Inspectoratul General al Poliției Române a transmis azi o precizare în care arată că nu există polițiști sub acoperire, infiltrați în organizațiile politice, având misiunea de a deconspira fraudele electorale. Precizarea a fost preluată de media mainstream devenind astfel un subiect național.
Am vrut să vedem cine răspândește astfel de falsuri și cum a ajuns Poliția Română să comunice despre un fake news cu “polițiști infiltrați”, în ziua alegerilor.
Am solicitat IGPR să ne transmită precizarea de presă și sursele falsului pe rețele sociale. Purtătorul de cuvânt al IGPR, Octavian Dan, ne-a transmis comunicatul inițial și a precizat că falsul a fost identificat pe mai multe conturi de Facebook. Dan a mai spus că nu poate preciza exact numele conturilor care au răspândit falsul.
Am căutat acest tip de fals pe Facebook și am descoperit o postare a deputatului USR de Bacău, Teodor Lazăr, de sâmbătă, 8 iunie. În postare, Lazăr se plânge că ar exista “toate aparențele unei acțiuni informative care vizează membrii USR, sediul USR și biroul parlamentar”.
Am remarcat că postarea deputatului este sponsorizată, inclusiv pentru astăzi, 9 iunie, ziua votului. Cu alte cuvinte, Teodor Lazăr a plătit o sumă de bani pentru a răspândi postarea sa către un public cât mai larg, inclusiv în ziua alegerilor.
În momentul actual monitorizăm această situație pentru a vedea dacă a mai fost răspândită și pe alte platforme de social media.
La momentul redactării acestui text, postarea sa are peste 200 de impresii (likes) și aproape 70 de distribuiri. Este însă neclar care au fost criteriile pe baza cărora IGPR a reacționat la această informație și nici dacă monitorizează probleme similare.
Ca reacție la acuzațiile deputatului – că filiala USR în care activează ar fi fost victima unei operațiuni de filaj din partea unei structuri a Poliției Române – IGPR a transmis reacția de mai jos:
“PRECIZARE
Având în vedere informațiile vehiculate în spațiul public, cu privire la ,,mai mulți polițiști sub acoperire sunt infiltrați în organizațiile partidelor politice, având misiunea de a deconspira fraudele electorale(Ialomița, Constanța, Cluj și Giurgiu)”, Centrul de Informare și Relații Publice din cadrul Poliției Române este abilitat să comunice următoarele:
Informațiile vehiculate sunt din sfera celor de tip ,,fake news”.
Activitățile polițiștilor sunt derulate cu respectarea prevederilor Legii nr 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, cele ale Legii nr 360/2002 privind Statutul Polițistului, precum și a celorlalte acte legislative incidente.
Reiterăm faptul că polițiștii nu derulează astfel de activități ,,sub acoperire”.
Recomandăm tuturor să se informeze doar din surse oficiale.”
Ligia Deca – ministrul Educației descrie, într-o postare pe Facebook, sistemul educațional românesc ca fiind „rezilient” și „participativ”.
Deca se referă la raportul PISA pentru anul trecut unde România a obținut scorul de 428 și nivelul doi în clasament, sub media recomandată de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD).
„Statistic, rezultatele României la PISA 2022 s-au menținut la aproximativ același nivel ca în 2018. La matematică, de exemplu, ponderea OECD a elevilor aflați la nivelul 2 sau mai sus de competență a scăzut cu 7 puncte procentuale, de la 76% în 2018, la 69% în 2022, în timp ce rezultatele țării noastre au rămas aproape stabile” a scris aceasta pe 5 decembrie 2023
PISA este un program internațional al OECD prin care se măsoară capacitatea elevilor de 15 ani de a-și folosi abilitățile și cunoștințele dobândite în științe, matematică și lectură pentru a face față provocărilor din viața reală. România participă la testările PISA încă din 2000, an în care a fost demarat programul.
Identitatea celor care comentează la postările ministrului Educației ridică însă semne de întrebare, iar noi am descoperit o rețea de peste 50 de conturi false care distribuie frecvent sau interacționează cu postările membrilor Partidului Național Liberal.
În plus, am identificat legături cu firme sau website-uri care nu fac altceva decât să promoveze politicieni.
Identități furate: comentatorul columbian
Rareș Aron a comentat la postare utilizând cuvinte pe care le-a folosit chiar Ligia Deca când a scris despre testele PISA. Comentariul lui a strâns cele mai multe reacții.
Contul lui Aron sugerează că acesta locuiește în Ploiești și a făcut prima postare în 27 iulie anul acesta. Următoarele postări sunt despre membri PNL, iar Nicolae Ciucă e un subiect pe care îl răspândește frecvent.
Am căutat poza lui Rareș Aron, în mai multe motoare de căutare, folosind funcția de image reverse search și aplicația InVid We Verify.
Inițial, am găsit aceeași persoană sub numele de Peter Lucas în Yandex, fotografia fiind asociată mai multor conturi pe rețele sociale rusești.
Contul lui Peter Lucas de pe vcontackte.ru are în plus o fotografie cu aceeași persoană îmbrăcată într-o uniformă militară.
Am căutat această imagine cu aplicația PIM Eyes și am ajuns pe o platformă socială din Filipine. De data aceasta, persoana se numește Austin Miller. O echipă guvernamentală de cybersecurity susține că platforma Friendster pare un website legitim, însă adresa de IP care găzduiește site-ul a avut incidente de phishing, brute force, hacking și atacuri DDoS.
O galerie de imagini cu aceeași persoană apare și pe site-ul lovescamfraud.de unde un utilizator spune că fotografiile respective au fost furate de către criminali și folosite în escrocherii online.
Același utilizator susține că personajul din imagini este de fapt un militar, pe nume Hector Bernal din Columbia. Am identificat ulterior aceeași persoană din fotografii pe o altă pagină de facebook numită Medicina Táctica Colombia.
Pe Hector Bernal îl găsim și pe Tik-Tok unde spune că e un bărbat responsabil și tată singur. Este posibil ca și acest cont să fie unul fals.
Pe lângă contul lui Rareș Aron care folosește imaginile cu militarul columbian, am mai identificat încă șapte conturi asemănătoare care comentează la postările ministrului Educației. Toate au în comun faptul că profilele folosesc identitatea altor persoane, unele din Minnesota, Tennesse sau Cehia.
Femeia bot de la Carrefour Buzău și lupta cu dezinformarea
„Felicitările noastre !!👏🙏 Combaterea discursului instigator la ură și dezinformării reprezintă o luptă esențială.”, scrie Oana Mocanu într-un comentariu la o altă postare făcută de Ligia Deca în 8 noiembrie 2023, după ce a participat la conferința UNESCO.
