Categorie: Război în Ucraina

Cu ce ajutoare pentru Ucraina se laudă România
Foto: refugiați ucraineni sosesc cu bacul la Isaccea, județul Tulcea, marti, 1 martie 2022. Inquam Photos / Adriana Neagoe

Imediat după Conferința Donatorilor, în 5 mai, Guvernul României a publicat, pe pagina oficială, un comunicat de presă preluat ulterior, ca atare, de multe instituții media (exemple aici, aici și aici), dar și de contul de comunicare al Partidului Național Liberal. Textul comunicatului spune că premierul Ciucă „a prezentat o nouă contribuție de asistență umanitară în valoare de 3,2 milioane euro”. Se poate face confuzia că România a aprobat deja acest ajutor, pe care doar l-a prezentat partenerilor săi europeni. În fapt, reprezentanții guvernelor prezenți la discuții au determinat linii viitoare de acțiune și au promis noi pachete de ajutor.

De altfel, reprezentanții UE au înaintat o sumă colosală, de 6,5 miliarde de euro, care ar fi fost preconizată ca ajutor viitor pentru Ucraina, în timpul acestei conferințe.

Unele dintre țările prezente au început deja demersurile pentru alocarea sumelor, în diferite forme de ajutor. Guvernul Suediei, de exemplu, a prezentat Parlamentului documentul pentru alocarea a nu mai puțin de 95 de milioane de euro pentru Ucraina.

https://twitter.com/SwedishPM/status/1532316534328131585?s=20&t=t2wVjMf5uShccXH0MxEOUQ

Factual.ro a înaintat o cerere către Secretariatul General al Guvernului, pentru a detalia pachetele de ajutor oferite până în acest moment Ucrainei. Potrivit răspunsului oficial, România, pe cale guvernamentală, a aprobat doar trei pachete de ajutor umanitar pentru Ucraina, anterior conferinței de la Varșovia:
- Februarie:
  - Medicamente oferite cu titlu gratuit de S.C Antibiotice S.A Iași și Terapia Cluj
  - Ajutoare constând în alimente, paturi, așternuturi și combustibil în valoare de 5 milioane de lei (1 milion de euro)
- Martie:
  - Ambulanțe din dotarea ISU – 11 mașini de tip A și B (nu și C, care sunt cele mai performante)
Ulterior conferinței de la Varșovia, la finalul lunii mai, România a mai aprobat un pachet de ajutor, într-adevăr cel mai mare de până acum, însă în valoare de doar 2 milioane de euro – nu de 3,2 milioane, așa cum a susținut premierul Ciucă.

Valoarea echivalentă în euro este de 2,3 milioane, cu tot cu TVA

De altfel, România este pe ultimele locuri în ceea ce privește ajutoarele financiare acordate Ucrainei. Institutul economic Kiel din Germania, care cercetează modul în care statele oferă ajutor Ucrainei încă din luna februarie, publică un studiu on-going (în derulare), care demonstrează care sunt guvernele care oferă în mod real un suport financiar Kievului.

Tracker-ul „Suport pentru Ucraina” NU plasează România în primii 15 susținători ai statului vecin. Ca procent din PIB, România se află sub 0,02% la capitolul fonduri oferite (ca atare sau ca pachete de ajutor), sub țări ca Bulgaria, Malta și Cipru.

Deși recunoaște contribuția pe care România o are pentru ajutorarea refugiaților ucraineni, studiul relevă că majoritatea covârșitoare a banilor cheltuiți sunt, de fapt, fonduri europene.

Suportul acordat de România este, așadar, minimal. Chiar dacă ar fi aprobat pachetul promis, de 3,2 milioane de euro, Guvernul țării noastre s-ar fi aflat în continuare la coada listei susținătorilor Ucrainei.
22/06/2022
Romii din Ucraina, folosiți drept armă de
propaganda rusă

„Neonaziștii ucraineni din orașul Lvov (n.r. Lviv) s-au dezlănțuit: refugiații ucraineni de naționalitate roma sunt mâzgăliți cu vopsea verde și legați de ‚stâlpul rușinii‛”.

