Inspectoratul General al Poliției Române a transmis azi o precizare în care arată că nu există polițiști sub acoperire, infiltrați în organizațiile politice, având misiunea de a deconspira fraudele electorale. Precizarea a fost preluată de media mainstream devenind astfel un subiect național.
Am vrut să vedem cine răspândește astfel de falsuri și cum a ajuns Poliția Română să comunice despre un fake news cu “polițiști infiltrați”, în ziua alegerilor.
Am solicitat IGPR să ne transmită precizarea de presă și sursele falsului pe rețele sociale. Purtătorul de cuvânt al IGPR, Octavian Dan, ne-a transmis comunicatul inițial și a precizat că falsul a fost identificat pe mai multe conturi de Facebook. Dan a mai spus că nu poate preciza exact numele conturilor care au răspândit falsul.
Am căutat acest tip de fals pe Facebook și am descoperit o postare a deputatului USR de Bacău, Teodor Lazăr, de sâmbătă, 8 iunie. În postare, Lazăr se plânge că ar exista “toate aparențele unei acțiuni informative care vizează membrii USR, sediul USR și biroul parlamentar”.
Am remarcat că postarea deputatului este sponsorizată, inclusiv pentru astăzi, 9 iunie, ziua votului. Cu alte cuvinte, Teodor Lazăr a plătit o sumă de bani pentru a răspândi postarea sa către un public cât mai larg, inclusiv în ziua alegerilor.
În momentul actual monitorizăm această situație pentru a vedea dacă a mai fost răspândită și pe alte platforme de social media.
La momentul redactării acestui text, postarea sa are peste 200 de impresii (likes) și aproape 70 de distribuiri. Este însă neclar care au fost criteriile pe baza cărora IGPR a reacționat la această informație și nici dacă monitorizează probleme similare.
Ca reacție la acuzațiile deputatului – că filiala USR în care activează ar fi fost victima unei operațiuni de filaj din partea unei structuri a Poliției Române – IGPR a transmis reacția de mai jos:
“PRECIZARE
Având în vedere informațiile vehiculate în spațiul public, cu privire la ,,mai mulți polițiști sub acoperire sunt infiltrați în organizațiile partidelor politice, având misiunea de a deconspira fraudele electorale(Ialomița, Constanța, Cluj și Giurgiu)”, Centrul de Informare și Relații Publice din cadrul Poliției Române este abilitat să comunice următoarele:
Informațiile vehiculate sunt din sfera celor de tip ,,fake news”.
Activitățile polițiștilor sunt derulate cu respectarea prevederilor Legii nr 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, cele ale Legii nr 360/2002 privind Statutul Polițistului, precum și a celorlalte acte legislative incidente.
Reiterăm faptul că polițiștii nu derulează astfel de activități ,,sub acoperire”.
Recomandăm tuturor să se informeze doar din surse oficiale.”
2024 e numit anul super electoral – mai mult de 70 țări din lume vor avea alegeri. Pentru România, 2024 aduce o premieră: toate tipurile de alegeri (parlamentare, europarlamentare, prezidențiale și locale) au loc în același an.
Toate țările membre UE își vor alege reprezentanții pentru Parlamentul European în perioada mai-iunie, astfel că nu numai România este în situația de a avea mai multe runde de alegeri în 2024. Belgia organizează în aceeași zi alegerile europarlamentare, alegerile legislative și alegerile locale pentru regiunea capitalei.
Pe lângă alegerile europarlamentare, Portugalia va avea și alegeri parlamentare în martie, după ce președintele a dizolvat Parlamentul în decembrie 2023, iar irlandezii vor vota în aceeași zi la alegerile europarlamentare și la cele locale.
În România, mai mulți lideri politici și-au arătat interesul pentru comasarea alegerilor locale cu cele europarlamentare (aici și aici), dar și dezacordul față de o astfel de propunere (aici și aici).
Când au mai fost comasate alegeri în România?
Tehnic, putem vorbi de o comasare, înainte ca mandatul de președinte al României să devină unul de 5 ani. Acest lucru s-a întâmplat în epoca imediat post-comunistă, când prezidențialele și parlamentarele aveau loc deodată, având în vedere că mandatele aveau exact aceeași durată. Practic, dacă excludem această situație, răspunsul ar fi niciodată.
Iată cronologia datelor alegerilordin România postcomunistă:
Așadar, alegerile ar putea fi considerate comasate au fost în cazul votului pentru parlamentare desfășurat în același timp cu primul tur al alegerilor prezidențiale, din 1990 până în 2004 inclusiv, datorită faptului că mandatul președintelui dura 4 ani, conform Constituției din 1991 (Articolul 83). Adică mandatul corespundea cu cel de parlamentar, ca durată, deci se termina în același timp. Din 2003, mandatul președintelui este de 5 ani (Articolul 83).
Care ar trebui să fie datele alegerilor din 2024?
Conform legii, data alegerilor prezidențiale se alege cu cel puțin 75 de zile înainte (aproximativ 2 luni și jumătate) de către Guvern, în luna anterioară lunii în care se termină mandatul de președinte. Pentru cel de-al doilea mandat, Klaus Iohannis și-a depus jurământul în 21 decembrie 2019, moment din care și-a exercitat mandatul de președinte. Așadar, fiindcă mandatul va expira în 21 decembrie 2024, alegerile pentru un nou președinte ar trebui să aibă loc în noiembrie-decembrie 2024.
Dataalegerilor parlamentare „se aduce la cunoștință publică” cu cel puțin 90 de zile înainte (aproximativ 3 luni), iar, conform articolului 63 din Constituție, mandatul durează 4 ani, însă poate fi prelungit, în situații excepționale. Alegerile parlamentare din 2020 au avut loc în 6 decembrie, iar parlamentarii și-au preluat mandatele în 17-18 decembrie (predate de prefectura fiecărui județ, potrivit legii). Ca atare, alegerile parlamentare ar trebui organizate tot în noiembrie-decembrie 2024.
Aleșii locali au de asemenea un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit la nevoie (articolele 128, 151 și 177 din Codul administrativ).
În 2020, mandatele aleșilor locali au fost prelungite din cauza pandemiei (intrând în categoria situațiilor excepționale), iar alegerile având loc în 27 septembrie – și nu în iunie, cum se întâmplase cu ultimele runde de alegeri locale de până atunci. Primarii și consilierii locali și județeni și-au preluat mandatele după stabilirea rezultatelor finale, în luna octombrie. Ca atare, alagerile ar trebui organizate în septembrie 2024. Articolul 10 de la „Titlul I Alegerea autorităților administrației publice locale” al Legii 115/2015 stabilește că data alegerilor poate fi aleasă de către Guvern cu cel puțin 75 de zile înainte de votare.
În privința alegerilor pentru Parlamentul European, legea spune că data trebuie stabilită cu cel puțin 90 de zile înainte, iar mandatul europarlamentarilor este de 5 ani. În 2019, alegerile au avut loc în 26 mai, iar europarlamentarii și-au preluat mandatele în luna iunie. Pentru 2024, Comisia Europeană a stabilit deja datele alegerilor, iar acestea trebuie să se desfășoare între 6-9 iunie. Statele membre sunt responsabile de organizarea alegerilor, pot decide și modificarea acestor date, însă respectând regulile electorale și mandatul de 5 ani.
Pot fi schimbate datele alegerilor?
Codul bunelor practici în materie electoralăal Comisiei de la Veneția (instituție care aparține de Consiliul Europei și care se ocupă de probleme ce țin de constituționalitate) subliniază că elementele ce țin de dreptul electoral nu ar trebui schimbate cu mai puțin de 1 an înainte de alegeri:
„Elementele fundamentale ale dreptului electoral, în special, sistemul electoral propriu zis, componenţa comisiilor electorale şi constituirea circumscripţiilor electorale, nu trebuie amendate decât cel puţin cu un an înainte de alegeri, sau trebuie înscrise în constituţie sau formulate în formă de document cu un statut mai înalt decât cel al unei legi ordinare”.
Pentru a schimba datele alegerilor (adică pentru a comasa unele dintre ele), România ar trebui să emită o lege nouă, iar acest lucru este contra-recomandat de Comisia de la Veneția.
Complicațiile unei comasări
Expertul în bună guvernare și procese electorale Septimius Pârvu a realizat, pentru Expert Forum, un material despre comasarea alegerilor locale cu cele europarlamentare. Acesta este de părere că o comasare a datelor ar afecta direct cetățeanul cu drept de vot:
„Va fi afectat dreptul de vot. O consecință gravă a acestei decizii este că, pentru alegerile locale, s-ar elimina de facto dreptul de a vota la adresa de reședință pentru alegătorii care nu și-au înregistrat reședința cu cel târziu șase luni înaintea datei alegerilor, adică la începutul lui ianuarie”.
Și dreptul de a candida va fi afectat, pentru că nu ar mai fi posibilă depunerea de candidaturi pentru ambele tipuri alegeri.