Contul Oanei Mocanu arată că aceasta ar fi studiat la Colegiul Economic din Buzău, s-a căsătorit pe 20 octombrie anul acesta și lucrează la magazinul Carrefour. Pe 1 decembrie a share-uit discursul Ligiei Deca cu ocazia Zilei Naționale. Este singura postare făcută.
Oana Mocanu este unul dintre conturile de Facebook care urmează un model similar celor peste 50 de conturi unice care au comentat la postările Ligiei Deca. Majoritatea au fost activitate începând cu iulie anul acesta, nu au prieteni sau urmăritori mulți, dar ajută la distribuirea mesajelor pe care Partidul Național Liberal, Ligia Deca sau Nicolae Ciucă le postează.
Am analizat trei postări făcute de contul Ligiei Deca și am descoperit o plajă largă: pagini de gătit, sănătate, frumusețe, muzicieni, formații, haine și accesorii, dar și conturi individuale. Toate ajută la creșterea notorietății online și încurajează participarea „oamenilor” în a-și exprima opiniile.
Meta folosește termenul de „comportament neautentic” asociat acestor tipuri de conturi. Regulile fac referire la folosirea conturilor false, creșterea în mod artificial a popularității conținutului și alte modalități de inducere în eroare a publicului și a comunităților cu care interacționează. Meta susține că-și asumă eliminarea conturilor și paginilor cu acest tip de comportament.
23 conturi și pagini interacționează cu o altă pagină de Facebook cu numele rptv.ro, care postează mesaje de tip știri din spectrul politic, dar și social. Video-urile de pe pagină sunt majoritatea preluări de la Realitatea Plus.
De exemplu, contul Laurențiu Dinu a distribuit din august anul acesta 35 de postări făcute de pagina rptv.ro, dar și 115 postări făcute de pe contul Nicolae Ciucă.
Pagina de Facebook rptv.ro a fost înregistrată în 2013 sub numele de Ilfovmagazin.ro, iar ulterior și-a modificat numele de mai multe ori. Postările disponibile încep însă din februarie 2018.
Conform datelor furnizate de Crowdtangle, pagina nu a înregistrat urmăritori până în 25 noiembrie 2021 când a reușit într-o singură zi să atragă peste 6000 de urmăritori. Peste zece zile, a crescut la peste 13.000.
În 13 Septembrie 2022 ajunsese la 15.900 de urmăritori, pe care îi pierde în ziua următoare, dar îi recapătă pe 15 septembrie. În 6 Iulie 2023 a pierdut din nou aproape 22.000 de urmăritori, pe care în ziua următoare i-a recăpătat. Tiparul se repetă încă o dată spre finalul lui iulie, dar și la începutul lui decembrie.
Site-ul rptv.ro la care face trimitere pagina de Facebook este o altă picătură într-un ocean de așa-zise publicații online care nu au echipă redacțională și nu au nici măcar un formular de contact. În articolele de pe site sunt mai mulți autori, printre care și Raluca F, Valentina V și Bianca M, dar nu există nicio informație legată de ei sau contactarea acestora.
Domeniul Rptv.ro a fost înregistrat în 2019 și este deținut de compania RD Total Media Consulting SRL. Conform informațiilor de pe site-ul ministerului de Finanțe, ultimul an în care compania a făcut o raportare contabilă a fost cu doi ani înainte să înregistreze domeniul, an în care avea un singur angajat. Acest lucru s-a întâmplat în 2017.
Am contactat reprezentanții RD Total Media Consulting SRL prin număr disponibil online pentru contactul cu firma, dar ni s-a transmis că numărul este greșit și persoana contactată nu deține informații despre firma menționată. Prin urmare, RD Total Media Consulting SRL, implicit rptv.ro în lipsa formularului de contact, nu pot fi contactate pentru obținerea unui comentariu legat de informațiile descoperite în material.
Firma RD Total Media Consulting SRL a fost înregistrată în sectorul 5 din București în iulie 2016 și furnizează teoretic servicii de reprezentare media. La momentul înființării a avut trei asociați: Angela Ciocoiu, Diana Gilgescu și GES Force SRL.
Diana Gilgescu a lucrat la GES Force SRL, iar acum este expert în achiziții publice la Akyle Security, conform profilului de Linkedin.
Akyle Security a oferit servicii de pază și protecție pentru Metrorex, Administrația Domeniului Statului, Universitatea Politehnică, Ministerul Culturii, Administrația Cimitirelor și alte companii de stat identificate de RISE Project, în investigația Felia interlopă din afacerea cu măști.
Unul din asociații Akyle Security este fostul avocat Robert Ionescu, care în timpul pandemiei de covid se lăuda pe Facebook că a reușit să aducă din Turcia un transport 1.000.000 măști și combinezoane. Îi mulțumea atunci premierului Ludovic Orban care era membru PNL și fostului șef al companiei de stat Unifarm.
Conexiunea dintre Diana Gilgescu și Robert Ionescu este vizibilă și în anunțurile de pe profilul de Linkedin, unde ea îi distribuie postările legate de securitatea cibernetică.
Detaliile de pe ROTLD cu privire la înregistrarea domeniului www.Rptv.ro mai scot la iveală însă o legătură politică mai profundă.
Adresa de email cu care a fost înregistrat site-ul ne duce către un alt website și o altă companie cu nume similar: AT VIDEO CREATIONS SRL. Firma este deținută acum de Adrian Vlad Țone. Pe 1 august 2022, acesta își invita urmăritorii la proțap și anunța „un nou proiectRptv.ro – Cum se face / Fabricat in Romania” făcând trimitere către pagina de facebook cu care interacționează conturile suspecte ce laudă activitatea Ligiei Deca.
Vlad Țone a lucrat ca profesor la diverse școli prin Ilfov, iar în ultimii zece ani a fost membru al Partidului Conservator, al ALDE și ulterior al PNL.
Politica l-a transformat în cățărător profesionist, și de la simplu profesor, după ce a schimbat mai multe funcții prin ministere, a ajuns consilier de stat în guvernul condus de Ludovic Orban, unde se ocupa de administrația publică locală. Anul acesta a depus o declarație de avere din poziția de șef serviciu la Universitatea De Științe Agronomice Și Medicină Veterinară.
Țone își ocupă timpul liber făcând afaceri cu statul. Europa Liberă a scos la iveală, în iulie anul acesta, că firmele lui au obținut contracte de aproape două milioane de lei de la autorități publice, majoritatea din Ilfov.
