevăruri ce ne înconjoară. În acest sens, noi credem că un dialog sănătos pornește de la deschiderea cercetătorilor de a vorbi publicului larg despre lucrul lor și despre relația cercetării lor cu lumea ce ne înconjoară. Toți cercetătorii din rețeaua InfoClima au scris articole pentru că știu și văd relația dintre cercetarea lor și bunăstarea noastră imediată. Nu suntem într-un joc cu sumă 0, măsurile care contribuie la limitarea ritmului schimbărilor climatice sunt și măsuri care duc la creșterea bunăstării și confortului nostru. Or, limitarea emisiilor din transport înseamnă și aer mai curat și sănătos, electrificarea încălzirii și promovarea surselor regenerabile înseamnă independența energetică și reducerea cheltuielilor individuale pentru energie, orașe verzi înseamnă diminuarea impactului valurilor de căldură și sporirea confortului nostru. Acesta este argumentul care ar trebui să stea la baza dezbaterilor noastre, măsurile “verzi” nu vin să lase pe cineva în urmă, ci să ne aducă mai aproape unii de ceilalți și să contribuie pentru un mediu mai sănătos, sigur și bogat.”
Ligia Deca – ministrul Educației descrie, într-o postare pe Facebook, sistemul educațional românesc ca fiind „rezilient” și „participativ”.
Deca se referă la raportul PISA pentru anul trecut unde România a obținut scorul de 428 și nivelul doi în clasament, sub media recomandată de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD).
„Statistic, rezultatele României la PISA 2022 s-au menținut la aproximativ același nivel ca în 2018. La matematică, de exemplu, ponderea OECD a elevilor aflați la nivelul 2 sau mai sus de competență a scăzut cu 7 puncte procentuale, de la 76% în 2018, la 69% în 2022, în timp ce rezultatele țării noastre au rămas aproape stabile” a scris aceasta pe 5 decembrie 2023
PISA este un program internațional al OECD prin care se măsoară capacitatea elevilor de 15 ani de a-și folosi abilitățile și cunoștințele dobândite în științe, matematică și lectură pentru a face față provocărilor din viața reală. România participă la testările PISA încă din 2000, an în care a fost demarat programul.
Identitatea celor care comentează la postările ministrului Educației ridică însă semne de întrebare, iar noi am descoperit o rețea de peste 50 de conturi false care distribuie frecvent sau interacționează cu postările membrilor Partidului Național Liberal.
În plus, am identificat legături cu firme sau website-uri care nu fac altceva decât să promoveze politicieni.
Identități furate: comentatorul columbian
Rareș Aron a comentat la postare utilizând cuvinte pe care le-a folosit chiar Ligia Deca când a scris despre testele PISA. Comentariul lui a strâns cele mai multe reacții.
Contul lui Aron sugerează că acesta locuiește în Ploiești și a făcut prima postare în 27 iulie anul acesta. Următoarele postări sunt despre membri PNL, iar Nicolae Ciucă e un subiect pe care îl răspândește frecvent.
Am căutat poza lui Rareș Aron, în mai multe motoare de căutare, folosind funcția de image reverse search și aplicația InVid We Verify.
Inițial, am găsit aceeași persoană sub numele de Peter Lucas în Yandex, fotografia fiind asociată mai multor conturi pe rețele sociale rusești.
Contul lui Peter Lucas de pe vcontackte.ru are în plus o fotografie cu aceeași persoană îmbrăcată într-o uniformă militară.
Am căutat această imagine cu aplicația PIM Eyes și am ajuns pe o platformă socială din Filipine. De data aceasta, persoana se numește Austin Miller. O echipă guvernamentală de cybersecurity susține că platforma Friendster pare un website legitim, însă adresa de IP care găzduiește site-ul a avut incidente de phishing, brute force, hacking și atacuri DDoS.
O galerie de imagini cu aceeași persoană apare și pe site-ul lovescamfraud.de unde un utilizator spune că fotografiile respective au fost furate de către criminali și folosite în escrocherii online.