Acesta este textul distribuit de mai mulți utilizatori ai rețelelor sociale, în urmă cu câteva zile. Este aceeași postare care apare și pe pagina pro-Kremlin ”Vești din Rusia”, cu alăturarea a două fotografii sugestive:

Informația s-a răspândit, însă, pe conturi în diverse limbi, care se adresează populațiilor din zone diferite (aici un tweet in engleză și aici o postare pentru publicul arab).

Ce se petrece, de fapt?

Manipularea pleacă de la o informație reală – în orașul Lviv, în 21 martie, câțiva romi au fost vopsiți cu verde pe față și legați de stâlpi cu bandă galbenă. Știrea apare pe site-ul de știri ”Acesta este Lviv”, cu explicația că fotografiile au fost primite de la martori oculari. Știrea explică ce s-a întâmplat:

”Fetele din microbuzul care circula pe răscrucea Halychyna au încercat să fure de la pasageri.

Oamenii au observat acest lucru și i-au scos pe hoți în stradă.

După aceea, fetele au fost legate de un stâlp, iar fețele lor au fost vopsite în verde”.

Jurnaliștii nu explică de ce această metodă și nu o predare a hoților de buzunar la Poliție, dar lasă de înțeles că practica este una obișnuită.

Publicația Zaborona, în schimb, explică faptul că astfel de pedepse, considerate în afara legii, sunt destul de frecvente de când a pornit războiul, iar forțele de ordine sunt constrânse să securizeze linia frontului. În locul lor, s-au format așa-zisele „poliții populare”, formate îndeosebi din civili, care recurg uneori la astfel de metode, în lipsa unor instrumente care să le permită pedepse legale.

Metoda legării de stâlp și vopsirea fețelor lor în verde pare să fie, însă, una străveche în Ucraina și, de la începutul războiului, a fost semnalată și de jurnaliștii de la Novaya Gazeta, care au raportat cazuri asemănătoare în Herson.

Vopsitul feței în verde și expunerea micilor „găinari”, pentru a atrage oprobiul public, nu sunt legate, susțin activiștii romi, de vorbirea limbii ruse și nici de presupuse tentative de refugiere a romilor din zonele de război. ”Rusia exploatează acest lucru pentru a acuza Ucraina că ar fi condusă de neonazişti. Imaginile au fost distribuite pe compania de socializare Telegram de un cont condus de agenţi ai Rusiei”, a spus activistul rom Julian Kondur, care se află în Kiev. Kondur a fost citat de site-ul pentru drepturile romilor Romea.

Practic, mașina de propagandă rusă a manipulat o informație despre o practică discriminatorie, pentru a susține o retorică ”anti-nazisă”, proliferată de agenții pro-război ai Kremlinului.

Activiștii romi au denunțat practica legării de stâlp

Asociațiile pentru drepturile romilor au alertat autoritățile ucrainene.

Russia distorting photos for propaganda purposes, Roma nonprofits alert Ukrainian authorities https://t.co/ZqG2UyxOjn #Ukraina #roma #romea #racism #romani #roma #StopRussia #manipulation
SUPPORT https://t.co/fldTGUHl22: https://t.co/IupzhMmqvp pic.twitter.com/mgoUeTQDgd

— ROMEA (@romeanews) March 22, 2022

Activiștii romi avertizează că astfel de practici ilegale nu fac decât să ajute Rusia în proliferarea mesajelor sale.

Activistul Demyan Romanovych, citat de Zmina, a declarat: „Chiar nu vreau să dispersez trădarea în astfel de momente, dar nici să reduc la tăcere problemele nu este o opțiune, este mai bine să le adresăm rapid. Înțeleg că, în multe regiuni, forțele de ordine sunt pe deplin implicate în apărarea orașelor și, prin urmare, astfel de metode de combatere a jafurilor și a forțelor teroriste sunt de înțeles, deși nu sunt ideale. (…) Poliția trebuie să lupte cu criminalii, deși apărarea teroristă îi poate ajuta, dar nu comite genocid”, a spus Romanovych.

