Etichetă: facebook

  • Cum am găsit boții de la Educație

    Cum am găsit boții de la Educație

    Ligia Deca – ministrul Educației descrie, într-o postare pe Facebook, sistemul educațional românesc ca fiind „rezilient” și „participativ”

    Deca se referă la raportul PISA pentru anul trecut unde România a obținut scorul de 428 și nivelul doi în clasament, sub media recomandată de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). 

    „Statistic, rezultatele României la PISA 2022 s-au menținut la aproximativ același nivel ca în 2018. La matematică, de exemplu, ponderea OECD a elevilor aflați la nivelul 2 sau mai sus de competență a scăzut cu 7 puncte procentuale, de la 76% în 2018, la 69% în 2022, în timp ce rezultatele țării noastre au rămas aproape stabile” a scris aceasta pe 5 decembrie 2023

    PISA este un program internațional al OECD prin care se măsoară capacitatea elevilor de 15 ani de a-și folosi abilitățile și cunoștințele dobândite în științe, matematică și lectură pentru a face față provocărilor din viața reală. România participă la testările PISA încă din 2000, an în care a fost demarat programul. 

    Identitatea celor care comentează la postările ministrului Educației ridică însă semne de întrebare, iar noi am descoperit o rețea de peste 50 de conturi false care distribuie frecvent sau interacționează cu postările membrilor Partidului Național Liberal. 

    În plus, am identificat legături cu firme sau website-uri care nu fac altceva decât să promoveze politicieni. 

    Identități furate: comentatorul columbian

    Rareș Aron a comentat la postare utilizând cuvinte pe care le-a folosit chiar Ligia Deca când a scris despre testele PISA. Comentariul lui a strâns cele mai multe reacții. 

    Contul lui Aron sugerează că acesta locuiește în Ploiești și a făcut prima postare în 27 iulie anul acesta. Următoarele postări sunt despre membri PNL, iar Nicolae Ciucă e un subiect pe care îl răspândește frecvent. 

    Am căutat poza lui Rareș Aron, în mai multe motoare de căutare, folosind funcția de image reverse search și aplicația InVid We Verify. 

    Inițial, am găsit aceeași persoană sub numele de Peter Lucas în Yandex, fotografia fiind asociată mai multor conturi pe rețele sociale rusești. 

    Contul lui Peter Lucas de pe vcontackte.ru are în plus o fotografie cu aceeași persoană îmbrăcată într-o uniformă militară. 

    Am căutat această imagine cu aplicația PIM Eyes și am ajuns pe o platformă socială din Filipine. De data aceasta, persoana se numește Austin Miller.  O echipă guvernamentală de cybersecurity susține că platforma Friendster pare un website legitim, însă adresa de IP care găzduiește site-ul a avut incidente de phishing, brute force, hacking și atacuri DDoS. 

    O galerie de imagini cu aceeași persoană apare și pe site-ul lovescamfraud.de unde un utilizator spune că fotografiile respective au fost furate de către criminali și folosite în escrocherii online. 

    Același utilizator susține că personajul din imagini este de fapt un militar, pe nume Hector Bernal din Columbia. Am identificat ulterior aceeași persoană din fotografii pe o altă pagină de facebook numită Medicina Táctica Colombia

    Pe Hector Bernal îl găsim și pe Tik-Tok  unde spune că e un bărbat responsabil și tată singur. Este posibil ca și acest cont să fie unul fals. 

    Pe lângă contul lui Rareș Aron care folosește imaginile cu militarul columbian, am mai identificat încă șapte conturi asemănătoare care comentează la postările ministrului Educației. Toate au în comun faptul că profilele folosesc identitatea altor persoane, unele din Minnesota, Tennesse sau Cehia. 

    Femeia bot de la Carrefour Buzău și lupta cu dezinformarea

    „Felicitările noastre !!👏🙏 Combaterea discursului instigator la ură și dezinformării reprezintă o luptă esențială.”, scrie Oana Mocanu într-un comentariu la o altă postare făcută de Ligia Deca în 8 noiembrie 2023, după ce a participat la conferința UNESCO.  