Același utilizator susține că personajul din imagini este de fapt un militar, pe nume Hector Bernal din Columbia. Am identificat ulterior aceeași persoană din fotografii pe o altă pagină de facebook numită Medicina Táctica Colombia.
Pe Hector Bernal îl găsim și pe Tik-Tok unde spune că e un bărbat responsabil și tată singur. Este posibil ca și acest cont să fie unul fals.
Pe lângă contul lui Rareș Aron care folosește imaginile cu militarul columbian, am mai identificat încă șapte conturi asemănătoare care comentează la postările ministrului Educației. Toate au în comun faptul că profilele folosesc identitatea altor persoane, unele din Minnesota, Tennesse sau Cehia.
Femeia bot de la Carrefour Buzău și lupta cu dezinformarea
„Felicitările noastre !!👏🙏 Combaterea discursului instigator la ură și dezinformării reprezintă o luptă esențială.”, scrie Oana Mocanu într-un comentariu la o altă postare făcută de Ligia Deca în 8 noiembrie 2023, după ce a participat la conferința UNESCO.
Contul Oanei Mocanu arată că aceasta ar fi studiat la Colegiul Economic din Buzău, s-a căsătorit pe 20 octombrie anul acesta și lucrează la magazinul Carrefour. Pe 1 decembrie a share-uit discursul Ligiei Deca cu ocazia Zilei Naționale. Este singura postare făcută.
Oana Mocanu este unul dintre conturile de Facebook care urmează un model similar celor peste 50 de conturi unice care au comentat la postările Ligiei Deca. Majoritatea au fost activitate începând cu iulie anul acesta, nu au prieteni sau urmăritori mulți, dar ajută la distribuirea mesajelor pe care Partidul Național Liberal, Ligia Deca sau Nicolae Ciucă le postează.
Am analizat trei postări făcute de contul Ligiei Deca și am descoperit o plajă largă: pagini de gătit, sănătate, frumusețe, muzicieni, formații, haine și accesorii, dar și conturi individuale. Toate ajută la creșterea notorietății online și încurajează participarea „oamenilor” în a-și exprima opiniile.
Meta folosește termenul de „comportament neautentic” asociat acestor tipuri de conturi. Regulile fac referire la folosirea conturilor false, creșterea în mod artificial a popularității conținutului și alte modalități de inducere în eroare a publicului și a comunităților cu care interacționează. Meta susține că-și asumă eliminarea conturilor și paginilor cu acest tip de comportament.
23 conturi și pagini interacționează cu o altă pagină de Facebook cu numele rptv.ro, care postează mesaje de tip știri din spectrul politic, dar și social. Video-urile de pe pagină sunt majoritatea preluări de la Realitatea Plus.
De exemplu, contul Laurențiu Dinu a distribuit din august anul acesta 35 de postări făcute de pagina rptv.ro, dar și 115 postări făcute de pe contul Nicolae Ciucă.
Pagina de Facebook rptv.ro a fost înregistrată în 2013 sub numele de Ilfovmagazin.ro, iar ulterior și-a modificat numele de mai multe ori. Postările disponibile încep însă din februarie 2018.
Conform datelor furnizate de Crowdtangle, pagina nu a înregistrat urmăritori până în 25 noiembrie 2021 când a reușit într-o singură zi să atragă peste 6000 de urmăritori. Peste zece zile, a crescut la peste 13.000.
În 13 Septembrie 2022 ajunsese la 15.900 de urmăritori, pe care îi pierde în ziua următoare, dar îi recapătă pe 15 septembrie. În 6 Iulie 2023 a pierdut din nou aproape 22.000 de urmăritori, pe care în ziua următoare i-a recăpătat. Tiparul se repetă încă o dată spre finalul lui iulie, dar și la începutul lui decembrie.