Un reprezentant al companiei AT VIDEO CREATIONS ne-a spus la telefon: „Noi în trecut, am lucrat și am făcut un site pentru cineva și a rămas acolo înregistrat. I-am rugat să schimbe acel lucru pentru că noi nu avem nicio implicare în tot demersul asta și nu am nicio treabă. (…) Noi lucrăm foarte multe, noi am făcut un site acum nu știu câți ani, când a fost înregistrat domeniul, nu știu să vă spun toate detaliile. M-a sunat o grămadă de lume, nu am nicio treabă„.
Ce sunt boții
Boții sunt roboți software care apar sub diferite forme și diferite automatizări. Ei sunt prezenți în spațiul online, cu precădere în rețele de sociale și sunt utilizați pentru diverse obiective. Spre exemplu, există boți care au fost folosiți să contribuie la procesul de recrutare a voluntarilor și a strângerilor de donații.
Există o subcategorie a boților care este programată să producă conținut spam pentru a crește notorietatea cuiva sau a unui mesaj. Acești traditional spambots utilizează un algoritm informatic menit să interacționeze cu oamenii sau cu alți boți în mediul online. Scopul final este modificarea comportamentului și promovarea unui anumit narativ.
Totuși, este complicat să identificăm un anumit tipar de bot, iar motivul este existența a unui număr mare de subcategorii și tipuri de boți. Există și posibilitatea ca boții pe care i-am prezentat în acest articol să facă parte din cyborgs, un tipar care propagă mesaje și comportamente asemănătoare celor umane în Social Media, dar care sunt vag structurate și generice.
Expunem mai jos o listă de indicii care ne pot ajuta să ne dăm seama că ne confruntăm cu un bot:
▶Rețelele profilelor și paginilor care interacționează cu postările vizate
De obicei, persoanele reale urmăresc alte persoane și boții urmăresc alți boți. Acest lucru totuși nu este valabil pentru toți boții, deoarece tehnologia avansează și apar interacțiuni directe între ei și persoane reale.
▶Activitatea lor în social media
Putem să ne uităm la tiparul de distribuire a mesajelor. Studiile ne arată că oamenii tind să-și schimbe comportamentul de fiecare dată când intră în mediul online, dar boții rămân sub același script de fiecare dată. Astfel, vom vedea puține subiecte pe profilurile de boți, și care nu ies dintr-un tipar anume. În cazul nostru, profilele analizate promovează strict lucruri promovate de membrii partidului.
▶Profilul boților
Cele opt furturi de identitate, adică de fotografii cu oameni din alte țări care nu au legătură cu România, faptul că anumite pagini care interacționează cu profilul politicianului nu au nicio legătură cu mesajul acestuia, dar și conturile fără activitate anterioară și cu puțini urmăritori arată comportamente atipice unor persoane reale.
Codul de Standarde este rezultatul activității European Fact-Checking Standards Network (EFCSN), o rețea de organizații independente de fact-checking care își doresc o uniformizare a criteriilor care definesc combaterea eficientă a dezinformării.
Factual face parte atât din grupul larg de 45 de organizații de fact-checking care a propus ideile ce au stat la baza Codului de Standarde cât și din comitetul ales pentru a elabora primul draft. Cu 44 din 45 de voturi, Codul a fost ales pe 15 septembrie 2022.
Orice organizație independentă de fact-checking dintr-o țară membră a Consiliului Europei, Kosovo sau Belarus poate solicita aderarea la această rețea. Incluziunea în rețea presupune acceptarea Codului de Standarde și, implicit, semnul că acea organizație face fact-checking la cele mai înalte standarde privind metodologia, etica și transparența în activitate.
Codul de Standarde și modalitățile de aderare la rețea se regăsesc, în limba engleză, în linkul de mai jos.
Factual.ro luptă de peste 8 ani împotriva dezinformării prin fact-checking pe politicile și pe declarațiile publice din România. Suntem bucuroși să anunțăm că de astăzi ne extindem aria de activitate astfel încât să cuprindă și alte tipuri de dezinformări, grație alăturării cathird-party fact-checkersîn programul de fact-checking derulat Meta încă din 2016.
Factual va începe verificarea postărilor pe Facebook și Instagram în zilele următoare. Factual devine, astfel, al doilea partener din România al Meta, celălalt partener fiind AFP.
Vom continua să derulăm și activitatea de fact-checking politic, în paralel cu monitorizarea rețelelor sociale pentru conținut înșelător sau care dezinformează.
Cum funcționează, concret, parteneriatul cu Meta?
Meta, companie ce deține unele dintre cele mai populare platforme de socializare (Facebook, Instagram, Whatsapp etc.), derulează un program prin care dorește să micșoreze impactul pe care îl au informațiile înșelătoare distribuite pe platformele sale.
Astfel, în cadrul acestui program, activitatea de fact-checker a Factual va avea trei mari consecințe pentru postările de Facebook și Instagram descoperite a fi false sau scoase din context:
Vizibilitate redusă: atunci când un fact-checker al Factual.ro evaluează o postare ca fiind falsă, Facebook o va retrograda în feed, ceea ce va reduce în mod semnificativ numărul de persoane care vor vedea acea postare.
Imposibilitatea de monetizare: unele pagini pot rula reclame în schimbul cărora primesc bani de la advertiseri. Dacă aceste pagini (și domeniile lor) vor distribui în mod repetat știri marcate ca fiind false de echipa Factual, atunci li se va reduce posibilitatea de a distribui conținut și li se va elimina capacitatea de monetizare și promovare.
Semnalizare:atunci când o postare ajunge să fie marcată ca fiind falsă, Facebook avertizează persoanele care o vizualizează sau încearcă să o distribuie. Acest avertisment reduce considerabile șansele ca persoanele care văd acea postare să o și distribuie mai departe. Firește, autorii afirmației marcată ca fiind problematică pot contesta decizia.
Mostră: modalitatea de semnalizare a unei postări de Facebook verificată de Factual și etichetată de Facebook ca fiind problematică din punct de vedere al acurateții factualeMostră: modalitatea de semnalizare a unei postări de Instagram verificată de Factual și etichetată de Facebook ca fiind problematică din punct de vedere al acurateții factuale
Context
Despre Factual.ro
Factual este gestionat formal de asociația Funky Citizens și funcționează în baza unei metodologii compatibilă cu principiile rețelei IFCN din care face parte. Redacția Factual se bucură de independență editorială și de o comunitate de experți care o ajută punctual, voluntar, iar implicarea Funky Citizens se limiteză la aspectele non-editoriale (operațional, comunicare, fundraising).