Cealaltă față a monedei

Este important, pentru contextul general, să explicăm și că Rusia este una dintre societățile europene cele mai discriminatorii cu romii. Un sondaj din anul 2020, deci înainte de începerea războiului, relatat în Svoboda, arată răspunsuri tranșante la problema romă. Jurnaliștii citează un studiu al centrului Levada în Rusia, potrivit căruia ”majoritatea respondenților și-au exprimat refuzul de a avea vecini, de a lucra sau de a fi prieten cu romii”. În plus, aproape jumătate dintre cei chestionați de Centrul Levada s-au exprimat în favoarea unei interdicții de a-i lăsa pe romi să reintre în țară, chiar dacă sunt cetățeni ruși. În același timp, 11% au declarat că își doresc ca ucrainenilor să nu li se permită să intre în Rusia, iar 26% au aceeași dorință față de locuitorii Asiei Centrale.

30/03/2022
Înrolarea obligatorie în armată, în ce condiții?
În contextul conflictelor militare generate de Federația Rusia în Ucraina, care amenință securitatea întregii Europe, tot mai multe persoane au început să vorbească despre înrolarea obligatorie în armată:

Sursa: Facebook

Verificăm de unde a pornit teama că România a decis integrarea bărbaților între 18 și 60 de ani în rezerva generală a României și care sunt, în acest moment, prevederile legale în legătură cu înrolarea și rezerva generală militară.

În ce context se poate declanșa mobilizarea?

Constituția României (art. 92-93) atribuie Preşedintelui României calitatea de a institui mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. De asemenea, Președintele poate decide declararea stării de asediu sau a stării de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale, în situații care pun în pericol securitatea națională.

În ce condiții?

La momentul de față, Legea nr. 446/2006, actualizată, privind pregătirea populației pentru apărare, reglementează, printre altele, condițiile în care se poate dispune înrolarea civililor în rezerva generală a României.

Conform legii, Serviciul militar se îndeplineşte în următoarele forme:
- activ (militar profesionist, în termen, elev sau student la instituţiile de învăţământ din sistemul de apărare şi securitate naţională, cu excepţia elevilor liceelor şi colegiilor militare, soldat sau gradat voluntar);
- în rezervă (rezervist voluntar și rezervist).
Practic, în momentul declarării mobilizării sau a stării de război/de asediu, îndeplinirea serviciului militar în calitate de militar în termen devine obligatorie pentru bărbaţii cu vârste cuprinse între 20 şi 35 de ani, care îndeplinesc criteriile pentru a îndeplini serviciul militar. La cerere, aceştia pot fi încorporaţi imediat după împlinirea vârstei de 18 ani. Femeile pot îndeplini, la cerere, oricare dintre formele serviciului militar. Femeile în stare de graviditate întrerup, la cerere sau la recomandarea medicului, îndeplinirea serviciului militar.

Rezerva de mobilizare cuprinde persoanele care pot fi folosite pentru instruire şi îndeplinirea unor misiuni pe timpul stării de asediu, al stării de mobilizare sau al stării de război şi este formată din:
- rezerva operaţională (militarii);
- rezerva generală (populația care nu face parte din rezerva operațională).
De unde a pornit știrea?

Zilele acestea, a apărut în presă un proiect de lege pentru completarea mai multor acte normative din domeniul apărării naționale. Printre legile propuse spre modificare, se numără și Legea nr. 446/2006.

Cea mai controversată astfel de modificare este generată de o completare a art. 15, referitor la vârsta de încorporare în rezerva generală:

Acum:

Propunere:

Astfel, conform proiectului, ministrul Apărări, cu aprobarea prim-ministrului, poate propune Consiliului Suprem de Apărare a Țării impunerea situației de criză, dar care nu implică declanșarea procedurilor pentru constituirea rezervei generale.

Ministrul Apărării Naționale, Vasile Dîncu, a declarat în 8 martie 2022 faptul că draftul de act normativ nu este încă în dezbatere publică și necesită modificări, urmând ca, atunci când va fi într-o formă finală, să fie prezentat și opiniei publice.

Concluzie

În acest moment, nu există niciun act normativ care să oblige bărbații din România să intre în rezerva generală militară a țării. Pentru că nu este instituită stare de mobilizare, de asediu sau de război, motiv pentru care nu se poate decide integrarea civililor în rezerva generală. De asemenea, proiectul de act normativ nici măcar nu este lansat în dezbatere publică, astfel că prevederile Legii nr. 446/2006 sunt în continuarea aplicabile până la eventuale modificări. În plus, starea de criză, care era prevăzută ca posibilitate de Guvern, nu implică și constituirea rezervei generale militare.
Photo by Filip Andrejevic on Unsplash
22/03/2022
Și-a dat Putin afară angajații de la Kremlin?