    Contul Oanei Mocanu arată că aceasta ar fi studiat la Colegiul Economic din Buzău, s-a căsătorit pe 20 octombrie anul acesta și lucrează la magazinul Carrefour. Pe 1 decembrie a share-uit discursul Ligiei Deca cu ocazia Zilei Naționale. Este singura postare făcută. 

    Oana Mocanu este unul dintre conturile de Facebook care urmează un model similar celor peste 50 de conturi unice care au comentat la postările Ligiei Deca. Majoritatea au fost activitate începând cu iulie anul acesta, nu au prieteni sau urmăritori mulți, dar ajută la distribuirea mesajelor pe care Partidul Național Liberal, Ligia Deca sau Nicolae Ciucă le postează. 

    Am analizat trei postări făcute de contul Ligiei Deca și am descoperit o plajă largă: pagini de gătit, sănătate, frumusețe, muzicieni, formații, haine și accesorii, dar și conturi individuale. Toate ajută la creșterea notorietății online și încurajează participarea „oamenilor” în a-și exprima opiniile.

    Meta folosește termenul de comportament neautentic asociat acestor tipuri de conturi. Regulile fac referire la folosirea conturilor false, creșterea în mod artificial a popularității conținutului și alte modalități de inducere în eroare a publicului și a comunităților cu care interacționează. Meta susține că-și asumă eliminarea conturilor și paginilor cu acest tip de comportament. 

    Misreport a identificat acest tip de comportament și l-a descris pe larg în articolul „Ciucăboții. Armata online care îi cântă ode premierului pe trei rețele sociale”, încă din aprilie 2023. Comentarii laudative îl ajutau pe Nicolae Ciucă, pe atunci premier, să-și ridice reach-ul postărilor. 

    Legăturile dintre boți și PNL

    23 conturi și pagini interacționează cu o altă pagină de Facebook cu numele rptv.ro, care postează mesaje de tip știri din spectrul politic, dar și social. Video-urile de pe pagină sunt majoritatea preluări de la Realitatea Plus. 

    De exemplu, contul Laurențiu Dinu a distribuit din august anul acesta 35 de postări făcute de pagina rptv.ro, dar și 115 postări făcute de pe contul Nicolae Ciucă. 

    Pagina de Facebook rptv.ro a fost înregistrată în 2013 sub numele de Ilfovmagazin.ro, iar ulterior și-a modificat numele de mai multe ori. Postările disponibile încep însă din februarie 2018. 

    Conform datelor furnizate de Crowdtangle, pagina nu a înregistrat urmăritori până în 25 noiembrie 2021 când a reușit într-o singură zi să atragă peste 6000 de urmăritori. Peste zece zile, a crescut la peste 13.000. 

    În 13 Septembrie 2022 ajunsese la 15.900 de urmăritori, pe care îi pierde în ziua următoare, dar îi recapătă pe 15 septembrie.  În 6 Iulie 2023 a pierdut din nou aproape 22.000 de urmăritori, pe care în ziua următoare i-a recăpătat. Tiparul se repetă încă o dată spre finalul lui iulie, dar și la începutul lui decembrie. 

    Site-ul rptv.ro la care face trimitere pagina de Facebook este o altă picătură într-un ocean de așa-zise publicații online care nu au echipă redacțională și nu au nici măcar un formular de contact. În articolele de pe site sunt mai mulți autori, printre care și Raluca F, Valentina V și Bianca M, dar nu există nicio informație legată de ei sau contactarea acestora.

    Domeniul Rptv.ro a fost înregistrat în 2019 și este deținut de compania RD Total Media Consulting SRL. Conform informațiilor de pe site-ul ministerului de Finanțe, ultimul an în care compania a făcut o raportare contabilă a fost cu doi ani înainte să înregistreze domeniul, an în care avea un singur angajat. Acest lucru s-a întâmplat în 2017. 

    Am contactat reprezentanții RD Total Media Consulting SRL prin număr disponibil online pentru contactul cu firma, dar ni s-a transmis că numărul este greșit și persoana contactată nu deține informații despre firma menționată. Prin urmare, RD Total Media Consulting SRL, implicit  rptv.ro în lipsa formularului de contact, nu pot fi contactate pentru obținerea unui comentariu legat de informațiile descoperite în material.

