În perioada 11-12 iulie 2023, la Vilnius (Lituania) a avut loc Summitul NATO, unde s-au întâlnit reprezentanții statelor care fac parte din Alianță. Cu o zi înainte, deputatul Dumitru Viorel Focșa declara, într-un clip postat pe Facebook, că România se pregătește să intre în război cu Rusia. Filmarea atras peste 50.000 de vizualizări și sute de comentarii.
În videoclip, deputatul face referire la două articole (aici și aici), în care secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a prefațat câteva puncte din agenda evenimentului care a avut loc la Vilnius.
„Măi domnule Geoană, băi Ciolacule, băi domnule Iohannis, băi, voi vă gândiți în ce băgați România?! Oameni buni, noi trebuie să ieșim cât mai vehement, atât în spațiul virtual cât și pe la televiziuni, în special oamenii politici care să se opună acestui mod de a aborda conflictul dintre Rusia și Ucraina. Noi, românii, nu avem nimic de-a face cu acest conflict și riscăm să devenim un teatru de război între Statele Unite, care este partenerul strategic al României și Rusia”, arată deputatul Focșa în filmare, la min 2:06.
Afirmațiile lui Focșa fac parte dintr-o campanie vastă de dezinformare, care vizează conflictul din Ucraina. Mai multe detalii despre această campanie de dezinformare (denumită „război hibrid”) pot fi citite aici și aici. Factual.ro a mai analizat, anterior, elemente ale propagandei anti-occidentale (de la discursul potrivit căruia Rusia nu ar fi atacat Ucraina, până la presupusa încorporare a bărbaților români), dar existau semnale puternice ale acestui tip de dezinformare încă dinainte de începutul invaziei – găsiți o analiză din 2021, aici.
Nu este prima dată când un politician român distribuie informații false despre faptul că România se pregătește să intre în război.
În primul articol la care se referă deputatul Focșa, Mircea Geoană explică, de fapt, cum războiul psihologic este una dintre armele alternative de care se folosește statul rus. Concret, Geoană amintește de amenințările rușilor (făcute de Vladimir Saldo, așa-zis guvernator al zonei Herson din Ucraina, n.red.) de a arunca în aer podul podul Galați – Giurgiulești, care face legătura dintre România și Republica Moldova. În articol, Mircea Geoană atrage atenția asupra faptului că aceste amenințări nu sunt reale, ele făcând parte dintr-un război psihologic cu care Rusia încearcă să își intimideze adversarii.
În al doilea articol, Mircea Geoană explică modalitatea în care se schimbă o parte a strategiei militare a NATO. El spune că în cadrul summitului NATO, care urma să aibă loc la Vilnius (Lituania) în perioada 11-12 iulie 2023, s-a anunțat că noile planuri de apărare ale NATO sunt împărțite pe trei zone geografice: zona nordică, zona centrală și zona sudică, din care fac parte Marea Neagră și Marea Mediterană. Acestea au fost redefenite, pe fondul invaziei rusești în Ucraina. În acest context, a fost semnat un protocol prin care țările baltice se asociază pentru un scut antirachetă.
De semenea, în filmarea deputatului român se face referire la o armată a NATO de 300.000 de soldați. Este vorba despre o declarație făcută de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a spus, în cadrul summitului, că NATO va dispune de o armată formată din peste 300.000 de militari profesioniști, susținută de capacități aeriene și maritime, care va putea interveni în eventualitatea unui conflict în orice teritoriu deținut de o țară aliată.
În prezent, NATO este o alianță formată din 31 de țări, printre care se numără și România. Lista statelor membre poate fi accesată aici.
Potrivit informațiilor postate de agenția americană CIA anul trecut, armata noastră este compusă din aproximativ 75.000 de personal în serviciu activ (58.000 de forțe terestre; 7.000 de forțe navale; 10.000 de forțe aeriene). Datele arată că, în mare parte, inventarul armatei române este format din sisteme de arme din epoca sovietică și mai vechi produse pe plan intern, însă există și echipamente de origine occidentală din țările europene și din SUA, inclusiv avioane și vehicule blindate. În același timp, un articol publicat în 2022, în baza unor date obținute de la Ministerul Apărării Naționale, arată că în România există peste 1.000 de generali, chestori și contraamirali. Dintre aceștia, doar 150 ar fi apți pentru înrolare, în cazul unui conflict armat.
România face parte din așa-numitul „flanc estic” euro-atlantic, alături de Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria, Cehia și Bulgaria.
Flancul estic a fost constant întărit în ultimul an, pe fondul invaziei rusești în Ucraina, însă această strategie este una de apărare ca răspuns la acțiunile Rusiei – și nu de atac. Acest lucru a fost subliniat în numeroase rânduri de liderii alianței – inclusiv de președintele SUA, Joe Biden, prezent la summitul B9 de la Varșovia:
„În calitate de flanc estic al NATO, sunteți linia de front a apărării noastre colective. Și știți mai bine decât oricine ce este în joc în acest conflict nu doar pentru Ucraina, ci și pentru libertatea democrațiilor din întreaga Europă și din întreaga lume”.
Cum se propagă discursul pro-Kremlin în Europa?
Pentru o parte dintre politicienii europeni, conflictului dintre Rusia și Ucraina este văzut ca o oportunitate de a resuscita ideile conservatoare și naționaliste. Un studiu arată cum reacțiile și declarațiile reprezentanților care fac parte din formațiuni politice cu înclinații extremiste, încearcă să prezinte legitim atacul Rusiei asupra Ucrainei.
În Austria, Axel KASSEGGER (Austria, FPO – conservator/naționalist) are des discursuri antioccidentale. Politicianul a apărut într-o anchetă realizată în cadrul unei rețele globale de ziariști de investigație, privind un grup de politicieni europeni plătiți de Kremlin, pentru a sprijini anexarea Crimeei. Potrivit anchetei, politicieni din Germania, Cehia, Austria și Italia au primit sau urmau să primească mari sume de bani de la Kremlin, în schimbul sprijinirii intereselor rusești:
Legat de conflictul dintre Rusia și Ucraina, discursul politic al FPO are puncte comune cu discursul membrilor AUR din România:
- evitarea identificării Rusiei cu un stat agresor
- evitarea menționării faptului că poporul ucrainean suferă de pe urma invaziei
- scepticism tradițional față de Bruxelles și Washington, ale căror acțiuni sunt adesea puse sub semnul întrebării
La scurt timp după ce partidul populist de dreapta FIDESZ, condus de Viktor Orbán, a revenit la putere în Ungaria, în 2010, Rusia lui Vladimir Putin a devenit un aliat strategic pentru Ungaria. Jucând cartea suveraniștilor (vezi capitolul dedicat Ungariei, p. 168) împotriva Bruxelles-ului și „Occidentului” încă din anii 2010, Orban și aliații săi interni s-au bazat tot mai mult pe China, Rusia și alte regimuri autocratice, precum Azerbaidjanul, Kazahstanul și Turcia, ca surse de sprijin economic și politic alternativ. Pentru Orban și FIDESZ, aceasta a fost o strategie politică rațională, cel puțin într-o anumită măsură. Studiul citat dă ca explicație pentru această abordare faptul că căutat să-și extindă spațiul de manevră politică și economică în ceea ce privește UE, FMI și piețele financiare globale, de care Ungaria a fost mult timp dependentă.Prin acest tip de agendă politică, bazată pe un discurs fals, se încearcă atribuirea unui caracter legitim războiului început de Rusia.