În contextul conflictelor militare generate de Federația Rusia în Ucraina, care amenință securitatea întregii Europe, tot mai multe persoane au început să vorbească despre înrolarea obligatorie în armată:
Sursa: Facebook
Verificăm de unde a pornit teama că România a decis integrarea bărbaților între 18 și 60 de ani în rezerva generală a României și care sunt, în acest moment, prevederile legale în legătură cu înrolarea și rezerva generală militară.
În ce context se poate declanșa mobilizarea?
Constituția României (art. 92-93) atribuie Preşedintelui României calitatea de a institui mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. De asemenea, Președintele poate decide declararea stării de asediu sau a stării de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale, în situații care pun în pericol securitatea națională.
În ce condiții?
La momentul de față, Legea nr. 446/2006, actualizată, privind pregătirea populației pentru apărare, reglementează, printre altele, condițiile în care se poate dispune înrolarea civililor în rezerva generală a României.
Conform legii, Serviciul militar se îndeplineşte în următoarele forme:
- activ (militar profesionist, în termen, elev sau student la instituţiile de învăţământ din sistemul de apărare şi securitate naţională, cu excepţia elevilor liceelor şi colegiilor militare, soldat sau gradat voluntar);
- în rezervă (rezervist voluntar și rezervist).
Practic, în momentul declarării mobilizării sau a stării de război/de asediu, îndeplinirea serviciului militar în calitate de militar în termen devine obligatorie pentru bărbaţii cu vârste cuprinse între 20 şi 35 de ani, care îndeplinesc criteriile pentru a îndeplini serviciul militar. La cerere, aceştia pot fi încorporaţi imediat după împlinirea vârstei de 18 ani. Femeile pot îndeplini, la cerere, oricare dintre formele serviciului militar. Femeile în stare de graviditate întrerup, la cerere sau la recomandarea medicului, îndeplinirea serviciului militar.
Rezerva de mobilizare cuprinde persoanele care pot fi folosite pentru instruire şi îndeplinirea unor misiuni pe timpul stării de asediu, al stării de mobilizare sau al stării de război şi este formată din:
- rezerva operaţională (militarii);
- rezerva generală (populația care nu face parte din rezerva operațională).
De unde a pornit știrea?
Zilele acestea, a apărut în presă un proiect de lege pentru completarea mai multor acte normative din domeniul apărării naționale. Printre legile propuse spre modificare, se numără și Legea nr. 446/2006.
Cea mai controversată astfel de modificare este generată de o completare a art. 15, referitor la vârsta de încorporare în rezerva generală:
Acum:
Propunere:
Astfel, conform proiectului, ministrul Apărări, cu aprobarea prim-ministrului, poate propune Consiliului Suprem de Apărare a Țării impunerea situației de criză, dar care nu implică declanșarea procedurilor pentru constituirea rezervei generale.
Ministrul Apărării Naționale, Vasile Dîncu, a declarat în 8 martie 2022 faptul că draftul de act normativ nu este încă în dezbatere publică și necesită modificări, urmând ca, atunci când va fi într-o formă finală, să fie prezentat și opiniei publice.
Concluzie
În acest moment, nu există niciun act normativ care să oblige bărbații din România să intre în rezerva generală militară a țării. Pentru că nu este instituită stare de mobilizare, de asediu sau de război, motiv pentru care nu se poate decide integrarea civililor în rezerva generală. De asemenea, proiectul de act normativ nici măcar nu este lansat în dezbatere publică, astfel că prevederile Legii nr. 446/2006 sunt în continuarea aplicabile până la eventuale modificări. În plus, starea de criză, care era prevăzută ca posibilitate de Guvern, nu implică și constituirea rezervei generale militare.
Photo by Filip Andrejevic on Unsplash