Alte complicații ce vin odată cu desfășurarea celor 2 tipuri de alegeri în același timp:
acreditarea observatorilor se face diferit,
regulile de formare a birourilor electorale diferă,
numărul mare de buletine de vot (5),
„logici electorale diferite” (campania candidaților la europarlamentare ar trebui să abordeze teme europene, pe când candidații la alegerile locale se concentrează pe subiectele ce privesc comunitățile locale).
Un exemplu ipotetic de alegător afectat de aceste schimbări ar fi un tânăr care studiază în afara României. La alegerile europarlamentare, el ar putea vota la secțiile organizate de statul român în străinătate, fără proceduri suplimentare, în timp ce, pentru alegerile locale, el ar trebui să se afle în localitatea în care are domiciliul sau reședința (articolul 3). În situația în care cele două alegeri se vor comasa, va trebui creat un cadru legislativ care să le permită studenților din străinătate să poată vota în continuare la europarlamentare.
Septimius Pârvu a explicat, pentru Factual.ro, că principala problemă a comasării este haosul care se va crea. Cadrul legislativ este diferit pentru cele 2 runde de alegeri, reprezentanții în secțiile de votare se stabilesc diferit, Ministerul Afacerilor Interne are anumite atribuții pentru organizarea alegerilor europarlamentare, atribuții pe care le are Autoritatea Electorală Permanentă pentru cele locale. În acest context, când mai sunt doar 4 luni până la alegeri, autoritatea electorală încă nu știe cum să se pregătească.
Per total, partidele politice „fac un joc periculos”, susține Septimisius Pîrvu, fiind mai degrabă o decizie politică, pentru că nu par să se gândească la cadrul legislativ și la modificările legislative care ar trebui făcute. Mai mult, nu au avut loc consultări sau dezbateri publice pe această temă.
„Abuz de putere”
Profesorul universitar de științe politice Cristian Preda este și mai ferm:
„O comasare decisă acum, în lipsa unui consens și în absența unei situații de urgență, e un abuz de putere”, a declarat acesta, pentru Factual.ro.
În materialul de aici, Cristian Preda mai punctează că argumentul folosit de premierul Ciolacu (cum că Belgia și Irlanda organizează alegerile locale în același timp cu cele europarlamentare) nu este valabil, pentru că programarea votării în aceste țări s-a făcut cu mult timp înainte.
De asemenea, argumentul financiar (economia făcută prin organizarea celor 2 tipuri în același timp) nu stă în picioare pentru că, în 2007, când a avut loc un referendum în același timp cu alegerile europarlamentare, secțiile de votare au fost dublate, iar birourile electorale au fost separate în secțiile de votare, deci efortul financiar ar fi similar.
În era preocupărilor crescânde privind schimbările climatice și impactul uman asupra mediului, acțiunile climatice au câștigat sprijin masiv, dar întâmpină și provocări semnificative. Dezinformarea din mediul online este una dintre principalele probleme. Pe rețelele de socializare circulă tot mai multe mesaje denigratoare și/sau negaționiste privind schimbările climatice și susținătorii mișcării pentru protejarea climei.
Ca să înțelegem de ce negaționismul climatic nu este un fenomen neglijabil, vom avea în vedere câteva aspecte:
Negaționismul climatic este o formă de respingere a ideii că schimbările climatice sunt în mare parte cauzate de activitățile umane, în special de emisiile de gaze cu efect de seră rezultate din arderea combustibililor fosili.
Această atitudine poate avea diferite motive, inclusiv lipsa de informare, scepticism față de știință sau anumite opinii politice.
Negaționismul climatic a devenit o forță puternică în dezbaterea publică. Mesajele care contestă realitatea schimbărilor climatice sau minimizează impactul activităților umane asupra mediului sunt tot mai răspândite. Aceste poziții amenință eforturile de conștientizare și acțiune în domeniul mediului.În ultima vreme, observatorii independenți au sesizat că negaționismul climatic devine din ce în ce mai organizat și se pot identifica strategii clare de răspândire a dezinformării. Potrivit unei analize a Centrului pentru combaterea urii digitale (CCDH), în ultima vreme, cei care răspândesc negaționismul climatic și-au schimbat focusul: nu mai vorbesc atât de mult despre faptul că schimbările climatice nu ar exista, ci că soluțiile pe care le avem la îndemână (ca trecerea la energie verde) ar fi, de fapt, la fel de poluante – sau chiar periculoase pentru sănătate, potrivit altor utilizatori.
Amploarea limbajului denigrator și negaționist pe platformele de socializare
O realitate este creșterea semnificativă a mesajelor denigratoare adresate susținătorilor acțiunilor climatice. Termeni precum „climate lunatic” (fanatic al climatului), „eco extremist” (extremist eco) și „green zealot” (fanatic al ecologiei) au fost folosiți pentru a caracteriza activiștii și promotorii schimbărilor climatice. Graficul de mai jos arată numărul de postări sau răspunsuri pe platforma Twitter folosind oricare dintre termenii „cultul climei”, „climatist” sau „climatiști” între 1 ianuarie 2022 și 30 noiembrie 2023.
Informațiile furnizate de CAAD (Climate Action Against Disinformation) descriu un fenomen în care, pe platformele de socializare, în special pe Facebook și Instagram, au fost identificate peste 68.000 de postări care conțineau un limbaj denigrator în legătură cu apărătorii climatului sau a persoanelor implicate în mișcarea pentru mediu. Termeni precum „climate lunatic” (fanatic al climatului), „eco extremist”(extremist eco), „green zealot” (fanatic al ecologiei) sau „Net Zero terrorist” (terorist al obiectivului Net Zero) au fost utilizați într-un mod peiorativ.
Conform datelor, aceste postări provin de la peste 35.000 de conturi unice, iar conținutul a fost distribuit de 1,86 milioane de ori pe cele două platforme sociale. Aceste cifre indică o prezență semnificativă a unor mesaje denigratoare și, în unele cazuri, negaționiste față de mișcarea pentru mediu sau susținătorii acțiunilor climatice.
Inclusiv în mediul online din România, observăm prezența unui limbaj denigrator în postările de pe platformele de socializare, adresat activiștilor pentru climă.
Foarte des, susținătorii măsurilor pentru combaterea schimbărilor climatice sunt atacați pe rețelele de socializare, cu termeni precum „globaliști” sau „oculta satanică”.
Un alt exemplu este acest videoclip postat de Green Report News, în care se dezbate modul în care ar trebui să ne raportăm la încălzirea globală, într-un context plin de zvonuri și conspirații. Secțiunea de comentarii este plină, însă, de reacții negative.
Un al treilea videoclip este al unui utilizator care adresează activiștilor pentru mediu eticheta de „progresiști” și „idioți utili ai sistemului”. Și acest conținut a generat o serie de comentarii, precum afirmația „Greta, o globalistă plătită de grupuri sataniste”.
Un al treilea videoclip este al unui utilizator care adresează activiștilor pentru mediu eticheta de „progresiști” și „idioți utili ai sistemului”. Și acest conținut a generat o serie de comentarii, precum afirmația „Greta, o globalistă plătită de grupuri sataniste”.
Am identificat și o postare în care schimbările climatice sunt numite „plan de sperietură” care „se desfășoară de mult timp”, iar în secțiunea de comentarii o afirmație: „Ăștia sunt niște psihopați care tot speră să rămânem proști și sclavi.”
Care este impactul asupra dezbaterii publice?
Mesajele denigratoare și negaționiste asupra acțiunilor climatice pot avea mai multe consecințe asupra susținătorilor acestor acțiuni și asupra societății, în general. Analiștii au accentuat mai ales trei dintre acestea:
Polarizarea și diviziunea socială
Mesajele denigratoare pot contribui la polarizarea societății. Opinia publică se împarte în două tabere cu viziuni diametral opuse, care de multe ori au reacții violente una față de cealaltă. Această polarizare poate îngreuna dialogul și colaborarea pentru găsirea soluțiilor la problemele climatice.
Profesorul Gabriel Bădescu, directorul Centrului pentru Studiu Democrației și Profesor Universitar în cadrul Facultății de Științe Politice a Universității Babes-Bolyai, adaugă că dezvoltarea negaționismului climatic poate contribui la polarizarea politică, fiind eficientă în context electoral:
„Creșterea numărului de mesaje de negaționism climatic este la prima vedere paradoxală, în condițiile în care modelele climatice sunt tot mai precise, iar predicțiile lor indică un viitor tot mai sumbru, în absența unor intervenții substanțiale. În același timp, fenomenele meteo extreme sunt resimțite în mod direct de cea mai mare parte a populației planetei. O parte importantă a explicației este aceea că negaționismul climatic și-a dovedit potențialul ridicat de a contribui la polarizarea politică, iar polarizarea este eficientă, din punct de vedere electoral, pentru promotorii mesajelor anti-mediu. În contextul UE, negaționismul climatic completează cu un impact în creștere pachetul de mesaje ce definesc tabăra euro-sceptică și anti-europeană.