    Firma RD Total Media Consulting SRL a fost înregistrată în sectorul 5 din București în iulie 2016 și furnizează teoretic servicii de reprezentare media. La momentul înființării a avut trei asociați: Angela Ciocoiu, Diana Gilgescu  și GES Force SRL.

    Diana Gilgescu a lucrat la GES Force SRL, iar acum este expert în achiziții publice la  Akyle Security, conform profilului de Linkedin

    Akyle Security a oferit servicii de pază și protecție pentru Metrorex, Administrația Domeniului Statului, Universitatea Politehnică, Ministerul Culturii, Administrația Cimitirelor și alte companii de stat identificate de RISE Project, în investigația Felia interlopă din afacerea cu măști

    Unul din asociații Akyle Security este fostul avocat Robert Ionescu, care în timpul pandemiei de covid se lăuda pe Facebook că a reușit să aducă din Turcia un transport 1.000.000 măști și combinezoane. Îi mulțumea atunci premierului Ludovic Orban care era membru PNL și fostului șef al companiei de stat Unifarm. 

    Conexiunea dintre Diana Gilgescu și Robert Ionescu este vizibilă și în anunțurile de pe profilul de Linkedin, unde ea îi distribuie postările legate de securitatea cibernetică. 

    Detaliile de pe ROTLD cu privire la înregistrarea domeniului www.Rptv.ro mai scot la iveală însă o legătură politică mai profundă. 

    Adresa de email cu care a fost înregistrat site-ul ne duce către un alt website și o altă companie cu nume similar: AT VIDEO CREATIONS SRL. Firma este deținută acum de Adrian Vlad Țone. Pe 1 august 2022, acesta își invita urmăritorii la proțap și anunța „un nou proiect Rptv.ro – Cum se face / Fabricat in Romania” făcând trimitere către pagina de facebook cu care interacționează conturile suspecte ce laudă activitatea Ligiei Deca. 

    Vlad Țone a lucrat ca profesor la diverse școli prin Ilfov, iar în ultimii zece ani a fost membru al Partidului Conservator, al ALDE și ulterior al PNL. 

    Politica l-a transformat în cățărător profesionist,  și de la simplu profesor, după ce a schimbat mai multe funcții prin ministere, a ajuns consilier de stat în guvernul condus de Ludovic Orban, unde se ocupa de administrația publică locală. Anul acesta a depus o declarație de avere din poziția de șef serviciu la Universitatea De Științe Agronomice Și Medicină Veterinară.

    Țone își ocupă timpul liber făcând afaceri cu statul. Europa Liberă a scos la iveală, în iulie anul acesta, că firmele lui au obținut contracte de aproape două milioane de lei de la autorități publice, majoritatea din Ilfov. 

    Un reprezentant al companiei AT VIDEO CREATIONS ne-a spus la telefon: „Noi în trecut, am lucrat și am făcut un site pentru cineva și a rămas acolo înregistrat. I-am rugat să schimbe acel lucru pentru că noi nu avem nicio implicare în tot demersul asta și nu am nicio treabă. (…) Noi lucrăm foarte multe, noi am făcut un site acum nu știu câți ani, când a fost înregistrat domeniul, nu știu să vă spun toate detaliile. M-a sunat o grămadă de lume, nu am nicio treabă„.

    Ce sunt boții

    Boții sunt roboți software care apar sub diferite forme și diferite automatizări. Ei sunt prezenți în spațiul online, cu precădere în rețele de sociale și sunt utilizați pentru diverse obiective. Spre exemplu, există boți care au fost folosiți să contribuie la procesul de recrutare a voluntarilor și a strângerilor de donații. 

    Există o subcategorie a boților care este programată să producă conținut spam pentru a crește notorietatea cuiva sau a unui mesaj. Acești traditional spambots utilizează un algoritm informatic menit să interacționeze cu oamenii sau cu alți boți în mediul online. Scopul final este modificarea comportamentului și promovarea unui anumit narativ.

    Totuși, este complicat să identificăm un anumit tipar de bot, iar motivul este  existența a unui număr mare de subcategorii și tipuri de boți. Există și posibilitatea ca boții pe care i-am prezentat în acest articol să facă parte din cyborgs, un tipar care propagă mesaje și comportamente asemănătoare celor umane în Social Media, dar care sunt vag structurate și generice. 

