„Neonaziștii ucraineni din orașul Lvov (n.r. Lviv) s-au dezlănțuit: refugiații ucraineni de naționalitate roma sunt mâzgăliți cu vopsea verde și legați de ‚stâlpul rușinii‛”.
Acesta este textul distribuit de mai mulți utilizatori ai rețelelor sociale, în urmă cu câteva zile. Este aceeași postare care apare și pe pagina pro-Kremlin ”Vești din Rusia”, cu alăturarea a două fotografii sugestive:
Informația s-a răspândit, însă, pe conturi în diverse limbi, care se adresează populațiilor din zone diferite (aici un tweet in engleză și aici o postare pentru publicul arab).
Ce se petrece, de fapt?
Manipularea pleacă de la o informație reală – în orașul Lviv, în 21 martie, câțiva romi au fost vopsiți cu verde pe față și legați de stâlpi cu bandă galbenă. Știrea apare pe site-ul de știri ”Acesta este Lviv”, cu explicația că fotografiile au fost primite de la martori oculari. Știrea explică ce s-a întâmplat:
”Fetele din microbuzul care circula pe răscrucea Halychyna au încercat să fure de la pasageri.
Oamenii au observat acest lucru și i-au scos pe hoți în stradă.
După aceea, fetele au fost legate de un stâlp, iar fețele lor au fost vopsite în verde”.
Jurnaliștii nu explică de ce această metodă și nu o predare a hoților de buzunar la Poliție, dar lasă de înțeles că practica este una obișnuită.
Publicația Zaborona, în schimb, explică faptul că astfel de pedepse, considerate în afara legii, sunt destul de frecvente de când a pornit războiul, iar forțele de ordine sunt constrânse să securizeze linia frontului. În locul lor, s-au format așa-zisele „poliții populare”, formate îndeosebi din civili, care recurg uneori la astfel de metode, în lipsa unor instrumente care să le permită pedepse legale.
Metoda legării de stâlp și vopsirea fețelor lor în verde pare să fie, însă, una străveche în Ucraina și, de la începutul războiului, a fost semnalată și de jurnaliștii de la Novaya Gazeta, care au raportat cazuri asemănătoare în Herson.
Vopsitul feței în verde și expunerea micilor „găinari”, pentru a atrage oprobiul public, nu sunt legate, susțin activiștii romi, de vorbirea limbii ruse și nici de presupuse tentative de refugiere a romilor din zonele de război. ”Rusia exploatează acest lucru pentru a acuza Ucraina că ar fi condusă de neonazişti. Imaginile au fost distribuite pe compania de socializare Telegram de un cont condus de agenţi ai Rusiei”, a spus activistul rom Julian Kondur, care se află în Kiev. Kondur a fost citat de site-ul pentru drepturile romilor Romea.
Practic, mașina de propagandă rusă a manipulat o informație despre o practică discriminatorie, pentru a susține o retorică ”anti-nazisă”, proliferată de agenții pro-război ai Kremlinului.
Activiștii romi au denunțat practica legării de stâlp
Asociațiile pentru drepturile romilor au alertat autoritățile ucrainene.
Russia distorting photos for propaganda purposes, Roma nonprofits alert Ukrainian authorities https://t.co/ZqG2UyxOjn#Ukraina #roma #romea #racism #romani #roma #StopRussia #manipulation
SUPPORT https://t.co/fldTGUHl22: https://t.co/IupzhMmqvp pic.twitter.com/mgoUeTQDgd— ROMEA (@romeanews) March 22, 2022
Activiștii romi avertizează că astfel de practici ilegale nu fac decât să ajute Rusia în proliferarea mesajelor sale.
Activistul Demyan Romanovych, citat de Zmina, a declarat: „Chiar nu vreau să dispersez trădarea în astfel de momente, dar nici să reduc la tăcere problemele nu este o opțiune, este mai bine să le adresăm rapid. Înțeleg că, în multe regiuni, forțele de ordine sunt pe deplin implicate în apărarea orașelor și, prin urmare, astfel de metode de combatere a jafurilor și a forțelor teroriste sunt de înțeles, deși nu sunt ideale. (…) Poliția trebuie să lupte cu criminalii, deși apărarea teroristă îi poate ajuta, dar nu comite genocid”, a spus Romanovych.
Cealaltă față a monedei
Este important, pentru contextul general, să explicăm și că Rusia este una dintre societățile europene cele mai discriminatorii cu romii. Un sondaj din anul 2020, deci înainte de începerea războiului, relatat în Svoboda, arată răspunsuri tranșante la problema romă. Jurnaliștii citează un studiu al centrului Levada în Rusia, potrivit căruia ”majoritatea respondenților și-au exprimat refuzul de a avea vecini, de a lucra sau de a fi prieten cu romii”. În plus, aproape jumătate dintre cei chestionați de Centrul Levada s-au exprimat în favoarea unei interdicții de a-i lăsa pe romi să reintre în țară, chiar dacă sunt cetățeni ruși. În același timp, 11% au declarat că își doresc ca ucrainenilor să nu li se permită să intre în Rusia, iar 26% au aceeași dorință față de locuitorii Asiei Centrale.