Soluțiile includ întărirea dialogului cu cetățenii care sunt vulnerabili în raport cu politicile pro-mediu și ajustarea acestor politici astfel încât să nu amplifice inegalitățile din prezent. În același timp, este important ca specialiștii în teme relevante pentru dezbaterile despre mediu să fie cât mai prezenți în spațiul public. Nu în ultimul rând, campaniile de dezinformare ar trebui identificate și combătute”.
Descurajarea activismului pro-mediu
Persoanele care susțin acțiuni climatice pot fi descurajate să participe la eforturi pentru protejarea mediului, dacă sunt expuse la mesaje denigratoare.
Dezinformare și confuzie
Mesajele negaționiste contribuie la dezinformare și provoacă confuzie cu privire la realitatea schimbărilor climatice și la nevoia de acțiuni urgente. Studiile arată că acele companii care activează în țările cu un fenomen negaționist puternic au programe mai slabe de combatere a schimbărilor climatice și sunt mai susceptibile de a încălca regulile de mediu.
La nivel global, există o varietate de atitudini față de schimbările climatice și negarea acestora. În general, majoritatea țărilor și organizațiilor internaționale recunosc faptul că schimbările climatice sunt reale și că acțiunile umane au un impact semnificativ asupra mediului. Acordul de la Paris din 2015, la care au aderat majoritatea țărilor lumii, reflectă angajamentul global de a aborda problema schimbărilor climatice.
Pe de o parte, există inițiative și proiecte care promovează utilizarea surselor de energie regenerabilă, îmbunătățirea eficienței energetice și alte măsuri care contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Pe de altă parte, pot exista și voci care manifestă scepticism față de anumite aspecte ale dezbaterii privind schimbările climatice.
Organizațiile pentru mediu și susținătorii acțiunilor climatice răspund la aceste provocări prin promovarea dialogului și educației. Campanii pentru conștientizare, inițiative de responsabilizare și abordări constructive sunt esențiale pentru contracararea mesajelor denigratoare și negaționiste.
Este știința climatică un domeniu de încredere?
În pofida anumitor dubii, știința climatologică este în general foarte clară. Schimbările climatice sunt reale, iar activitățile umane au o contribuție semnificativă la aceste schimbări. Dezbaterile se concentrează mai degrabă pe măsurile specifice care ar trebui luate și pe impactul economic al acestora, decât pe existența sau cauza schimbărilor climatice în sine, care sunt deja documentate.
Instituții și organizații importante din întreaga lume, cu sute de cercetători angajați, studiază schimbările climatice. NASA, Copernicus și IPCC (Intergovernmental Panel on Climate Change) sunt câteva dintre acestea. NASA folosește sateliți și tehnologie spațială pentru a monitoriza temperatura și alte schimbări în atmosferă. Copernicus, gestionat de Agenția Spațială Europeană, furnizează date despre mediu și climă folosind sateliți, iar IPCC este un grup mondial, de experți ONU, care sintetizează informațiile științifice despre schimbările climatice.
Conform NASA, 97% dintre oamenii de știință sunt de acord că schimbările climatice sunt reale și că activitățile umane sunt principala cauză a acestora. Agenția de Protecție a Mediului din SUA (EPA) susține, de asemenea, că activitățile umane, cum ar fi arderea combustibililor fosili și defrișarea, contribuie semnificativ la schimbările climatice.
Programul ONU de combatere a schimbărilor climatice cuprinde eforturile Națiunilor Unite de a aborda și combate schimbările climatice. Acesta implică negocieri internaționale, stabilirea țintelor de reducere a emisiilor și sprijinirea inițiativelor de adaptare la schimbările climatice la nivel mondial.
Specialiștii români de la InfoClima subliniază, într-o declarație pentru Factual.ro, că schimbările climatice și contribuția oamenilor la acest proces nu este un subiect contestat în lumea academică:
„Cel mai bun argument împotriva unui mesaj denigrator este realitatea din jurul nostru. Faptul că avem o incidență mai mare a anilor secetoși, recorduri de temperatură de la an la an, valuri de căldură cu o periodicitatea crescută, niveluri alarmante de poluare (a aerului, apei și solului), nu sunt doar argumente teoretice, sunt adevăruri ce ne înconjoară. În acest sens, noi credem că un dialog sănătos pornește de la deschiderea cercetătorilor de a vorbi publicului larg despre lucrul lor și despre relația cercetării lor cu lumea ce ne înconjoară. Toți cercetătorii din rețeaua InfoClima au scris articole pentru că știu și văd relația dintre cercetarea lor și bunăstarea noastră imediată. Nu suntem într-un joc cu sumă 0, măsurile care contribuie la limitarea ritmului schimbărilor climatice sunt și măsuri care duc la creșterea bunăstării și confortului nostru. Or, limitarea emisiilor din transport înseamnă și aer mai curat și sănătos, electrificarea încălzirii și promovarea surselor regenerabile înseamnă independența energetică și reducerea cheltuielilor individuale pentru energie, orașe verzi înseamnă diminuarea impactului valurilor de căldură și sporirea confortului nostru. Acesta este argumentul care ar trebui să stea la baza dezbaterilor noastre, măsurile “verzi” nu vin să lase pe cineva în urmă, ci să ne aducă mai aproape unii de ceilalți și să contribuie pentru un mediu mai sănătos, sigur și bogat.”
Ligia Deca – ministrul Educației descrie, într-o postare pe Facebook, sistemul educațional românesc ca fiind „rezilient” și „participativ”.
Deca se referă la raportul PISA pentru anul trecut unde România a obținut scorul de 428 și nivelul doi în clasament, sub media recomandată de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD).
„Statistic, rezultatele României la PISA 2022 s-au menținut la aproximativ același nivel ca în 2018. La matematică, de exemplu, ponderea OECD a elevilor aflați la nivelul 2 sau mai sus de competență a scăzut cu 7 puncte procentuale, de la 76% în 2018, la 69% în 2022, în timp ce rezultatele țării noastre au rămas aproape stabile” a scris aceasta pe 5 decembrie 2023
PISA este un program internațional al OECD prin care se măsoară capacitatea elevilor de 15 ani de a-și folosi abilitățile și cunoștințele dobândite în științe, matematică și lectură pentru a face față provocărilor din viața reală. România participă la testările PISA încă din 2000, an în care a fost demarat programul.
Identitatea celor care comentează la postările ministrului Educației ridică însă semne de întrebare, iar noi am descoperit o rețea de peste 50 de conturi false care distribuie frecvent sau interacționează cu postările membrilor Partidului Național Liberal.
În plus, am identificat legături cu firme sau website-uri care nu fac altceva decât să promoveze politicieni.
Identități furate: comentatorul columbian
Rareș Aron a comentat la postare utilizând cuvinte pe care le-a folosit chiar Ligia Deca când a scris despre testele PISA. Comentariul lui a strâns cele mai multe reacții.
Contul lui Aron sugerează că acesta locuiește în Ploiești și a făcut prima postare în 27 iulie anul acesta. Următoarele postări sunt despre membri PNL, iar Nicolae Ciucă e un subiect pe care îl răspândește frecvent.
Am căutat poza lui Rareș Aron, în mai multe motoare de căutare, folosind funcția de image reverse search și aplicația InVid We Verify.
Inițial, am găsit aceeași persoană sub numele de Peter Lucas în Yandex, fotografia fiind asociată mai multor conturi pe rețele sociale rusești.
Contul lui Peter Lucas de pe vcontackte.ru are în plus o fotografie cu aceeași persoană îmbrăcată într-o uniformă militară.
Am căutat această imagine cu aplicația PIM Eyes și am ajuns pe o platformă socială din Filipine. De data aceasta, persoana se numește Austin Miller. O echipă guvernamentală de cybersecurity susține că platforma Friendster pare un website legitim, însă adresa de IP care găzduiește site-ul a avut incidente de phishing, brute force, hacking și atacuri DDoS.
O galerie de imagini cu aceeași persoană apare și pe site-ul lovescamfraud.de unde un utilizator spune că fotografiile respective au fost furate de către criminali și folosite în escrocherii online.
Același utilizator susține că personajul din imagini este de fapt un militar, pe nume Hector Bernal din Columbia. Am identificat ulterior aceeași persoană din fotografii pe o altă pagină de facebook numită Medicina Táctica Colombia.
Pe Hector Bernal îl găsim și pe Tik-Tok unde spune că e un bărbat responsabil și tată singur. Este posibil ca și acest cont să fie unul fals.
Pe lângă contul lui Rareș Aron care folosește imaginile cu militarul columbian, am mai identificat încă șapte conturi asemănătoare care comentează la postările ministrului Educației. Toate au în comun faptul că profilele folosesc identitatea altor persoane, unele din Minnesota, Tennesse sau Cehia.
Femeia bot de la Carrefour Buzău și lupta cu dezinformarea
„Felicitările noastre !!👏🙏 Combaterea discursului instigator la ură și dezinformării reprezintă o luptă esențială.”, scrie Oana Mocanu într-un comentariu la o altă postare făcută de Ligia Deca în 8 noiembrie 2023, după ce a participat la conferința UNESCO.