Site-ul rptv.ro la care face trimitere pagina de Facebook este o altă picătură într-un ocean de așa-zise publicații online care nu au echipă redacțională și nu au nici măcar un formular de contact. În articolele de pe site sunt mai mulți autori, printre care și Raluca F, Valentina V și Bianca M, dar nu există nicio informație legată de ei sau contactarea acestora.
Domeniul Rptv.ro a fost înregistrat în 2019 și este deținut de compania RD Total Media Consulting SRL. Conform informațiilor de pe site-ul ministerului de Finanțe, ultimul an în care compania a făcut o raportare contabilă a fost cu doi ani înainte să înregistreze domeniul, an în care avea un singur angajat. Acest lucru s-a întâmplat în 2017.
Am contactat reprezentanții RD Total Media Consulting SRL prin număr disponibil online pentru contactul cu firma, dar ni s-a transmis că numărul este greșit și persoana contactată nu deține informații despre firma menționată. Prin urmare, RD Total Media Consulting SRL, implicit rptv.ro în lipsa formularului de contact, nu pot fi contactate pentru obținerea unui comentariu legat de informațiile descoperite în material.
Firma RD Total Media Consulting SRL a fost înregistrată în sectorul 5 din București în iulie 2016 și furnizează teoretic servicii de reprezentare media. La momentul înființării a avut trei asociați: Angela Ciocoiu, Diana Gilgescu și GES Force SRL.
Diana Gilgescu a lucrat la GES Force SRL, iar acum este expert în achiziții publice la Akyle Security, conform profilului de Linkedin.
Akyle Security a oferit servicii de pază și protecție pentru Metrorex, Administrația Domeniului Statului, Universitatea Politehnică, Ministerul Culturii, Administrația Cimitirelor și alte companii de stat identificate de RISE Project, în investigația Felia interlopă din afacerea cu măști.
Unul din asociații Akyle Security este fostul avocat Robert Ionescu, care în timpul pandemiei de covid se lăuda pe Facebook că a reușit să aducă din Turcia un transport 1.000.000 măști și combinezoane. Îi mulțumea atunci premierului Ludovic Orban care era membru PNL și fostului șef al companiei de stat Unifarm.
Conexiunea dintre Diana Gilgescu și Robert Ionescu este vizibilă și în anunțurile de pe profilul de Linkedin, unde ea îi distribuie postările legate de securitatea cibernetică.
Detaliile de pe ROTLD cu privire la înregistrarea domeniului www.Rptv.ro mai scot la iveală însă o legătură politică mai profundă.
Adresa de email cu care a fost înregistrat site-ul ne duce către un alt website și o altă companie cu nume similar: AT VIDEO CREATIONS SRL. Firma este deținută acum de Adrian Vlad Țone. Pe 1 august 2022, acesta își invita urmăritorii la proțap și anunța „un nou proiectRptv.ro – Cum se face / Fabricat in Romania” făcând trimitere către pagina de facebook cu care interacționează conturile suspecte ce laudă activitatea Ligiei Deca.
Vlad Țone a lucrat ca profesor la diverse școli prin Ilfov, iar în ultimii zece ani a fost membru al Partidului Conservator, al ALDE și ulterior al PNL.
Politica l-a transformat în cățărător profesionist, și de la simplu profesor, după ce a schimbat mai multe funcții prin ministere, a ajuns consilier de stat în guvernul condus de Ludovic Orban, unde se ocupa de administrația publică locală. Anul acesta a depus o declarație de avere din poziția de șef serviciu la Universitatea De Științe Agronomice Și Medicină Veterinară.
Țone își ocupă timpul liber făcând afaceri cu statul. Europa Liberă a scos la iveală, în iulie anul acesta, că firmele lui au obținut contracte de aproape două milioane de lei de la autorități publice, majoritatea din Ilfov.