Elena Calistru, președinte Funky Citizens, a declarat că
„în contextul unui război fizic la granițele țării noastre și al unui război virtual ce are loc în spațiul nostru online, considerăm că trebuie să facem mai mult pentru a oferi utilizatorilor platformelor de social media, foarte populare din România, o verificare independentă a informațiilor. Ne bucurăm să ne alăturăm altor colegi ai IFCN într-un asemenea efort.”
Proiectul Factual.ro face parte, din 2021, și din IFCN (International Fact-Checking Network, gestionată de Poynter Institute) și este astfel conectată constant, în vederea schimbului de experiență, cu celelalte 90 de organizații din întreaga lume care au ca misiune lupta împotriva dezinformării.
La fel ca și ceilalți parteneri ai Meta în acest program de third-party fact-checkers, și Factual.ro respectă Codul de principii al IFCN, care îi impune standarde de:
În calitate de semnatari ai codului de principii al IFCN, participăm alături de comunitatea globală de fact-check-eri la conferințe internaționale precum Global Fact
Pentru orice fel de nelămuriri vizavi de activitatea Factual, vă invităm să ne contactați pe email, pe adresa fa***@*****al.ro.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov. Sursa: RFI
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov și omologul său ucrainean, Dmytro Kuleba, s-au intalnit pentru negocieri de încetare a focului, în 10 martie, în Turcia. În urma discuțiilor, care nu au dus la niciun rezultat, Lavrov a făcut câteva declarații care au șocat jurnaliștii prezenți. Printre altele, ministrul rus a declarat că ”Noi nu am atacat Ucraina, nu pregătim atac asupra altor țări. Vedem multă manipulare în Ucraina, vestul transformă Ucraina într-un experiment anti-rusesc”.
De ce am hotărât să verificăm această afirmație?
Declarațiile ministrului de Externe al Rusiei sunt false, lucru evident pentru oricine are acces liber la sursele de informație. Demersul de a demonta acest gen de minciuni poate părea ridicol în sine. Totuși, exact aceasta este capcana în care Occidentul a căzut după Războiul Rece, când a început să ignore mesajele evident false lansate de propaganda rusă.
Și astăzi, propaganda rusă este construită pe structurile fostei propagande sovietice. ”Teoria modernă a războiului informațional rusesc derivă direct din spetspropaganda, predată pentru prima dată ca materie la Institutul Militar Rus de Limbi Străine în 1942, dar cu origini adânci în ideologia marxist-leninistă”, arată un document CEPA (Centrul pentru Analiza Politicilor Europene) din 2016.
În 2017, un raport, publicat de London School of Economics and Political Science, a atras atenția că propaganda rusă renunță la subtilități și devine, pur și simplu, o construcție a minciunilor: ”Dacă, odată, Kremlinul a creat povești de dezinformare și falsuri cu grijă, acum, teorii ale conspirației ieftine și falsuri total neplauzibile sunt aruncate online în mod constant. Dezmințirea lor este ușoară, dar cantitatea mare poate risca să facă din asta un exercițiu inutil și, într-adevăr, scopul ar putea fi chiar acela de a forța Occidentul să piardă timp și resurse pentru dezmințire”.
Cercetătorii în studii politice au anticipat
Un alt raport, realizat în 2019 de Institutul pentru Studiul Războiului (Institute for the Study of War, ISW, Washington) arată o cronologie a politicii externe a Rusiei, bazată aproape exclusiv pe o retorică falsă:
Raportul a analizat politica putinistă din ultimii 20 de ani, observând că „Punctele de discuție ale Kremlinului sunt pur și simplu propagandă și este ușor să le respingem ca atare. Cu toate acestea, aceste retorici au fost repetate și amplificate timp de două decenii. Ele au devenit auto-susținuțe (…)”. Așadar, prin simpla repetare ciclică a unor minciuni, Kremlinul încearcă să recreeze o realitate pe care singur o inventează.
Un nou document de analiză, publicat în 2020 de Institutul pentru Studiul Războiului, tratează subiectul propagandei de la Kremlin, subliniind că face parte dintr-o strategie ofensivă. Pratic, propaganda este o tactică de război hibrid, dar din care Rusia nu exclude armele tradiționale: ”Rusia vede războaiele hibride ca linia principală a dezvoltării militare viitoare, mai degrabă decât un fenomen temporar. Armata rusă menține spațiu teoretic pentru ideea unui război convențional tradițional și nu afirmă că toate conflictele sunt acum hibride în mod inerent”.
Sociologii ucraineni au analizat și ei propaganda rusă care privea în mod direct Ucraina. În 2015, au realizat un index al eficienței propagandei de la Kremlin. Sociologii au identificat, în document, un lanț logic al minciunilor pe care Rusia l-a promovat: ”Credem că miezul propagandei este un lanț cvasilogic de raționament:
Euromaidan a fost organizat de americani și naționaliști → ca urmare a Euromaidanului, puterea a fost preluată de naționaliști, care reprezintă o amenințare pentru oamenii de limbă rusă → Crimeea și Ucraina de Est erau în pericol → Crimeea a reușit să evite amenințarea aderând la Rusia, dar regiunile ucrainene de est s-au revoltat și cer autonomie și garanții de securitate → naționaliștii care au preluat puterea au început războiul împotriva propriului popor” (lanțul se oprește în 2015, dar a continuat, așa cum am observat, cu retorica potrivit căreia Rusia vrea să elibereze Ucraina de naționaliștii și fasciștii care au ocupat-o).
În concluzie, declarațiile lui Serghei Lavrov trebuie înțelese exact în această notă: fac parte dintr-un mecanism de propagandă foarte bine pus la punct, de la care Kremlinul nu se abate.
Nu doar Lavrov
În fond, ministrul rus de Externe respectă regulile impuse chiar de regimul din care face parte. Roskomnadzor, Serviciul Federal rus pentru Supravegherea comunicațiilor, tehnologiei informației și mass-media, a interzis folosirea cuvintelor ”război” și ”invazie” imediat după prima zi a atacului împotriva Ucrainei. Termenul corect, a atras atenția regulatorul de la Kremlin, este ”operațiune militară specială”. Publicațiile care nu se conformează sunt amendate și închise. Persoanele fizice care folosesc aceste cuvinte (fie în spații publice, fie pe social media) sunt amendate și deținute.
Mai multe publicații media au fost deja închise. Presa independentă de la Moscova relatează că peste 150 de jurnaliști au părăsit Rusia, ca să nu fie arestațideținuți. Mii de cetățeni ruși au fost reținuți pentru că au ieșit la protest împotriva războiului din Ucraina.
*Foto: EPA
*Foto: AFP
Evidența: Rusia a atacat Ucraina
Conflictul din Ucraina are etape clare și documentate de multiple surse.