Contul Oanei Mocanu arată că aceasta ar fi studiat la Colegiul Economic din Buzău, s-a căsătorit pe 20 octombrie anul acesta și lucrează la magazinul Carrefour. Pe 1 decembrie a share-uit discursul Ligiei Deca cu ocazia Zilei Naționale. Este singura postare făcută.
Oana Mocanu este unul dintre conturile de Facebook care urmează un model similar celor peste 50 de conturi unice care au comentat la postările Ligiei Deca. Majoritatea au fost activitate începând cu iulie anul acesta, nu au prieteni sau urmăritori mulți, dar ajută la distribuirea mesajelor pe care Partidul Național Liberal, Ligia Deca sau Nicolae Ciucă le postează.
Am analizat trei postări făcute de contul Ligiei Deca și am descoperit o plajă largă: pagini de gătit, sănătate, frumusețe, muzicieni, formații, haine și accesorii, dar și conturi individuale. Toate ajută la creșterea notorietății online și încurajează participarea „oamenilor” în a-și exprima opiniile.
Meta folosește termenul de „comportament neautentic” asociat acestor tipuri de conturi. Regulile fac referire la folosirea conturilor false, creșterea în mod artificial a popularității conținutului și alte modalități de inducere în eroare a publicului și a comunităților cu care interacționează. Meta susține că-și asumă eliminarea conturilor și paginilor cu acest tip de comportament.
23 conturi și pagini interacționează cu o altă pagină de Facebook cu numele rptv.ro, care postează mesaje de tip știri din spectrul politic, dar și social. Video-urile de pe pagină sunt majoritatea preluări de la Realitatea Plus.
De exemplu, contul Laurențiu Dinu a distribuit din august anul acesta 35 de postări făcute de pagina rptv.ro, dar și 115 postări făcute de pe contul Nicolae Ciucă.
Pagina de Facebook rptv.ro a fost înregistrată în 2013 sub numele de Ilfovmagazin.ro, iar ulterior și-a modificat numele de mai multe ori. Postările disponibile încep însă din februarie 2018.
Conform datelor furnizate de Crowdtangle, pagina nu a înregistrat urmăritori până în 25 noiembrie 2021 când a reușit într-o singură zi să atragă peste 6000 de urmăritori. Peste zece zile, a crescut la peste 13.000.
În 13 Septembrie 2022 ajunsese la 15.900 de urmăritori, pe care îi pierde în ziua următoare, dar îi recapătă pe 15 septembrie. În 6 Iulie 2023 a pierdut din nou aproape 22.000 de urmăritori, pe care în ziua următoare i-a recăpătat. Tiparul se repetă încă o dată spre finalul lui iulie, dar și la începutul lui decembrie.
Site-ul rptv.ro la care face trimitere pagina de Facebook este o altă picătură într-un ocean de așa-zise publicații online care nu au echipă redacțională și nu au nici măcar un formular de contact. În articolele de pe site sunt mai mulți autori, printre care și Raluca F, Valentina V și Bianca M, dar nu există nicio informație legată de ei sau contactarea acestora.
Domeniul Rptv.ro a fost înregistrat în 2019 și este deținut de compania RD Total Media Consulting SRL. Conform informațiilor de pe site-ul ministerului de Finanțe, ultimul an în care compania a făcut o raportare contabilă a fost cu doi ani înainte să înregistreze domeniul, an în care avea un singur angajat. Acest lucru s-a întâmplat în 2017.
Am contactat reprezentanții RD Total Media Consulting SRL prin număr disponibil online pentru contactul cu firma, dar ni s-a transmis că numărul este greșit și persoana contactată nu deține informații despre firma menționată. Prin urmare, RD Total Media Consulting SRL, implicit rptv.ro în lipsa formularului de contact, nu pot fi contactate pentru obținerea unui comentariu legat de informațiile descoperite în material.
Firma RD Total Media Consulting SRL a fost înregistrată în sectorul 5 din București în iulie 2016 și furnizează teoretic servicii de reprezentare media. La momentul înființării a avut trei asociați: Angela Ciocoiu, Diana Gilgescu și GES Force SRL.
Diana Gilgescu a lucrat la GES Force SRL, iar acum este expert în achiziții publice la Akyle Security, conform profilului de Linkedin.
Akyle Security a oferit servicii de pază și protecție pentru Metrorex, Administrația Domeniului Statului, Universitatea Politehnică, Ministerul Culturii, Administrația Cimitirelor și alte companii de stat identificate de RISE Project, în investigația Felia interlopă din afacerea cu măști.
Unul din asociații Akyle Security este fostul avocat Robert Ionescu, care în timpul pandemiei de covid se lăuda pe Facebook că a reușit să aducă din Turcia un transport 1.000.000 măști și combinezoane. Îi mulțumea atunci premierului Ludovic Orban care era membru PNL și fostului șef al companiei de stat Unifarm.
Conexiunea dintre Diana Gilgescu și Robert Ionescu este vizibilă și în anunțurile de pe profilul de Linkedin, unde ea îi distribuie postările legate de securitatea cibernetică.
Detaliile de pe ROTLD cu privire la înregistrarea domeniului www.Rptv.ro mai scot la iveală însă o legătură politică mai profundă.
Adresa de email cu care a fost înregistrat site-ul ne duce către un alt website și o altă companie cu nume similar: AT VIDEO CREATIONS SRL. Firma este deținută acum de Adrian Vlad Țone. Pe 1 august 2022, acesta își invita urmăritorii la proțap și anunța „un nou proiectRptv.ro – Cum se face / Fabricat in Romania” făcând trimitere către pagina de facebook cu care interacționează conturile suspecte ce laudă activitatea Ligiei Deca.
Vlad Țone a lucrat ca profesor la diverse școli prin Ilfov, iar în ultimii zece ani a fost membru al Partidului Conservator, al ALDE și ulterior al PNL.
Politica l-a transformat în cățărător profesionist, și de la simplu profesor, după ce a schimbat mai multe funcții prin ministere, a ajuns consilier de stat în guvernul condus de Ludovic Orban, unde se ocupa de administrația publică locală. Anul acesta a depus o declarație de avere din poziția de șef serviciu la Universitatea De Științe Agronomice Și Medicină Veterinară.
Țone își ocupă timpul liber făcând afaceri cu statul. Europa Liberă a scos la iveală, în iulie anul acesta, că firmele lui au obținut contracte de aproape două milioane de lei de la autorități publice, majoritatea din Ilfov.
Un reprezentant al companiei AT VIDEO CREATIONS ne-a spus la telefon: „Noi în trecut, am lucrat și am făcut un site pentru cineva și a rămas acolo înregistrat. I-am rugat să schimbe acel lucru pentru că noi nu avem nicio implicare în tot demersul asta și nu am nicio treabă. (…) Noi lucrăm foarte multe, noi am făcut un site acum nu știu câți ani, când a fost înregistrat domeniul, nu știu să vă spun toate detaliile. M-a sunat o grămadă de lume, nu am nicio treabă„.
Ce sunt boții
Boții sunt roboți software care apar sub diferite forme și diferite automatizări. Ei sunt prezenți în spațiul online, cu precădere în rețele de sociale și sunt utilizați pentru diverse obiective. Spre exemplu, există boți care au fost folosiți să contribuie la procesul de recrutare a voluntarilor și a strângerilor de donații.
Există o subcategorie a boților care este programată să producă conținut spam pentru a crește notorietatea cuiva sau a unui mesaj. Acești traditional spambots utilizează un algoritm informatic menit să interacționeze cu oamenii sau cu alți boți în mediul online. Scopul final este modificarea comportamentului și promovarea unui anumit narativ.
Totuși, este complicat să identificăm un anumit tipar de bot, iar motivul este existența a unui număr mare de subcategorii și tipuri de boți. Există și posibilitatea ca boții pe care i-am prezentat în acest articol să facă parte din cyborgs, un tipar care propagă mesaje și comportamente asemănătoare celor umane în Social Media, dar care sunt vag structurate și generice.
Expunem mai jos o listă de indicii care ne pot ajuta să ne dăm seama că ne confruntăm cu un bot:
▶Rețelele profilelor și paginilor care interacționează cu postările vizate
De obicei, persoanele reale urmăresc alte persoane și boții urmăresc alți boți. Acest lucru totuși nu este valabil pentru toți boții, deoarece tehnologia avansează și apar interacțiuni directe între ei și persoane reale.
▶Activitatea lor în social media
Putem să ne uităm la tiparul de distribuire a mesajelor. Studiile ne arată că oamenii tind să-și schimbe comportamentul de fiecare dată când intră în mediul online, dar boții rămân sub același script de fiecare dată. Astfel, vom vedea puține subiecte pe profilurile de boți, și care nu ies dintr-un tipar anume. În cazul nostru, profilele analizate promovează strict lucruri promovate de membrii partidului.