    Expunem mai jos o listă de indicii care ne pot ajuta să ne dăm seama că ne confruntăm cu un bot

    ▶Rețelele profilelor și paginilor care interacționează cu postările vizate

    De obicei, persoanele reale urmăresc alte persoane și boții urmăresc alți boți. Acest lucru totuși nu este valabil pentru toți boții, deoarece tehnologia avansează și apar interacțiuni directe între ei și persoane reale.

    ▶Activitatea lor în social media

    Putem să ne uităm la tiparul de distribuire a mesajelor. Studiile ne arată că oamenii tind să-și schimbe comportamentul de fiecare dată când intră în mediul online, dar boții rămân sub același script de fiecare dată. Astfel, vom vedea puține subiecte pe profilurile de boți, și care nu ies dintr-un tipar anume. În cazul nostru, profilele analizate promovează strict lucruri promovate de membrii partidului.

    ▶Profilul boților

    Cele opt furturi de identitate, adică de fotografii cu oameni din alte țări care nu au legătură cu România, faptul că anumite pagini care interacționează cu profilul politicianului nu au nicio legătură cu mesajul acestuia, dar și conturile fără activitate anterioară și cu puțini urmăritori arată comportamente atipice unor persoane reale. 

    Autori: 

    • Matei Vrabie
    • Ana Mocanu

    Contribuitor:

    • Ana Poenariu
  • Factual se alătură programului de fact-checking al Meta

    Factual se alătură programului de fact-checking al Meta

    Factual.ro luptă de peste 8 ani împotriva dezinformării prin fact-checking pe politicile și pe declarațiile publice din România. Suntem bucuroși să anunțăm că de astăzi ne extindem aria de activitate astfel încât să cuprindă și alte tipuri de dezinformări, grație alăturării ca third-party fact-checkers în programul de fact-checking derulat Meta încă din 2016

    Factual va începe verificarea postărilor pe Facebook și Instagram în zilele următoare. Factual devine, astfel, al doilea partener din România al Meta, celălalt partener fiind AFP.

    Vom continua să derulăm și activitatea de fact-checking politic, în paralel cu monitorizarea rețelelor sociale pentru conținut înșelător sau care dezinformează.

    Cum funcționează, concret, parteneriatul cu Meta?

    Meta, companie ce deține unele dintre cele mai populare platforme de socializare (Facebook, Instagram, Whatsapp etc.), derulează un program prin care dorește să micșoreze impactul pe care îl au informațiile înșelătoare distribuite pe platformele sale.

    Astfel, în cadrul acestui program, activitatea de fact-checker a Factual va avea trei mari consecințe pentru postările de Facebook și Instagram descoperite a fi false sau scoase din context:

    • Vizibilitate redusă: atunci când un fact-checker al Factual.ro evaluează o postare ca fiind falsă, Facebook o va retrograda în feed, ceea ce va reduce în mod semnificativ numărul de persoane care vor vedea acea postare.
    • Imposibilitatea de monetizare: unele pagini pot rula reclame în schimbul cărora primesc bani de la advertiseri. Dacă aceste pagini (și domeniile lor) vor distribui în mod repetat știri marcate ca fiind false de echipa Factual, atunci li se va reduce posibilitatea de a distribui conținut și li se va elimina capacitatea de monetizare și promovare.
    • Semnalizare: atunci când o postare ajunge să fie marcată ca fiind falsă, Facebook avertizează persoanele care o vizualizează sau încearcă să o distribuie. Acest avertisment reduce considerabile șansele ca persoanele care văd acea postare să o și distribuie mai departe. Firește, autorii afirmației marcată ca fiind problematică pot contesta decizia.
    Mostră: modalitatea de semnalizare a unei postări de Facebook verificată de Factual și etichetată de Facebook ca fiind problematică din punct de vedere al acurateții factuale
    Mostră: modalitatea de semnalizare a unei postări de Instagram verificată de Factual și etichetată de Facebook ca fiind problematică din punct de vedere al acurateții factuale

    Context

    Despre Factual.ro

    Factual este gestionat formal de asociația Funky Citizens și funcționează în baza unei metodologii compatibilă cu principiile rețelei IFCN din care face parte. Redacția Factual se bucură de independență editorială și de o comunitate de experți care o ajută punctual, voluntar, iar implicarea Funky Citizens se limiteză la aspectele non-editoriale (operațional, comunicare, fundraising).