Există numeroase imagini din satelit care arată distrugerile în urma bombardamentelor rusești
Au fost publicate filmări cu drona, care arată dimensiunea distrugerilor cauzate de atacurile Rusiei
Financial Times are o hartă în mișcare cu operațiunile armatei ruse pe teritoriul Ucrainei, începând din 24 februarie și până în prezent
Think-tank-ul Consiliul pentru Politici Internaționale, fondat în 1921, a catalogat acțiunea Rusiei drept ”o invazie la scară largă” (”a full scale invasion”)
Institutul pentru Studiul Războiului analizează zilnic mișcările de trupe rusești
În Kharkiv, distrugerile au fost dintre cele mai semnificative:
O bază militară din apropierea Poloniei a fost atacată:
O maternitate din Mariupol a fost afectată de bombardamente. Cel puțin trei persoane, printre care o femeie însărcinată și un copil, au murit:
În 14 martie, trupele rusești au bombardat și periferiile capitalei Kiev:
Emin Sansar/Anadolu AgencyGetty Images
Propaganda, combătută de SUA și UE
Declarațiile lui Serghei Lavrov au fost combătute inclusiv de Statele Unite și Uniunea Europeană.
Departamentul de Stat al SUA a scris, pe Facebook: ”FAPT: Kremlinul continuă să facă afirmații false și să răspândească dezinformare cu privire la războiul neprovocat și premeditat pe care Putin l-a început în Ucraina”.
Pagina EUvsDisinfo, un proiect extern dezvoltat de task force-ul East StratCom (înființat în 2015 de Consiliul Europei), a publicat, de asemenea, un mesaj video prin care demontează afirmațiile lui Lavrov:
Imediat după invazia rusească în Ucraina, au apărut în spațiul public informații despre diverse strategii de descurajare a trupelor rusești, de către partea ucraineană. Una dintre acestea a fost presupusa modificare a panourilor rutiere, astfel încât trupele din Rusia să fie încurcate în deplasarea pe teritoriul Ucrainei.
De unde a plecat ideea?
Ideea transformării panourilor rutiere a venit chiar de la compania responsabilă cu montarea acestora în Ucraina, Ukravtodor (Agenția de Stat pentru Automobile și Drumuri). Agenția a postat, în 26 februarie (deci la două zile după primul moment al conflictului), următorul mesaj:
Este un îndemn pentru demontarea semnelor rutiere. „Inamicul are o legătură jalnică, nu se concentrează pe teren. Să-i ajutăm să ajungă direct în iad. Ukravtodor face apel la toate organizațiile rutiere, comunitățile teritoriale și autoritățile locale să înceapă imediat demontarea indicatoarelor rutiere din apropiere”, se arată în mesaj.
Textul panoului din fotografie, „Du-te-n p…”, expresie făcută celebră de apărătorii ucraineni din Insula Șerpilor care, confruntați cu un atac al armatei ruse, au transmis, prin radio: ”Navă de război rusească, du-te-n p…”.
Agenția ucraineană nu a menționat dacă fotografia este autentică sau nu, însă a preluat un articol publicat de Washington Post, cu titlul „Agenție ucraineană, îndemnând la înlăturarea semnelor, postează o fotografie falsă cu un mesaj colorat pentru Rusia”. Ukravtodor a distribuit articolul, cu textul: „Suntem foarte recunoscători pentru atenția și suportul vostru”.
Au fost amplasate și semne rutiere reale cu mesaje pentru armata rusă?
Alte două zile mai târziu, în 28 februarie, Ukravtodor a distribuit noi fotografii prin care arăta, de această dată, o acțiune din teren. Angajații săi, susținea agenția, urmau să amplaseze indicatoare rutiere cu chipul lui Vladimir Putin, peste care este suprapus semnul „interzis”. Indicatoarele, a notat Ukravtodor, urmau să fie montate pe drumurile naționale și europene.
Publicația Hotnews din România a preluat, însă, un alt mesaj, din 7 martie, care arată că un semn rutier cu mesajul photoshopat din prima postare a fost într-adevăr amplasat în trafic. Jurnalistul britanic Shaun Walker, corespondent special al The Guardian în Ucraina, a postat o fotografie care arată panoul, la intrarea în Odessa.
Chestionat, de comentatori, dacă fotografia este reală, corespondentul britanic a revenit și a reafirmat că el însuși a surprins imaginile, cu câteva ore mai devreme. În sprijinul afirmației, a publicat o altă fotografie, realizată dintr-un unghi mai îndepărtat.
Somewhat bizarre to have endless messages in my mentions telling my this is photoshopped and “schooling” me in being able to recognise fakes. I took the photograph myself three hours ago. Here it is from further away. pic.twitter.com/VCmxwyCiYV
Shaun Walker se afla în drum spre graniță și a părăsit Ucraina o zi mai târziu, în 8 martie, când a postat un nou mesaj, de această dată apreciativ față de felul în care s-au organizat românii pentru a-i ajuta pe refugiații ucraineni.
Just left Ukraine to Romania. Huge queues of 6+ hours in snow and wind, caused by Ukraine border checks.
On the Ro side: food, hot drinks, free buses, help, volunteers, arranging of rooms. Free travel on Ro trains.
Fotografia inițială cu panoul care transmite o înjurătură la adresa invadatorilor ruși nu este autentică. În schimb, în Ucraina au fost montate indicatoare rutiere cu mesaje pentru soldații ruși, inclusiv unul similar cu cel postat inițial de agenția de drumuri ucraineană.
„[afirmațiile] doctorului Fauci, considerat marele specialist al mapamondului acum, care spune foarte clar că încărcătura virală a unui vaccinat infectat este egală cu încărcătura virală a unui nevaccinat infectat și că transmiterea este la fel și nu este niciun fel de deosebire”
Pe 22 decembrie 2021, Monica Pop – fostă șefă a Spitalului Clinic de Urgențe Oftalmologice București – a fost prezentă într-o emisiune de la Antena 3.
Medicul, de specialitate oftalmolog, i-a luat apărarea Danei Budeanu, cunoscută pentru opiniile anti-certificat verde, într-o dispută cu Laura Ghibu – medic român stabilit în Suedia.
Aceasta din urmă a întrebat-o pe Dana Budeanu dacă își asumă decesele oamenilor care i-au ascultat părerile de pe rețelele de socializare și au decis să nu se vaccineze.
Monica Pop a intervenit, aducând în discuție, ca argument pentru nevaccinare, „[afirmațiile] doctorului Fauci, considerat marele specialist al mapamondului acum, care spune foarte clar că încărcătura virală a unui vaccinat infectat este egală cu încărcătura virală a unui nevaccinat infectat și că transmiterea este la fel și nu este niciun fel de deosebire”.