▶Profilul boților
Cele opt furturi de identitate, adică de fotografii cu oameni din alte țări care nu au legătură cu România, faptul că anumite pagini care interacționează cu profilul politicianului nu au nicio legătură cu mesajul acestuia, dar și conturile fără activitate anterioară și cu puțini urmăritori arată comportamente atipice unor persoane reale.
Președintele Senatului, Florin Cîțu, a postat o fotografie, pe Instagram, în care apare împreună cu Nancy Pelosi, președintele Camerei Reprezentanților a SUA și una dintre figurile diplomatice de prim rang de la Washington. Florin Cîțu a afirmat că, în cadrul întâlnirii din 31 martie 2022, s-au discutat aspecte ale parteneriatului strategic dintre cele două țări:
„Celebrăm 25 de ani de Parteneriat Strategic cu Statele Unite ale Americii. O discuție deschisă cu președintele Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi, despre importanța României în alianța transatlantică, despre includerea României în programul Visa Waiver și dezvoltarea capabilităților forțelor armate române.”
Cu toate că întâlnirile la acest nivel sunt relativ rare, ele s-au intensificat în ultima perioadă, în contextul agresiunii militare din Ucraina. Parteneriatul strategic, însă, pe care Florin Cîțu îl aduce în discuție, are o vechime de 25 de ani numai la nivel de înțelegere mutuală. Diplomația se bazează pe astfel de înțelegeri, dar e important să vedem care a fost evoluția relațiilor, ce prevede acest parteneriat și dacă întâlnirea lui Florin Cîțu aduce cu adevărat ceva nou în peisajul geopolitic actual.
La solicitarea Factual, Ministerul Afacerilor Externe a precizat că, în 1997, a avut loc o întâlnire, urmată de o conferință de presă comună, la București, între președintele României și președintele SUA, Emil Constantinescu și Bill Clinton. În cadrul acestora, cei doi șefi de stat au anunțat un parteneriat strategic, însă abia în 2011 a fost semnată o declarație comună de sprijin a celor două state, la Washington.
În 2017, Ambasada Statelor Unite ale Americii la București anunța împlinirea a 20 de ani (11 iulie 1997) de la lansarea parteneriatului strategic între cele două țări. În articol, se menționează: „De două decenii, Statele Unite şi România colaborează strâns la construirea unui cadru menit să consolideze relaţiile bilaterale, să sprijine dezvoltarea democratică a României şi integrarea sa euro-atlantică, să favorizeze prosperitatea comună şi colaborarea pentru a răspunde la provocările regionale şi globale. Parteneriatul Strategic dintre Statele Unite ale Americii şi România se bazează pe angajamentul faţă de valorile democratice, inclusiv statul de drept, pieţele deschise, respectarea şi promovarea drepturilor omului şi legături interumane strânse între români şi americani.”
De asemenea, Consiliul Ambasadorilor Americani spunea, tot în 2017, că parteneriatul strategic consolidează NATO prin furnizarea unui pilon de apărare în toată Europa de Est și în regiunea înconjurătoare. De asemenea, se preciza că România a fost un excelent aliat al Statelor Unite și al NATO, furnizând adevărate forțe de luptă încă de la începutul operațiunilor în Irak și Afganistan, chiar înainte ca țara noastră să fi aderat la NATO. Trupele americane și române au luptat cot la cot în Afganistan, unde România a mobilizat peste 650 de militari — al patrulea cel mai mare contributor de trupe NATO la Misiunea Resolute Support. Pe durata acestor două misiuni, România și-a îmbunătățit semnificativ propriile capacități militare, în special în domenii precum Operațiunile Speciale. În plus, România a rămas un contributor vital la misiunea NATO Kosovo prin staționarea continuă a peste 50 de militari.
În aceeași sursă se vorbea și despre:
angajamentul guvernului român de a-și îndeplini promisiunea de a bugeta 2% din PIB pentru apărare în acest an (n.red.: 2017) și de a menține acest nivel de angajament timp de 10 ani.
lupta continuă a României împotriva corupției, în special prin sprijinirea unor instituții precum Direcția Națională Anticorupție (DNA) și Agenția Națională de Integritate (ANI).
faptul că economia României s-a îmbunătățit în urma aderării sale la Uniunea Europeană în 2007. A avut cea mai puternică creștere economică din Europa în 2016 și previziunile estimează că această tendință va continua; cu toate acestea, țara încă se luptă să mențină deficitul bugetar sub nivelul de 3% din PIB cerut de UE.
Peste 600.000 de romi locuiesc în România conform ultimului recensământ, deși populația actuală de romi poate fi și mai mare. Mulți romi sunt fără acte, ceea ce le face imposibil să primească servicii de bază, cum ar fi educația, asistența medicală și angajarea. În timp ce țara a făcut progrese uriașe în construirea unei societăți mai incluzive, discriminarea împotriva romilor există încă la toate nivelurile societății.
Și-a îndeplinit România angajamentele?
În ceea ce privește alocările din PIB pentru apărare, Ministerul Apărării a făcut publice date bugetare pentru perioada 2017-2021. Astfel, se remarcă faptul că bugetul MApN pentru 2017 a fost sub 2% din PIB (1,99%), iar în perioada 2018-2020 au fost alocate fix 2 procente. În 2021, preconizările arătau 2,04%, ceea ce a fost și îndeplinit, conform raportului MApN pentru anul trecut (pag. 8). În 2022, în contextul conflictelor militare din Ucraina, șeful statului, Klaus Iohannis și premierul Nicolae Ciucă au susținut în repetate rânduri necesitatea creșterii alocărilor din PIB la 2,5% pentru apărare.
Referitor la lupta împotriva corupției, România nu a înregistrat o evoluție importantă. Transparency International Romania a analizat gradul corupției în țara noastră și în alte 180 de state, plasându-ne pe locul 66, cu un punctaj de 45/100 la indicele de de percepție a corupției în 2021, pe același loc cu Republica Populară Chineză. De asemenea, nu e de neglijat nici reconstrucția mascată a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor în Justiție (SIIJ), un proiect controversat în ultima perioadă.
De asemenea, România nu a înregistrat creșteri economice masive, ci s-a menținut pe un trend oarecum liniar, așa cum arată datele Comisiei Europene. Declinul economic s-a produs în 2020, ca urmare a izbucnirii pandemiei de COVID-19, însă anul 2021 a reprezentat o redresare rapidă.
În același timp, conform Studiului comparativ al nevoilor comunităților de romi realizat de IRES și Agenția „Împreună” în 2019, „dacă în cazul romilor, peste 50% au sub 8 clase absolvite, ponderea românilor în aceeași situație este de numai 13%. Diferența se menține și în cazul liceului absolvit (36% români, 11% romi) și este mult mai mare în cazul studiilor universitare (22% români și 2% romi)”. De asemenea, „dacă 71% dintre majoritari își fac controlul medical anual, acest lucru este valabil numai pentru 39% dintre romi”.
Postarea lui Florin Cîțu vine în contextul în care mai mulți oficiali de rang înalt de la nivel internațional au vizitat flancul estic după invadarea Ucrainei, pentru a-și arăta susținerea. Cele mai importante vizite oficiale au fost:
11 februarie – secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, vizitează baza militară americană de la Mihail Kogălniceanu, jud. Constanța, alături de președintele Klaus Iohannis și alți oficiali români;
8 martie – Justin Trudeau, prim-ministrul Canadei și Pedro Sanchez, prim-ministrul Spaniei, anunțau suplimentarea, la granița Letoniei, cu 400 de militari NATO, respectiv 175 de militari spanioli;
11 martie – Kamala Harris, vicepreședinta SUA, vizitează România, după ce fusese și în Polonia în aceeași perioadă;
25 martie – Joe Biden, președintele SUA, vizitează Polonia și întâlnește o parte dintre militarii americani de pe flancul estic.
Ca atare, Florin Cîțu vorbește despre un cadru diplomatic larg de sprijin între cele două state. Întâlnirea nu a făcut decât să sublinieze o relație bilaterală care s-a consolidat după ieșirea României din sfera de influență a Moscovei. Întâlnirile la nivel înalt s-au intensificat, însă, în contextul agresiunii armate din Ucraina.
În contextul conflictelor militare generate de Federația Rusia în Ucraina, care amenință securitatea întregii Europe, tot mai multe persoane au început să vorbească despre înrolarea obligatorie în armată:
Verificăm de unde a pornit teama că România a decis integrarea bărbaților între 18 și 60 de ani în rezerva generală a României și care sunt, în acest moment, prevederile legale în legătură cu înrolarea și rezerva generală militară.
În ce context se poate declanșa mobilizarea?
Constituția României (art. 92-93) atribuie Preşedintelui României calitatea de a institui mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. De asemenea, Președintele poate decide declararea stării de asediu sau a stării de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale, în situații care pun în pericol securitatea națională.
În ce condiții?
La momentul de față, Legea nr. 446/2006, actualizată, privind pregătirea populației pentru apărare, reglementează, printre altele, condițiile în care se poate dispune înrolarea civililor în rezerva generală a României.