    Elena Calistru, președinte Funky Citizens, a declarat că

    „în contextul unui război fizic la granițele țării noastre și al unui război virtual ce are loc în spațiul nostru online, considerăm că trebuie să facem mai mult pentru a oferi utilizatorilor platformelor de social media, foarte populare din România, o verificare independentă a informațiilor. Ne bucurăm să ne alăturăm altor colegi ai IFCN într-un asemenea efort.” 

    Proiectul Factual.ro face parte, din 2021, și din IFCN (International Fact-Checking Network, gestionată de Poynter Institute) și este astfel conectată constant, în vederea schimbului de experiență, cu celelalte 90 de organizații din întreaga lume care au ca misiune lupta împotriva dezinformării. 

    La fel ca și ceilalți parteneri ai Meta în acest program de third-party fact-checkers, și Factual.ro respectă Codul de principii al IFCN, care îi impune standarde de:

    În calitate de semnatari ai codului de principii al IFCN, participăm alături de comunitatea globală de fact-check-eri la conferințe internaționale precum Global Fact

    Pentru orice fel de nelămuriri vizavi de activitatea Factual, vă invităm să ne contactați pe email, pe adresa fa***@*****al.ro.

  • Conturile de Facebook și alegerile europarlamentare

    În România există 9,8 milioane de conturi de Facebook. Mâine ne vom alege reprezentanții în Parlamentul European. În acest context, echipa Factual, ajutată de voluntari, a monitorizat conturile de Facebook a 30 de candidați politici.

    Selecția candidaților am făcut-o pornind de la analiza făcută de Politico și listele candidaților la aceste alegeri. Pe lângă aceștia, am mai făcut verificări pe declarații făcute și de alți oameni politici făcute în contextul alegerilor. Pentru că procesul de verificare este unul complex și include specialiști din diverse domenii, am publicat până în această zi 26 de verificări, iar alte declarații se află încă în procedura de peer-review.

    Cum au postat și ce am verificat

    Am verificat ce au scris aceștia pe paginile lor de socializare oficiale și pe conturile personale, dar nu am luat în considerare linkuri către interviuri sau dezbateri televizate și nici postări lipsite de conținut verificabil. Ci, doar ce au scris.

    Unii dintre ei au comunicat puțin sau mai deloc pe Facebook.

    Între 8 mai și 24 mai politicienii au avut 850 postări, numărul zilnic crescând pe măsură ce ne-am apropiat de ziua alegerilor.

    În mod interesant, cele mai populare postări ale candidaților nu au conținut afirmații verificabile sau promisiuni electorale. Situația este cea de mai jos:

    Pentru PSD, am verificat 12 declarații politice, 5 au primit verdictul de fals și 5 adevărat, una trunchiat și una parțial adevărat. Carmen Avram a avut cea mai populară postare pe Facebook. Această afirmație nu conține nimic verificabil.

    La PNL au existat afirmații politice verificabile, 3 au primit adevărat, una a primit trunchiat. Rareș Bogdan a făcut cea mai populară postare; nimic verificabil însă.

    Din partea USR – PLUS am verificat 2 afirmații, ambele adevărate. Dacian Cioloș a avut cele mai multe reacții la o postare care nu cuprinde informații verificabile.

    La ALDE am verificat 2 afirmații politice, una a primit fals și cealaltă trunchiat. Norica Nicolai a postat un link și a primit cele mai multe reacții. Ne-am asumat de la început că nu verificăm linkurile postate de candidați.

    La Pro România, au existat 3 afirmații politice verificate, toate adevărate. Victor Ponta a avut cea mai populară postare cu un video critic la adresa PSD, dar nici în acest caz nu a fost nimic verificabil.

    Ne vom pregăti mai bine pentru următoarele alegeri.

    Cum ne poți ajuta

    Factual este o inițiativă susținută exclusiv din donații individuale. Credem cu tărie că meriți să știi dacă poți avea încredere în ce spun cei care îți cer votul. Dacă și tu crezi la fel atunci susține proiectul Factual printr-o donație.