Verificare
Doctorul Anthony Fauci, pe care Monica Pop îl citează, este unul dintre cei mai respectați imunologi din lume. Cercetător american cu origini italiene, dr. Fauci conduce Institutul Național American al Alergiilor și Bolilor Infecțioase (National Institute of Allergies and Infectious Diseases – NIAID) încă din 1984. A fost consilier pe probleme de Sănătate Publică pentru șapte președinți ai Americii, inclusiv pentru actualul șef de la Casa Albă, Joe Biden.
În vara lui 2021, când varianta Delta a devenit prevalentă în Statele Unite, dr. Fauci a citat studii făcute pe persoanele infectate vaccinate și nevaccinate, în ceea ce privește cantitatea de virus regăsită în probele nazofaringiene.
Fauci a declarat că „persoanele vaccinate care în cele din urmă se infectează sunt în general fără simptome sau cu simptome minime. Totuși, este clar că sunt capabile să transmită infecția către persoane neinfectate. Datele care ni s-au raportat indică faptul că, dacă te uiți la nivelul virusului găsit în probele nazofaringiene ale unei persoane care este vaccinată și are o infecție și le compari cu nivelul virusului din probele unei persoane nevaccinate care este infectată, sunt de fapt echivalente”.
Medicul a adus acest argument, însă, în sprijinul măsurii obligativității purtării măștii pentru toate persoanele, vaccinate sau nu – și nicidecum pentru a sugera că vaccinarea este ineficientă.
În teoria erorilor logice, ceea ce Monica Pop face se cheamă ignoratio elenchi. Cu alte cuvinte, direcționarea greșită a argumentației (altfel, corecte), pentru a obține concluzia care îi servește scopului (greșit). Dr. Fauci nu a susținut niciodată că vaccinarea este inutilă. Ba dimpotrivă, chiar și cele mai recente declarații ale sale sunt în sensul vaccinării universale împotriva coronavirusului.
Dr. Fauci se referă la „persoanele vaccinate care se infectează”. Dar câte persoane vaccinate se infectează, în comparație cu nevaccinați?
Faptul că persoanele vaccinate se pot infecta este explicabil: niciun vaccin din lume, deci nici cel împotriva coronavirusului, nu este 100% eficient, după cum subliniază și Centrul pentru Controlul Bolilor (Centre for Disease Control, CDC) din Statele Unite.
Eficiența diferă în funcție de tipul de vaccin și de varianta de coronavirus contractată (precum și de unele caracteristici genetice, care sunt însă mai greu de stabilit). Spre exemplu, un studiu publicat în Statele Unite, la finalul lui decembrie 2021, arată că vaccinul Pfizer are o eficiență generală de 93% și una de doar 70% împotriva variantei Omicron.
Asta înseamnă că, în medie, 7% dintre cei vaccinați nu vor obține protecție împotriva variantelor inițiale ale Sars-CoV 2, iar împotriva Omicron, aproape o treime dintre cei vaccinați vor rămâne fără acoperire imunitară.
Totuși, riscul de infecție al persoanelor vaccinate este de cinci ori mai mic față de nevaccinați, iar riscul de deces este de 14 ori mai mic, arată CDC.
Așadar, ceea ce Monica Pop încearcă să transmită – și anume că riscul vaccinaților de a transmite boala este egal cu cel al nevaccinaților – este fals. Riscul vaccinaților de a se infecta și, pe cale de consecință, de a transmite boala, este de cinci ori mai mic.
Dacă ne referim la ratele spitalizării, riscul crește: nevaccinații au de 8 ori mai multe șanse să dezvolte forme severe și să ajungă în spital, decât vaccinații.
Datele sunt similare cu cele obținute de Institutul Robert Koch, citat de DW. Institutul monitorizează pandemia de coronavirus în Germania.
Foto cover: Monica Pop Facebook
Concluzie
Monica Pop manipulează date corecte, în sprijinul unei teorii false. Vaccinații nu au același risc de transmitere a infecției, pentru simplul fapt că nu se infectează la fel de ușor ca cei nevaccinați. În plus, riscul lor de spitalizare este mult redus, ceea ce automat pune o presiune mult mai mică asupra sistemelor sanitare.
Au trecut aproape doi ani de la începerea pandemiei de COVID-19. Am văzut în mod repetat cât de distructive pot fi dezinformarea și informarea eronată pentru armonia socială, democrație și sănătatea publică; prea multe vieți și destine au fost ruinate și prea multe persoane au pierdut pe cei dragi din cauza dezinformării. În calitate de rețea internațională de organizații de fact-checking (verificarea informațiilor) monitorizăm modul în care minciunile se răspândesc în mediul online și zilnic, vedem că YouTube este unul dintre principalele instrumente de dezinformare și informare eronată din mediul online de la nivel mondial. Aceasta este o îngrijorare majoră pentru comunitatea noastră globală de fact-checking.
Nu vedem un efort semnificativ din partea YouTube de a implementa politici care să abordeze problema. Din contră, YouTube permite ca platforma sa să fie transformată într-o armă de către persoane fără scrupule pentru a-i manipula și exploata pe alții și pentru a organiza și strânge fonduri pentru interese proprii. Măsurile curente se dovedesc insuficiente. Iată de ce vă solicităm să luați măsuri eficiente împotriva dezinformării și informării eronate și să elaborați o foaie de parcurs cu intervenții de politică și produse pentru a îmbunătăți ecosistemul informațiilor și să faceți acest lucru cu organizațiile independente și imparțiale de fact-checking de la nivel mondial.
Exemplele sunt prea multe pentru a le putea enumera pe toate. Multe din acele videoclipuri și canale sunt și astăzi online și au trecut pe sub radarul politicilor YouTube, în special în țările în care nu se vorbește limba engleză și în sudul lumii. Ne bucurăm că în ultima perioadă compania a luat câteva măsuri pentru a încerca să rezolve această problemă, dar pe baza a ceea ce vedem zilnic pe platformă, credem că aceste eforturi nu dau roade – de asemenea, YouTube nu a prezentat date de calitate care să dovedească eficiența acestor eforturi.
Până acum platforma companiei a încadrat discuțiile despre dezinformare ca o falsă dihotomie între a șterge sau nu a șterge conținut. Prin aceasta, YouTube evită posibilitatea de a face ceea ce s-a demonstrat că funcționează: experiența noastră de fact-checking împreună cu dovezile academice ne spun că prezentarea de informații verificate este mai eficientă decât ștergerea de conținut. De asemenea, este protejată libertatea de expresie recunoscându-se nevoia de informații suplimentare pentru a reduce riscurile la adresa vieții, sănătății, siguranței și proceselor democratice. Și având în vedere că un procent mare din vizualizările de pe YouTube este generat de propriul său algoritm de recomandare, YouTube ar trebui să se asigure, de asemenea, că nu promovează activ dezinformarea în rândul utilizatorilor săi sau că nu recomandă conținut provenit de pe canale care nu prezintă încredere.