Conform legii, Serviciul militar se îndeplineşte în următoarele forme:
activ (militar profesionist, în termen, elev sau student la instituţiile de învăţământ din sistemul de apărare şi securitate naţională, cu excepţia elevilor liceelor şi colegiilor militare, soldat sau gradat voluntar);
în rezervă (rezervist voluntar și rezervist).
Practic, în momentul declarării mobilizării sau a stării de război/de asediu, îndeplinirea serviciului militar în calitate de militar în termen devine obligatorie pentru bărbaţii cu vârste cuprinse între 20 şi 35 de ani, care îndeplinesc criteriile pentru a îndeplini serviciul militar. La cerere, aceştia pot fi încorporaţi imediat după împlinirea vârstei de 18 ani. Femeile pot îndeplini, la cerere, oricare dintre formele serviciului militar. Femeile în stare de graviditate întrerup, la cerere sau la recomandarea medicului, îndeplinirea serviciului militar.
Rezerva de mobilizare cuprinde persoanele care pot fi folosite pentru instruire şi îndeplinirea unor misiuni pe timpul stării de asediu, al stării de mobilizare sau al stării de război şi este formată din:
rezerva operaţională (militarii);
rezerva generală (populația care nu face parte din rezerva operațională).
De unde a pornit știrea?
Zilele acestea, a apărut în presă un proiect de lege pentru completarea mai multor acte normative din domeniul apărării naționale. Printre legile propuse spre modificare, se numără și Legea nr. 446/2006.
Cea mai controversată astfel de modificare este generată de o completare a art. 15, referitor la vârsta de încorporare în rezerva generală:
Acum:
Propunere:
Astfel, conform proiectului, ministrul Apărări, cu aprobarea prim-ministrului, poate propune Consiliului Suprem de Apărare a Țării impunerea situației de criză, dar care nu implică declanșarea procedurilor pentru constituirea rezervei generale.
Ministrul Apărării Naționale, Vasile Dîncu, a declarat în 8 martie 2022 faptul că draftul de act normativ nu este încă în dezbatere publică și necesită modificări, urmând ca, atunci când va fi într-o formă finală, să fie prezentat și opiniei publice.
Concluzie
În acest moment, nu există niciun act normativ care să oblige bărbații din România să intre în rezerva generală militară a țării. Pentru că nu este instituită stare de mobilizare, de asediu sau de război, motiv pentru care nu se poate decide integrarea civililor în rezerva generală. De asemenea, proiectul de act normativ nici măcar nu este lansat în dezbatere publică, astfel că prevederile Legii nr. 446/2006 sunt în continuarea aplicabile până la eventuale modificări. În plus, starea de criză, care era prevăzută ca posibilitate de Guvern, nu implică și constituirea rezervei generale militare.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov. Sursa: RFI
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov și omologul său ucrainean, Dmytro Kuleba, s-au intalnit pentru negocieri de încetare a focului, în 10 martie, în Turcia. În urma discuțiilor, care nu au dus la niciun rezultat, Lavrov a făcut câteva declarații care au șocat jurnaliștii prezenți. Printre altele, ministrul rus a declarat că ”Noi nu am atacat Ucraina, nu pregătim atac asupra altor țări. Vedem multă manipulare în Ucraina, vestul transformă Ucraina într-un experiment anti-rusesc”.
De ce am hotărât să verificăm această afirmație?
Declarațiile ministrului de Externe al Rusiei sunt false, lucru evident pentru oricine are acces liber la sursele de informație. Demersul de a demonta acest gen de minciuni poate părea ridicol în sine. Totuși, exact aceasta este capcana în care Occidentul a căzut după Războiul Rece, când a început să ignore mesajele evident false lansate de propaganda rusă.
Și astăzi, propaganda rusă este construită pe structurile fostei propagande sovietice. ”Teoria modernă a războiului informațional rusesc derivă direct din spetspropaganda, predată pentru prima dată ca materie la Institutul Militar Rus de Limbi Străine în 1942, dar cu origini adânci în ideologia marxist-leninistă”, arată un document CEPA (Centrul pentru Analiza Politicilor Europene) din 2016.
În 2017, un raport, publicat de London School of Economics and Political Science, a atras atenția că propaganda rusă renunță la subtilități și devine, pur și simplu, o construcție a minciunilor: ”Dacă, odată, Kremlinul a creat povești de dezinformare și falsuri cu grijă, acum, teorii ale conspirației ieftine și falsuri total neplauzibile sunt aruncate online în mod constant. Dezmințirea lor este ușoară, dar cantitatea mare poate risca să facă din asta un exercițiu inutil și, într-adevăr, scopul ar putea fi chiar acela de a forța Occidentul să piardă timp și resurse pentru dezmințire”.
Cercetătorii în studii politice au anticipat
Un alt raport, realizat în 2019 de Institutul pentru Studiul Războiului (Institute for the Study of War, ISW, Washington) arată o cronologie a politicii externe a Rusiei, bazată aproape exclusiv pe o retorică falsă:
Raportul a analizat politica putinistă din ultimii 20 de ani, observând că „Punctele de discuție ale Kremlinului sunt pur și simplu propagandă și este ușor să le respingem ca atare. Cu toate acestea, aceste retorici au fost repetate și amplificate timp de două decenii. Ele au devenit auto-susținuțe (…)”. Așadar, prin simpla repetare ciclică a unor minciuni, Kremlinul încearcă să recreeze o realitate pe care singur o inventează.
Un nou document de analiză, publicat în 2020 de Institutul pentru Studiul Războiului, tratează subiectul propagandei de la Kremlin, subliniind că face parte dintr-o strategie ofensivă. Pratic, propaganda este o tactică de război hibrid, dar din care Rusia nu exclude armele tradiționale: ”Rusia vede războaiele hibride ca linia principală a dezvoltării militare viitoare, mai degrabă decât un fenomen temporar. Armata rusă menține spațiu teoretic pentru ideea unui război convențional tradițional și nu afirmă că toate conflictele sunt acum hibride în mod inerent”.
Sociologii ucraineni au analizat și ei propaganda rusă care privea în mod direct Ucraina. În 2015, au realizat un index al eficienței propagandei de la Kremlin. Sociologii au identificat, în document, un lanț logic al minciunilor pe care Rusia l-a promovat: ”Credem că miezul propagandei este un lanț cvasilogic de raționament:
Euromaidan a fost organizat de americani și naționaliști → ca urmare a Euromaidanului, puterea a fost preluată de naționaliști, care reprezintă o amenințare pentru oamenii de limbă rusă → Crimeea și Ucraina de Est erau în pericol → Crimeea a reușit să evite amenințarea aderând la Rusia, dar regiunile ucrainene de est s-au revoltat și cer autonomie și garanții de securitate → naționaliștii care au preluat puterea au început războiul împotriva propriului popor” (lanțul se oprește în 2015, dar a continuat, așa cum am observat, cu retorica potrivit căreia Rusia vrea să elibereze Ucraina de naționaliștii și fasciștii care au ocupat-o).
În concluzie, declarațiile lui Serghei Lavrov trebuie înțelese exact în această notă: fac parte dintr-un mecanism de propagandă foarte bine pus la punct, de la care Kremlinul nu se abate.
Nu doar Lavrov
În fond, ministrul rus de Externe respectă regulile impuse chiar de regimul din care face parte. Roskomnadzor, Serviciul Federal rus pentru Supravegherea comunicațiilor, tehnologiei informației și mass-media, a interzis folosirea cuvintelor ”război” și ”invazie” imediat după prima zi a atacului împotriva Ucrainei. Termenul corect, a atras atenția regulatorul de la Kremlin, este ”operațiune militară specială”. Publicațiile care nu se conformează sunt amendate și închise. Persoanele fizice care folosesc aceste cuvinte (fie în spații publice, fie pe social media) sunt amendate și deținute.
Mai multe publicații media au fost deja închise. Presa independentă de la Moscova relatează că peste 150 de jurnaliști au părăsit Rusia, ca să nu fie arestațideținuți. Mii de cetățeni ruși au fost reținuți pentru că au ieșit la protest împotriva războiului din Ucraina.
*Foto: EPA
*Foto: AFP
Evidența: Rusia a atacat Ucraina
Conflictul din Ucraina are etape clare și documentate de multiple surse.
Există numeroase imagini din satelit care arată distrugerile în urma bombardamentelor rusești
Au fost publicate filmări cu drona, care arată dimensiunea distrugerilor cauzate de atacurile Rusiei
Financial Times are o hartă în mișcare cu operațiunile armatei ruse pe teritoriul Ucrainei, începând din 24 februarie și până în prezent
Think-tank-ul Consiliul pentru Politici Internaționale, fondat în 1921, a catalogat acțiunea Rusiei drept ”o invazie la scară largă” (”a full scale invasion”)
Institutul pentru Studiul Războiului analizează zilnic mișcările de trupe rusești
În Kharkiv, distrugerile au fost dintre cele mai semnificative:
O bază militară din apropierea Poloniei a fost atacată:
O maternitate din Mariupol a fost afectată de bombardamente. Cel puțin trei persoane, printre care o femeie însărcinată și un copil, au murit:
În 14 martie, trupele rusești au bombardat și periferiile capitalei Kiev:
Emin Sansar/Anadolu AgencyGetty Images
Propaganda, combătută de SUA și UE
Declarațiile lui Serghei Lavrov au fost combătute inclusiv de Statele Unite și Uniunea Europeană.