Un reprezentant al companiei AT VIDEO CREATIONS ne-a spus la telefon: „Noi în trecut, am lucrat și am făcut un site pentru cineva și a rămas acolo înregistrat. I-am rugat să schimbe acel lucru pentru că noi nu avem nicio implicare în tot demersul asta și nu am nicio treabă. (…) Noi lucrăm foarte multe, noi am făcut un site acum nu știu câți ani, când a fost înregistrat domeniul, nu știu să vă spun toate detaliile. M-a sunat o grămadă de lume, nu am nicio treabă„.
Ce sunt boții
Boții sunt roboți software care apar sub diferite forme și diferite automatizări. Ei sunt prezenți în spațiul online, cu precădere în rețele de sociale și sunt utilizați pentru diverse obiective. Spre exemplu, există boți care au fost folosiți să contribuie la procesul de recrutare a voluntarilor și a strângerilor de donații.
Există o subcategorie a boților care este programată să producă conținut spam pentru a crește notorietatea cuiva sau a unui mesaj. Acești traditional spambots utilizează un algoritm informatic menit să interacționeze cu oamenii sau cu alți boți în mediul online. Scopul final este modificarea comportamentului și promovarea unui anumit narativ.
Totuși, este complicat să identificăm un anumit tipar de bot, iar motivul este existența a unui număr mare de subcategorii și tipuri de boți. Există și posibilitatea ca boții pe care i-am prezentat în acest articol să facă parte din cyborgs, un tipar care propagă mesaje și comportamente asemănătoare celor umane în Social Media, dar care sunt vag structurate și generice.
Expunem mai jos o listă de indicii care ne pot ajuta să ne dăm seama că ne confruntăm cu un bot:
▶Rețelele profilelor și paginilor care interacționează cu postările vizate
De obicei, persoanele reale urmăresc alte persoane și boții urmăresc alți boți. Acest lucru totuși nu este valabil pentru toți boții, deoarece tehnologia avansează și apar interacțiuni directe între ei și persoane reale.
▶Activitatea lor în social media
Putem să ne uităm la tiparul de distribuire a mesajelor. Studiile ne arată că oamenii tind să-și schimbe comportamentul de fiecare dată când intră în mediul online, dar boții rămân sub același script de fiecare dată. Astfel, vom vedea puține subiecte pe profilurile de boți, și care nu ies dintr-un tipar anume. În cazul nostru, profilele analizate promovează strict lucruri promovate de membrii partidului.
▶Profilul boților
Cele opt furturi de identitate, adică de fotografii cu oameni din alte țări care nu au legătură cu România, faptul că anumite pagini care interacționează cu profilul politicianului nu au nicio legătură cu mesajul acestuia, dar și conturile fără activitate anterioară și cu puțini urmăritori arată comportamente atipice unor persoane reale.
Au trecut aproape doi ani de la începerea pandemiei de COVID-19. Am văzut în mod repetat cât de distructive pot fi dezinformarea și informarea eronată pentru armonia socială, democrație și sănătatea publică; prea multe vieți și destine au fost ruinate și prea multe persoane au pierdut pe cei dragi din cauza dezinformării. În calitate de rețea internațională de organizații de fact-checking (verificarea informațiilor) monitorizăm modul în care minciunile se răspândesc în mediul online și zilnic, vedem că YouTube este unul dintre principalele instrumente de dezinformare și informare eronată din mediul online de la nivel mondial. Aceasta este o îngrijorare majoră pentru comunitatea noastră globală de fact-checking.
Nu vedem un efort semnificativ din partea YouTube de a implementa politici care să abordeze problema. Din contră, YouTube permite ca platforma sa să fie transformată într-o armă de către persoane fără scrupule pentru a-i manipula și exploata pe alții și pentru a organiza și strânge fonduri pentru interese proprii. Măsurile curente se dovedesc insuficiente. Iată de ce vă solicităm să luați măsuri eficiente împotriva dezinformării și informării eronate și să elaborați o foaie de parcurs cu intervenții de politică și produse pentru a îmbunătăți ecosistemul informațiilor și să faceți acest lucru cu organizațiile independente și imparțiale de fact-checking de la nivel mondial.