Având în vedere toate aceste aspecte, propunem unele soluții care ar putea schimba mult situația în ceea ce privește reducerea diseminării dezinformării și a informațiilor eronate pe YouTube.
Un angajament referitor la o transparență semnificativă în ceea ce privește dezinformarea de pe platformă: YouTube ar trebui să susțină cercetări independente cu privire la originile diverselor campanii de dezinformare, amploarea și impactul acestora și cele mai eficiente metode de a demasca informațiile false. De asemenea, ar trebui să-și publice propria politică integrală de moderare cu privire la dezinformare și informațiile eronate, inclusiv utilizarea inteligenței artificiale și ce date stau la baza acesteia.
Dincolo de ștergerea conținutului din motive de conformitate legală, atenția YouTube ar trebui să se axeze pe furnizarea de context și oferirea de demascări, suprapuse în mod clar pe videoclipuri sau sub formă de conținut video suplimentar. Acest lucru poate veni doar dintr-o colaborare semnificativă și structurată, prin asumarea responsabilității și investiții sistematice în eforturile independente de verificare a informațiilor de la nivel mondial, eforturi care dau rezultate în ceea ce privește rezolvarea acestor probleme.
Luarea de măsuri împotriva celor care în mod repetat produc conținut marcat constant ca dezinformare sau informare eronată, în special împotriva celor care monetizează respectivul conținut pe platformă și în afara acesteia, în special prin împiedicarea algoritmilor de recomandare să promoveze conținut din astfel de surse de dezinformare.
Extinderea eforturilor curente și viitoare împotriva dezinformării și informării eronate în alte limbi decât limba engleză și furnizarea de date specifice țărilor și limbilor, precum și servicii de transcriere care funcționează în orice limbă.
Sperăm că veți lua în calcul implementarea acestor idei pentru binele public și să transformați YouTube într-o platformă care într-adevăr face tot ceea ce-i stă în putință pentru ca dezinformarea și informarea eronată să nu fie transformate în arme folosite împotriva utilizatorilor și societății în ansamblu. Suntem gata și putem să ajutăm YouTube. Dorim să avem o întâlnire cu dvs. pentru a discuta aceste probleme și să găsim căi pentru a promova o colaborare și așteptăm cu interes răspunsul dvs. la această propunere.
Africa Check (Senegal, Nigeria, Kenya, Africa de Sud) / Animal Político – El Sabueso (Mexic) / Aos Fatos (Brazilia) / Bolivia Verifica (Bolivia) / BOOM (India, Myanmar și Bangladesh) / Check Your Fact (SUA) / Code for Africa – PesaCheck (Burkina Faso, Burundi, Camerun, Republica Centrafricană, Coasta de Fildeș, Etiopia, Ghana, Guinea, Kenya, Mali, Niger, Nigeria, Senegal, Africa de Sud, Sudan, Tanzania, Uganda și Zimbabwe) / Colombiacheck (Columbia) / CORRECTIV (Germania) / Cotejo.info (Venezuela) / Chequeado (Argentina) / Delfi Lithuania (Lituania) / Demagog Association (Polonia) / Doğruluk Payı (Turcia) / Dubawa (Nigeria, Ghana, Sierra Leone, Liberia și Gambia) / Ecuador Chequea (Ecuador) / Ellinika Hoaxes (Grecia) / Fact Crescendo (India) / Fact-Check Ghana / FactCheck.org (SUA) / FactSpace West Africa / Facta (Italia) / FactcheckNI (Regatul Unit) / Factly (India) / Factual.ro (România) /FactWatch (Bangladesh) / Fakenews.pl (Polonia) / Faktist.no (Norvegia) / Faktograf.hr (Croația) / Faktoje (Albania) / Fast Check CL (Chile) / Fatabyyano (Orientul Apropiat și Africa de Nord) / Full Fact (Regatul Unit) / GRASS – FactCheck Georgia / India Today Group (India) / Istinomer (Serbia) / Istinomjer (Bosnia și Herțegovina) / Hibrid.info (Kosovo) / Knack Magazine (Belgia) / La Silla Vacía (Columbia) / Lead Stories (SUA) / Les Surligneurs (Franța) / Logically (Regatul Unit) / Lupa (Brazilia) / Maldita.es (Spania) / MediaWise (SUA) / Mongolian Fact-checking Center (Mongolia) / MyGoPen (Taiwan) / Myth Detector (Georgia) / NewsMobile (India) / Newschecker (India și Asia de Sud) / Newtral (Spania) / Observador – Fact Check (Portugalia) / Open Fact-checking (Italia) / OŠTRO (Slovenia) / Pagella Politica (Italia) Poligrafo (Portugalia) / PolitiFact (SUA) / Pravda (Polonia) / Rappler (Filipine) / Raskrinkavanje (Bosnia și Herțegovina) / Re:Check/Re:Baltica (Letonia) / RMIT ABC Fact Check (Australia) Rumor Scanner (Bangladesh) / Science Feedback (Franța) / StopFake (Ucraina) / Stopfals.md (Moldova) / Taiwan FactCheck Center (Taiwan) / Tempo (Indonezia) / Teyit (Turcia) / The Healthy Indian Project/THIP Media (India) / The Journal FactCheck (Irlanda) / The Logical Indian (Indian) / The Quint (India) / The Washington Post Fact-checker (SUA) / The Whistle (Israel) / Univision – elDetector (SUA) / VERA Files (Filipine) / Verificat (Spania) / Vishvas News (India) / Vistinomer (Macedonia de Nord) / VoxCheck (Ucraina) / 15min (Lituania),
În ultimele zile ale unui an complicat, puțin spus, este cazul să facem și o retrospectivă. Fiindcă citești asta pe Blogul Factual, nu te poți aștepta la mai puțin decât analiza informațiilor suspecte sau nefondate și verificarea lor prin instrumente bine puse la punct.
Raportul de mai jos cercetează o anume tulpină de știri false: narațiunile anti-occidentale lansate și distribuite în România, în ultimul an. În centrul atenției se află chiar propaganda rusă, menită să reducă încrederea cetățenilor în Occident și să-i tragă mai aproape de Moscova.
Suntem o „țară de mâna a doua”? „Colonie”? „Slugi” care „și-au vândut țara pe nimic” în fața Vestului manipulator? Am folosit instrumente jurnalistice, de verificare și analitice, pentru a cerceta modul în care aceste narațiuni s-au propagat și care actori le-au promovat.