Departamentul de Stat al SUA a scris, pe Facebook: ”FAPT: Kremlinul continuă să facă afirmații false și să răspândească dezinformare cu privire la războiul neprovocat și premeditat pe care Putin l-a început în Ucraina”.
Pagina EUvsDisinfo, un proiect extern dezvoltat de task force-ul East StratCom (înființat în 2015 de Consiliul Europei), a publicat, de asemenea, un mesaj video prin care demontează afirmațiile lui Lavrov:
Oricât de controversați, simpatici sau antipatici ne sunt politicienii, informațiile transmise de ei jurnaliștilor trebuie să ajungă la cititori în forma reală. De aceea, încercăm să aducem un pic de lumină în ce s-a întâmplat cu o știre recentă în regim de Breaking.
Pe 14 martie, G4Media a publicat un articol despre o modificare a Codului Penal:
“BREAKING Parlamentul, acuzat că a incriminat delictul de opinie. Instigarea la ură pe criteriul apartenenței politice, pedepsită cu închisoare până la 3 ani”.
În forma publicată inițial, articolul menționa în primul paragraf:
„Proiectul de lege avea ca scop inițial punerea în acord a Codului Penal cu o directivă privind discriminarea pe criterii etnice, de rasă, sex etc. Dar un amendament introdus de Laura Vicol (PSD), șefa Comisiei Juridice din Camera Deputaților, incriminează și delictul de opinie pe motiv de apartenență politică și prevede pedeapsa cu închisoarea până la 3 ani, a declarat pentru G4Media Mihai Badea (USR), membru în Comisia Juridică.”.
Textul îi atribuie deputatului Mihai Badea de la USR-Plus (citat în restul articolului) o declarație, iar mesajul care ajunge la cititor este că el dă vina pentru felul în care a fost modificat art. 369 din Codul Penal pe Laura Vicol, deputat și avocat controversat.
Parafrazarea celor intervievați este o practică folosită în presă și teoretic mesajul ar trebui să ajungă într-o formă mai digerabilă la cititor.
Contactat de Factual, deputatul Mihai Badea susține că nu a existat acea mențiune legată de Laura Vicol când a vorbit cu reporterul de la G4Media și a menționat că acea bucată de text nici nu era între ghilimele.
Ulterior, G4 Media a șters bucata de text care făcea referire la Vicol, fără să introducă niciun fel de erată, corectură sau explicație. Suntem oameni și toți greșim. Inclusiv Factual a comis erori în trecut și pe care le-a semnalizat de fiecare dată cititorilor. Firesc este să spui cititorului când ai comis-o și să-l atenționezi că ai reparat.
Forma actuală a textului publicat de G4 Media
Cristian Pantazi de la G4 Media ne-a transmis că articolul inițial a fost modificat din cauza unei erori de interpretare și că, din informațiile pe care le deține, nu Laura Vicol este cea care ar fi introdus amendamentul în Comisia juridică.
O parte din comentariile de la sfârșitul articolului G4 Media arată că o parte din cititorii publicației au rămas cu impresia că Vicol este de vină pentru felul în care a fost modificat articolul din Codul Penal. Iată mai jos una dintre reacțiile la articol:
Contul de Instagram al Vice România a preluat mesajul și a strâns peste 4000 de reacții.
La o zi distanță după primul articol pe tema modificării articolului 369 din Codul Penal, a mai publicat un altul care o are chiar pe Laura Vicol în centrul atenției. Este citată în text cu următoarea declarație:
Am vrut să vedem ce s-a întâmplat cu proiectul legislativ, astfel că arătăm asta mai jos, cu probe factuale, aflate la îndemâna oricui.
Incitarea publicului, prin orice mijloace, la ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
Art. 369.Incitarea la violență, ură sau discriminare Incitarea publicului, prin orice mijloace, la violență, ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane sau împotriva unei persoane pe motiv ca face parte dintr-o anumită categorie depersoane se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.”
Expunerea de motive a proiectului de lege arată necesitatea adoptării sale, ca urmare a depășirii cu 10 ani a termenului de aplicare a Deciziei Consiliului Uniunii Europene nr. 2008/213/JAI care prevedea că că fiecare stat membru va lua măsurile necesare pentru a se asigura că faptele referitoare la discriminare, rasism și xenofobie, săvârșite cu intenție, sunt pedepsibile.
Pe lângă cele menționate mai sus, Decizia Consiliului se referă, foarte specific, la minimizarea sau negarea faptelor de genocid, crime împotriva păcii, crime de război și infracțiuni împotriva umanității, nu la fapte discriminatorii, rasiste sau xenofobe descrise la art. 1, lit a): „instigarea publică la violență sau la ură împotriva unui grup de persoane sau a unui membru al unui astfel de grup definit pe criterii de rasă, culoare, religie, descendență sau origine națională sau etnică”.
România nu a transpus încă în legislația națională descrierea acestor tipuri de discriminări, așa cum s-a angajat, iar forma propusă de Guvern era, de asemenea, deficitară din acest punct de vedere.
18 Martie 2021, Comisia juridică din Senat a adoptat un aviz favorabil pentru inițiativa legislativă, însă cu amendamente. De remarcat este că amendamentul care menționează, printre altele, „opinie ori apartenență politică”, este propus de Ministerul Justiției, condus la vremea respectivă de Stelian Ion (USR-PLUS) și asumat de către senatoarea USR-PLUS Elena Simona Spătaru.
21 martie 2021, Proiectul de lege al Guvernului a fost adoptat de Senat cu amendamentele USR-PLUS și cu voturile PSD, PNL, USR-PLUS, UDMR.
Forma adoptată de Senat, cu precizarea tuturor criteriilor care pot lua forma discriminării, inclusiv „opinie ori apartenență politică”
Este adevărat că preambulul deciziei europene menționează că „prezenta decizie-cadru nu împiedică statele membre să adopte dispoziții în legislația națională prin care să extindă dispozițiile articolului 1 alineatul (1) literele (c) și (d) la infracțiuni împotriva unui grup de persoane definit prin referire la alte criterii decât rasa, culoarea, religia, descendența sau originea națională sau etnică, cum ar fi statutul social sau convingerile politice”.
Așadar, NU apartenența la un partid politic, situație care NU este prevăzută de directiva europeană.
24 martie 2021, Proiectul ajunge la Camera Deputaților (Cameră decizională)
30 iunie 2021, Camera Deputaților adoptă proiectul de lege sub forma propusă inițial de Guvern. Au votat pentru toți deputații prezenți.
Forma adoptată de Camera Deputaților
22 iulie 2021, Președintele României formulează o sesizare de neconstituționalitate către Curtea Constituțională a României (CCR), motivând tocmai lipsa criteriilor discriminatorii, ceea ce face legea să fie neclară și imprevizibilă.
15 septembrie 2021, CCR decide că legea prin care art. 369 din Codul Penal urma să fie modificat este neconstituțională.
1 noiembrie 2021, Legea a fost retrimisă în Senat pentru reexaminare
17 noiembrie 2021, Senatul adoptă din nou inițiativa, într-o formă identică cu forma inițială pe care o adoptase cu câteva luni în urmă (cu amendamentele din Comisia juridică) și este trimisă apoi la Camera Deputaților. Inițiativa a trecut cu voturile senatorilor PSD, PNL, USR-PLUS și UDMR.
22 noiembrie 2021, Proiectul legislativ ajunge din nou în Camera Deputaților. Comisia juridică din Camera Deputaților admite forma adoptată de Senat, iar deputata PSD Laura Vicol aduce elimină completarea „ori pentru alte criterii de acelaşi fel”, după enumerarea de criterii discriminatorii.
*** 😉😉😉 Erată 16 martie 2021, ora 13:37 : Am greșit și inițial și am scris că Laura Vicol a adus completarea.
În același document, se observă că, deși chiar USR-PLUS a depus inițial la Senat amendamentul care conține sintagma „opinie ori apartenență politică”, în Camera Deputaților a dorit să elimine sintagma printr-un amendament. Propunerea USR a fost respinsă. 14 martie 2022, legea este adoptată și de Camera Deputaților, cu amendamentul referitor la sancțiuni care pot fi aplicate pe motive de opinii sau apartenență politică, cu votul majorității PSD-PNL-UDMR și cu susținerea minorităților naționale și a câtorva deputați neafiliați. De această dată, USR-PLUS a votat împotrivă.
Imediat după invazia rusească în Ucraina, au apărut în spațiul public informații despre diverse strategii de descurajare a trupelor rusești, de către partea ucraineană. Una dintre acestea a fost presupusa modificare a panourilor rutiere, astfel încât trupele din Rusia să fie încurcate în deplasarea pe teritoriul Ucrainei.