_{*Foto: Vlad Vasnetsov/Pixabay}

Răspunsul corect la această întrebare este: nu știm. Dragoș Pîslaru, în schimb, s-a grăbit să dea această informație drept certă, rostogolind o supoziție care s-a născut în presa tabloidă din Statele Unite.

„Vladimir Putin a concediat întreg personalul de la Kremlin (peste 1.000 persoane), de frică să nu fie otrăvit. Ce paradox!”
a scris europarlamentarul USR-PLUS pe Facebook, în 18 martie

Postarea sa, care nu spune nimic altceva, a adunat peste 2.000 de like-uri. În comentarii, Dragoș Pîslaru a postat un link care duce la o știre ProTV.

Am refăcut parcursul acestei informații, altfel atrăgătoare.

Presa din România a „mușcat”

Dragoș Pîslaru citează Pro TV în comentariile de la postarea sa, care a publicat știrea, cu exact acest titlu:

Informația, însă, a fost publicată de aproape toate site-urile de știri din România, inclusiv Digi24 și Antena3.

Toate instituțiile media din România au aceeași sursă: un articol publicat de The Daily Beast, în 16 martie (în timp ce ProTV și Digi24 citează corect sursa, Antena3 oferă doar numele autorului articolului, fără să menționeze unde a fost publicată informația și, desigur, fără link către articolul original).

Articolul original, scris de Craig Copetas (fost corespondent la Moscova al Wall Street Journal), pornește de la o presupusă discuție pe care jurnalistul afirmă că a avut-o cu un fost agent secret. Singura indicație pe care care o avem despre această persoană este că ar fi fost, se menționează în articol, ”un agent clandestin veteran al Direcției Generale pentru Securitate Externă a Franței” – așadar, nici măcar un apropiat al Kremlinului.

Chiar și așa, articolul se concentrează pe un larg set de supoziții despre cum ar putea să fie anihilat Vladimir Putin, în opinia fostului agent. Titlul materialului original este ”Fost agent secret: iată cum Vladimir Putin ar putea să își găsească sfârșitul”.

Referirea la cei 1.000 de angajați concediați se face într-o singură frază, care sună chiar mai ipotetic decât analiza în sine:

”Potrivit unei surse care lucrează în eșaloanele superioare ale unui minister rus, Putin i-ar fi concediat în februarie pe cei aproximativ 1.000 de persoane – de la bucătari la spălători, la secretare la gardieni de corp – care au satisfăcut nevoile sale personale și profesionale zilnice și i-a înlocuit cu un nou grup de însoțitori”.

Asta e tot. Această frază a dus la valul de știri din România care dau drept sigură informația potrivit căreia Putin și-a concediat tot staff-ul de la Kremlin.

E The Daily Beast o sursă de încredere?

The Daily Beast este o publicație media online, în format tabloid. Creat în 2008 de Tina Brown, fost editor al altor publicații tabloide, ca Vanity Fair și The New Yorker. Este o combinație de agregator de știri și creator de conținut, dar fără să își fi câștigat respectul ca sursă de încredere.

Potrivit site-ul de analiză Ad Fontes Media, care a dezvoltat o hartă a încrederii pentru marile instituții de presă internaționale, The Daily Beast are un scor de aproximativ 36 de puncte, dintr-un maxim de 64 posibile, pe scara fiabilității (informații sigure, verificate).

Nici analiștii de la The Factual nu consideră publicația drept una dintre sursele cele mai de încredere și o situează tot la jumătatea graficului privind siguranța informațiilor oferite.

Concluzie

Dragoș Pîslaru a repetat o informație dată de presa din România drept sigură, dar care nu a fost verificată în niciun fel. Informația a plecat de la o singură sursă, însă nici măcar sursa originală nu dă informația drept certă. Nu există nicio voce oficială, din Rusia sau din afara ei, care să fi confirmat concedierea personalului de la Kremlin, de către Vladimir Putin.

21/03/2022