Parlamentul European a luat o poziție istorică luna aceasta, cu privire la recunoașterea drepturilor persoanelor din comunitatea LGBTIQ prin adoptarea unei rezoluții care afirmă principii și drepturi egale la viață privată și familie și care condamnă anumite atitudini discriminatorii din unele state membre. România este sancționată, în rezoluție, pentru nerespectarea acestor drepturi.
Printre vocile care au criticat documentul s-a ridicat și cea a purtătorului de cuvânt al Patriarhiei, Vasile Bănescu. Acesta a declarat că:
„nu se poate impune problema recunoașterii obligatorii a așa-ziselor căsătorii homosexuale în întreaga UE”.
Impune sau nu UE respectarea drepturilor?
Rezoluția nu este un act legislativ în sine, ci o luare de poziție cu titlu de ghid în materie. Prin acest document, PE invită atât statele membre UE, cât și Comisia Europeană, să ia măsuri pentru respectarea în mod deplin a dreptului la viață privată și familie, fără discriminare, cât și la dreptul de liberă circulație al tuturor familiilor.
Concret, în rezoluție, Parlamentul invită Comisia să se asigure că toate statele membre ale UE respectă continuitatea în drept în ceea ce privește legăturile de familie ale membrilor familiilor gay care se mută pe teritoriul lor dintr-un alt stat membru, cel puțin în toate circumstanțele în care acest lucru este impus de Convenția europeană a drepturilor omului. Cu alte cuvinte, recomandarea fermă a Parlamentului European este ca toate statele membre să recunoască toate căsătoriile încheiate legal în alt stat, indiferent dacă acestea sunt între un bărbat și o femeie sau nu și indiferent de legislația națională.
Parlamentul invită Comisia și să propună o legislație care să oblige toate statele membre să recunoască, în sensul legislației naționale, […] căsătoriile sau parteneriatele înregistrate încheiate într-un alt stat membru, în toate situațiile în care soții sau partenerii înregistrați ar avea dreptul la un tratament egal în temeiul jurisprudenței CEDO’’. Așadar, chiar dacă nu există o practică legislativă comună în Uniunea Europeană, în acest moment, cu privire la căsătoriile LGBTIQ, aceasta va fi dezbătută în viitorul apropiat.
Celebrul caz Coman & Hamilton
Alinierea drepturilor fundamentale ale membrilor comunității LGBTIQ din Europa, așa cum susține și rezoluția PE, pleacă de la un caz juridic celebru. În 2016, cuplul Adrian Coman și Robert Hamilton s-au adresat justiției din România, pentru că statul român a refuzat să le recunoască căsătoria încheiată legal în SUA. Chestiunea a ajuns pe masa judecătorilor europeni, care le-a dat dreptate în 2018, iar Curtea Constituțională a României a fost nevoită să facă același lucru.
În rezoluția de luna aceasta, parlamentarii europeni invită Comisia să ia măsuri concrete pentru a asigura libera circulație a tuturor familiilor, inclusiv a familiilor gay, în conformitate cu hătărârea pronunțată în cauza Coman & Hamilton, care prevede că termenul „soț/soție”, astfel cum este utilizat în Directiva privind libera circulație, se aplică și partenerilor de același sex.
Chiar dacă, din punct de vedere juridic, rezoluția parlamentarilor nu obligă în niciun fel statele membre să acționeze, asta nu înseamnă că celelalte instituții ale Uniunii Europene nu pot impune măsuri obligatorii pentru țările membre ale comunității.
Curtea Europeană de Justiție este una dintre aceste instituții. Prin decizia pronunțată în cazul soților homosexuali Coman și Hamilton, judecătorii au obligat, practic, România să recunoască statutul marital al celor doi și, în baza acestuia, să îi acorde drept de ședere în România lui Robert Hamilton.
De ce să oblige?
Curtea Constituțională a României a statuat deja această obligativitate printr-o decizie din 2012, când a reţinut că „[…] Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, având competenţa de interpretare a dreptului Uniunii Europene, hotărârile sale preliminare sunt obligatorii erga omnes, la nivelul tuturor statelor membre, sub rezerva solicitării la un moment ulterior, de către instanţele judecătorești naţionale, a unor lămuriri suplimentare asupra respectivei interpretări a Curţii”.
Mai mult, regulamentul de procedură al Curții de Justiție enunță explicit, la art. 91, efectul obligatoriu al deciziilor Curții – „hotărârea este obligatorie de la data pronunţării sale”.
De altfel, România și-a trecut în Constituție, odată cu aderarea la Uniunea Europeană, prioritatea prevederilor legislative europene, față de cele naționale.
Astfel, la art. 148 alin 2) și 4), Constituția clarifică:
(2) Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.
Rezoluția adoptată acum de Parlamentul European adaugă și solicitarea îndreptată Comisiei pentru a examina dacă„statele membre respectă hotărârea pronunțată în cauza Coman & Hamilton. În caz contrat, CE este invitată să ia măsuri de executareîmpotriva celor care nu respectă hotărârea. În mod explicit, PE invită Comisia să ia măsuri de executare împotriva României pentru nerespectarea în continuare a acestei hotărâri și pentru lipsa unei căi de atac care a forțat reclamantul să recurgă la CEDO pentru a obține reparații.
Nu în ultimul rând, parlamentarii europeni invită Comisia ca, „în viitoarele sale orientări privind libera circulație (…), să îndemne statele membre să pună în aplicare în mod consecvent Directiva 2004/38/CE, fără discriminare între beneficiarii directivei, cum ar fi cuplurile de sex diferit și cele de același sex, să clarifice faptul că orice referire la un „partener”, un „părinte”, un „copil”, un „descendent direct” sau o „rudă directă pe linie ascendentă” ar trebui să includă familiile gay, să se asigure că, atunci când își exercită drepturile de liberă circulație în UE, aceștia beneficiază, în temeiul legislației UE, de aceleași drepturi de reîntregire a familiei ca familiile fondate de cupluri de sex opus și să se asigure că evaluarea situației personale a cuplului efectuată de statele membre în scopul „facilitării” admiterii pe teritoriul lor a partenerului neînregistrat al cetățeanului Uniunii nu este discriminată pe motive de orientare sexuală.’’
În concluzie, contrar afirmației purtătorului de cuvânt al Patriarhiei, Uniunea Europeană poate impune statelor membre recunoașterea căsătoriilor homosexuale. Acest lucru s-a întâmplat deja, odată cu hotărârea CJUE în cauza Coman & Hamilton.