De unde a plecat ideea?
Ideea transformării panourilor rutiere a venit chiar de la compania responsabilă cu montarea acestora în Ucraina, Ukravtodor (Agenția de Stat pentru Automobile și Drumuri). Agenția a postat, în 26 februarie (deci la două zile după primul moment al conflictului), următorul mesaj:
Este un îndemn pentru demontarea semnelor rutiere. „Inamicul are o legătură jalnică, nu se concentrează pe teren. Să-i ajutăm să ajungă direct în iad. Ukravtodor face apel la toate organizațiile rutiere, comunitățile teritoriale și autoritățile locale să înceapă imediat demontarea indicatoarelor rutiere din apropiere”, se arată în mesaj.
Textul panoului din fotografie, „Du-te-n p…”, expresie făcută celebră de apărătorii ucraineni din Insula Șerpilor care, confruntați cu un atac al armatei ruse, au transmis, prin radio: ”Navă de război rusească, du-te-n p…”.
Agenția ucraineană nu a menționat dacă fotografia este autentică sau nu, însă a preluat un articol publicat de Washington Post, cu titlul „Agenție ucraineană, îndemnând la înlăturarea semnelor, postează o fotografie falsă cu un mesaj colorat pentru Rusia”. Ukravtodor a distribuit articolul, cu textul: „Suntem foarte recunoscători pentru atenția și suportul vostru”.
Au fost amplasate și semne rutiere reale cu mesaje pentru armata rusă?
Alte două zile mai târziu, în 28 februarie, Ukravtodor a distribuit noi fotografii prin care arăta, de această dată, o acțiune din teren. Angajații săi, susținea agenția, urmau să amplaseze indicatoare rutiere cu chipul lui Vladimir Putin, peste care este suprapus semnul „interzis”. Indicatoarele, a notat Ukravtodor, urmau să fie montate pe drumurile naționale și europene.
Publicația Hotnews din România a preluat, însă, un alt mesaj, din 7 martie, care arată că un semn rutier cu mesajul photoshopat din prima postare a fost într-adevăr amplasat în trafic. Jurnalistul britanic Shaun Walker, corespondent special al The Guardian în Ucraina, a postat o fotografie care arată panoul, la intrarea în Odessa.
Chestionat, de comentatori, dacă fotografia este reală, corespondentul britanic a revenit și a reafirmat că el însuși a surprins imaginile, cu câteva ore mai devreme. În sprijinul afirmației, a publicat o altă fotografie, realizată dintr-un unghi mai îndepărtat.
Somewhat bizarre to have endless messages in my mentions telling my this is photoshopped and “schooling” me in being able to recognise fakes. I took the photograph myself three hours ago. Here it is from further away. pic.twitter.com/VCmxwyCiYV
Shaun Walker se afla în drum spre graniță și a părăsit Ucraina o zi mai târziu, în 8 martie, când a postat un nou mesaj, de această dată apreciativ față de felul în care s-au organizat românii pentru a-i ajuta pe refugiații ucraineni.
Just left Ukraine to Romania. Huge queues of 6+ hours in snow and wind, caused by Ukraine border checks.
On the Ro side: food, hot drinks, free buses, help, volunteers, arranging of rooms. Free travel on Ro trains.
Fotografia inițială cu panoul care transmite o înjurătură la adresa invadatorilor ruși nu este autentică. În schimb, în Ucraina au fost montate indicatoare rutiere cu mesaje pentru soldații ruși, inclusiv unul similar cu cel postat inițial de agenția de drumuri ucraineană.
„[afirmațiile] doctorului Fauci, considerat marele specialist al mapamondului acum, care spune foarte clar că încărcătura virală a unui vaccinat infectat este egală cu încărcătura virală a unui nevaccinat infectat și că transmiterea este la fel și nu este niciun fel de deosebire”
Pe 22 decembrie 2021, Monica Pop – fostă șefă a Spitalului Clinic de Urgențe Oftalmologice București – a fost prezentă într-o emisiune de la Antena 3.
Medicul, de specialitate oftalmolog, i-a luat apărarea Danei Budeanu, cunoscută pentru opiniile anti-certificat verde, într-o dispută cu Laura Ghibu – medic român stabilit în Suedia.
Aceasta din urmă a întrebat-o pe Dana Budeanu dacă își asumă decesele oamenilor care i-au ascultat părerile de pe rețelele de socializare și au decis să nu se vaccineze.
Monica Pop a intervenit, aducând în discuție, ca argument pentru nevaccinare, „[afirmațiile] doctorului Fauci, considerat marele specialist al mapamondului acum, care spune foarte clar că încărcătura virală a unui vaccinat infectat este egală cu încărcătura virală a unui nevaccinat infectat și că transmiterea este la fel și nu este niciun fel de deosebire”.
Verificare
Doctorul Anthony Fauci, pe care Monica Pop îl citează, este unul dintre cei mai respectați imunologi din lume. Cercetător american cu origini italiene, dr. Fauci conduce Institutul Național American al Alergiilor și Bolilor Infecțioase (National Institute of Allergies and Infectious Diseases – NIAID) încă din 1984. A fost consilier pe probleme de Sănătate Publică pentru șapte președinți ai Americii, inclusiv pentru actualul șef de la Casa Albă, Joe Biden.
În vara lui 2021, când varianta Delta a devenit prevalentă în Statele Unite, dr. Fauci a citat studii făcute pe persoanele infectate vaccinate și nevaccinate, în ceea ce privește cantitatea de virus regăsită în probele nazofaringiene.
Fauci a declarat că „persoanele vaccinate care în cele din urmă se infectează sunt în general fără simptome sau cu simptome minime. Totuși, este clar că sunt capabile să transmită infecția către persoane neinfectate. Datele care ni s-au raportat indică faptul că, dacă te uiți la nivelul virusului găsit în probele nazofaringiene ale unei persoane care este vaccinată și are o infecție și le compari cu nivelul virusului din probele unei persoane nevaccinate care este infectată, sunt de fapt echivalente”.
Medicul a adus acest argument, însă, în sprijinul măsurii obligativității purtării măștii pentru toate persoanele, vaccinate sau nu – și nicidecum pentru a sugera că vaccinarea este ineficientă.
În teoria erorilor logice, ceea ce Monica Pop face se cheamă ignoratio elenchi. Cu alte cuvinte, direcționarea greșită a argumentației (altfel, corecte), pentru a obține concluzia care îi servește scopului (greșit). Dr. Fauci nu a susținut niciodată că vaccinarea este inutilă. Ba dimpotrivă, chiar și cele mai recente declarații ale sale sunt în sensul vaccinării universale împotriva coronavirusului.
Dr. Fauci se referă la „persoanele vaccinate care se infectează”. Dar câte persoane vaccinate se infectează, în comparație cu nevaccinați?
Faptul că persoanele vaccinate se pot infecta este explicabil: niciun vaccin din lume, deci nici cel împotriva coronavirusului, nu este 100% eficient, după cum subliniază și Centrul pentru Controlul Bolilor (Centre for Disease Control, CDC) din Statele Unite.
Eficiența diferă în funcție de tipul de vaccin și de varianta de coronavirus contractată (precum și de unele caracteristici genetice, care sunt însă mai greu de stabilit). Spre exemplu, un studiu publicat în Statele Unite, la finalul lui decembrie 2021, arată că vaccinul Pfizer are o eficiență generală de 93% și una de doar 70% împotriva variantei Omicron.
Asta înseamnă că, în medie, 7% dintre cei vaccinați nu vor obține protecție împotriva variantelor inițiale ale Sars-CoV 2, iar împotriva Omicron, aproape o treime dintre cei vaccinați vor rămâne fără acoperire imunitară.
Totuși, riscul de infecție al persoanelor vaccinate este de cinci ori mai mic față de nevaccinați, iar riscul de deces este de 14 ori mai mic, arată CDC.
Așadar, ceea ce Monica Pop încearcă să transmită – și anume că riscul vaccinaților de a transmite boala este egal cu cel al nevaccinaților – este fals. Riscul vaccinaților de a se infecta și, pe cale de consecință, de a transmite boala, este de cinci ori mai mic.
Dacă ne referim la ratele spitalizării, riscul crește: nevaccinații au de 8 ori mai multe șanse să dezvolte forme severe și să ajungă în spital, decât vaccinații.
Datele sunt similare cu cele obținute de Institutul Robert Koch, citat de DW. Institutul monitorizează pandemia de coronavirus în Germania.
Foto cover: Monica Pop Facebook
Concluzie
Monica Pop manipulează date corecte, în sprijinul unei teorii false. Vaccinații nu au același risc de transmitere a infecției, pentru simplul fapt că nu se infectează la fel de ușor ca cei nevaccinați. În plus, riscul lor de spitalizare este mult redus, ceea ce automat pune o presiune mult mai mică asupra sistemelor sanitare.