Exemplele sunt prea multe pentru a le putea enumera pe toate. Multe din acele videoclipuri și canale sunt și astăzi online și au trecut pe sub radarul politicilor YouTube, în special în țările în care nu se vorbește limba engleză și în sudul lumii. Ne bucurăm că în ultima perioadă compania a luat câteva măsuri pentru a încerca să rezolve această problemă, dar pe baza a ceea ce vedem zilnic pe platformă, credem că aceste eforturi nu dau roade – de asemenea, YouTube nu a prezentat date de calitate care să dovedească eficiența acestor eforturi.
Până acum platforma companiei a încadrat discuțiile despre dezinformare ca o falsă dihotomie între a șterge sau nu a șterge conținut. Prin aceasta, YouTube evită posibilitatea de a face ceea ce s-a demonstrat că funcționează: experiența noastră de fact-checking împreună cu dovezile academice ne spun că prezentarea de informații verificate este mai eficientă decât ștergerea de conținut. De asemenea, este protejată libertatea de expresie recunoscându-se nevoia de informații suplimentare pentru a reduce riscurile la adresa vieții, sănătății, siguranței și proceselor democratice. Și având în vedere că un procent mare din vizualizările de pe YouTube este generat de propriul său algoritm de recomandare, YouTube ar trebui să se asigure, de asemenea, că nu promovează activ dezinformarea în rândul utilizatorilor săi sau că nu recomandă conținut provenit de pe canale care nu prezintă încredere.
Având în vedere toate aceste aspecte, propunem unele soluții care ar putea schimba mult situația în ceea ce privește reducerea diseminării dezinformării și a informațiilor eronate pe YouTube.
Un angajament referitor la o transparență semnificativă în ceea ce privește dezinformarea de pe platformă: YouTube ar trebui să susțină cercetări independente cu privire la originile diverselor campanii de dezinformare, amploarea și impactul acestora și cele mai eficiente metode de a demasca informațiile false. De asemenea, ar trebui să-și publice propria politică integrală de moderare cu privire la dezinformare și informațiile eronate, inclusiv utilizarea inteligenței artificiale și ce date stau la baza acesteia.
Dincolo de ștergerea conținutului din motive de conformitate legală, atenția YouTube ar trebui să se axeze pe furnizarea de context și oferirea de demascări, suprapuse în mod clar pe videoclipuri sau sub formă de conținut video suplimentar. Acest lucru poate veni doar dintr-o colaborare semnificativă și structurată, prin asumarea responsabilității și investiții sistematice în eforturile independente de verificare a informațiilor de la nivel mondial, eforturi care dau rezultate în ceea ce privește rezolvarea acestor probleme.
Luarea de măsuri împotriva celor care în mod repetat produc conținut marcat constant ca dezinformare sau informare eronată, în special împotriva celor care monetizează respectivul conținut pe platformă și în afara acesteia, în special prin împiedicarea algoritmilor de recomandare să promoveze conținut din astfel de surse de dezinformare.
Extinderea eforturilor curente și viitoare împotriva dezinformării și informării eronate în alte limbi decât limba engleză și furnizarea de date specifice țărilor și limbilor, precum și servicii de transcriere care funcționează în orice limbă.
Sperăm că veți lua în calcul implementarea acestor idei pentru binele public și să transformați YouTube într-o platformă care într-adevăr face tot ceea ce-i stă în putință pentru ca dezinformarea și informarea eronată să nu fie transformate în arme folosite împotriva utilizatorilor și societății în ansamblu. Suntem gata și putem să ajutăm YouTube. Dorim să avem o întâlnire cu dvs. pentru a discuta aceste probleme și să găsim căi pentru a promova o colaborare și așteptăm cu interes răspunsul dvs. la această propunere.
Africa Check (Senegal, Nigeria, Kenya, Africa de Sud) / Animal Político – El Sabueso (Mexic) / Aos Fatos (Brazilia) / Bolivia Verifica (Bolivia) / BOOM (India, Myanmar și Bangladesh) / Check Your Fact (SUA) / Code for Africa – PesaCheck (Burkina Faso, Burundi, Camerun, Republica Centrafricană, Coasta de Fildeș, Etiopia, Ghana, Guinea, Kenya, Mali, Niger, Nigeria, Senegal, Africa de Sud, Sudan, Tanzania, Uganda și Zimbabwe) / Colombiacheck (Columbia) / CORRECTIV (Germania) / Cotejo.info (Venezuela) / Chequeado (Argentina) / Delfi Lithuania (Lituania) / Demagog Association (Polonia) / Doğruluk Payı (Turcia) / Dubawa (Nigeria, Ghana, Sierra Leone, Liberia și Gambia) / Ecuador Chequea (Ecuador) / Ellinika Hoaxes (Grecia) / Fact Crescendo (India) / Fact-Check Ghana / FactCheck.org (SUA) / FactSpace West Africa / Facta (Italia) / FactcheckNI (Regatul Unit) / Factly (India) / Factual.ro (România) /FactWatch (Bangladesh) / Fakenews.pl (Polonia) / Faktist.no (Norvegia) / Faktograf.hr (Croația) / Faktoje (Albania) / Fast Check CL (Chile) / Fatabyyano (Orientul Apropiat și Africa de Nord) / Full Fact (Regatul Unit) / GRASS – FactCheck Georgia / India Today Group (India) / Istinomer (Serbia) / Istinomjer (Bosnia și Herțegovina) / Hibrid.info (Kosovo) / Knack Magazine (Belgia) / La Silla Vacía (Columbia) / Lead Stories (SUA) / Les Surligneurs (Franța) / Logically (Regatul Unit) / Lupa (Brazilia) / Maldita.es (Spania) / MediaWise (SUA) / Mongolian Fact-checking Center (Mongolia) / MyGoPen (Taiwan) / Myth Detector (Georgia) / NewsMobile (India) / Newschecker (India și Asia de Sud) / Newtral (Spania) / Observador – Fact Check (Portugalia) / Open Fact-checking (Italia) / OŠTRO (Slovenia) / Pagella Politica (Italia) Poligrafo (Portugalia) / PolitiFact (SUA) / Pravda (Polonia) / Rappler (Filipine) / Raskrinkavanje (Bosnia și Herțegovina) / Re:Check/Re:Baltica (Letonia) / RMIT ABC Fact Check (Australia) Rumor Scanner (Bangladesh) / Science Feedback (Franța) / StopFake (Ucraina) / Stopfals.md (Moldova) / Taiwan FactCheck Center (Taiwan) / Tempo (Indonezia) / Teyit (Turcia) / The Healthy Indian Project/THIP Media (India) / The Journal FactCheck (Irlanda) / The Logical Indian (Indian) / The Quint (India) / The Washington Post Fact-checker (SUA) / The Whistle (Israel) / Univision – elDetector (SUA) / VERA Files (Filipine) / Verificat (Spania) / Vishvas News (India) / Vistinomer (Macedonia de Nord) / VoxCheck (Ucraina) / 15min (Lituania),
În ultimele zile ale unui an complicat, puțin spus, este cazul să facem și o retrospectivă. Fiindcă citești asta pe Blogul Factual, nu te poți aștepta la mai puțin decât analiza informațiilor suspecte sau nefondate și verificarea lor prin instrumente bine puse la punct.
Raportul de mai jos cercetează o anume tulpină de știri false: narațiunile anti-occidentale lansate și distribuite în România, în ultimul an. În centrul atenției se află chiar propaganda rusă, menită să reducă încrederea cetățenilor în Occident și să-i tragă mai aproape de Moscova.
Suntem o „țară de mâna a doua”? „Colonie”? „Slugi” care „și-au vândut țara pe nimic” în fața Vestului manipulator? Am folosit instrumente jurnalistice, de verificare și analitice, pentru a cerceta modul în care aceste narațiuni s-au propagat și care actori le-au promovat.
