Cîțu alături de Pelosi, întâlnire pentru contul de Instagram

Președintele Senatului, Florin Cîțu, a postat o fotografie, pe Instagram, în care apare împreună cu Nancy Pelosi, președintele Camerei Reprezentanților a SUA și una dintre figurile diplomatice de prim rang de la Washington. Florin Cîțu a afirmat că, în cadrul întâlnirii din 31 martie 2022, s-au discutat aspecte ale parteneriatului strategic dintre cele două țări:

„Celebrăm 25 de ani de Parteneriat Strategic cu Statele Unite ale Americii. O discuție deschisă cu președintele Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi, despre importanța României în alianța transatlantică, despre includerea României în programul Visa Waiver și dezvoltarea capabilităților forțelor armate române.”

Cu toate că întâlnirile la acest nivel sunt relativ rare, ele s-au intensificat în ultima perioadă, în contextul agresiunii militare din Ucraina. Parteneriatul strategic, însă, pe care Florin Cîțu îl aduce în discuție, are o vechime de 25 de ani numai la nivel de înțelegere mutuală. Diplomația se bazează pe astfel de înțelegeri, dar e important să vedem care a fost evoluția relațiilor, ce prevede acest parteneriat și dacă întâlnirea lui Florin Cîțu aduce cu adevărat ceva nou în peisajul geopolitic actual.

La solicitarea Factual, Ministerul Afacerilor Externe a precizat că, în 1997, a avut loc o întâlnire, urmată de o conferință de presă comună, la București, între președintele României și președintele SUA, Emil Constantinescu și Bill Clinton. În cadrul acestora, cei doi șefi de stat au anunțat un parteneriat strategic, însă abia în 2011 a fost semnată o declarație comună de sprijin a celor două state, la Washington.

În 2017, Ambasada Statelor Unite ale Americii la București anunța împlinirea a 20 de ani (11 iulie 1997) de la lansarea parteneriatului strategic între cele două țări. În articol, se menționează: „De două decenii, Statele Unite şi România colaborează strâns la construirea unui cadru menit să consolideze relaţiile bilaterale, să sprijine dezvoltarea democratică a României şi integrarea sa euro-atlantică, să favorizeze prosperitatea comună şi colaborarea pentru a răspunde la provocările regionale şi globale. Parteneriatul Strategic dintre Statele Unite ale Americii şi România se bazează pe angajamentul faţă de valorile democratice, inclusiv statul de drept, pieţele deschise, respectarea şi promovarea drepturilor omului şi legături interumane strânse între români şi americani.”

De asemenea, Consiliul Ambasadorilor Americani spunea, tot în 2017, că parteneriatul strategic consolidează NATO prin furnizarea unui pilon de apărare în toată Europa de Est și în regiunea înconjurătoare. De asemenea, se preciza că România a fost un excelent aliat al Statelor Unite și al NATO, furnizând adevărate forțe de luptă încă de la începutul operațiunilor în Irak și Afganistan, chiar înainte ca țara noastră să fi aderat la NATO. Trupele americane și române au luptat cot la cot în Afganistan, unde România a mobilizat peste 650 de militari — al patrulea cel mai mare contributor de trupe NATO la Misiunea Resolute Support. Pe durata acestor două misiuni, România și-a îmbunătățit semnificativ propriile capacități militare, în special în domenii precum Operațiunile Speciale. În plus, România a rămas un contributor vital la misiunea NATO Kosovo prin staționarea continuă a peste 50 de militari.

În aceeași sursă se vorbea și despre:

  • angajamentul guvernului român de a-și îndeplini promisiunea de a bugeta 2% din PIB pentru apărare în acest an (n.red.: 2017) și de a menține acest nivel de angajament timp de 10 ani.
  • lupta continuă a României împotriva corupției, în special prin sprijinirea unor instituții precum Direcția Națională Anticorupție (DNA) și Agenția Națională de Integritate (ANI).
  • faptul că economia României s-a îmbunătățit în urma aderării sale la Uniunea Europeană în 2007. A avut cea mai puternică creștere economică din Europa în 2016 și previziunile estimează că această tendință va continua; cu toate acestea, țara încă se luptă să mențină deficitul bugetar sub nivelul de 3% din PIB cerut de UE.
  • Peste 600.000 de romi locuiesc în România conform ultimului recensământ, deși populația actuală de romi poate fi și mai mare. Mulți romi sunt fără acte, ceea ce le face imposibil să primească servicii de bază, cum ar fi educația, asistența medicală și angajarea. În timp ce țara a făcut progrese uriașe în construirea unei societăți mai incluzive, discriminarea împotriva romilor există încă la toate nivelurile societății.

Și-a îndeplinit România angajamentele?

  • În ceea ce privește alocările din PIB pentru apărare, Ministerul Apărării a făcut publice date bugetare pentru perioada 2017-2021. Astfel, se remarcă faptul că bugetul MApN pentru 2017 a fost sub 2% din PIB (1,99%), iar în perioada 2018-2020 au fost alocate fix 2 procente. În 2021, preconizările arătau 2,04%, ceea ce a fost și îndeplinit, conform raportului MApN pentru anul trecut (pag. 8). În 2022, în contextul conflictelor militare din Ucraina, șeful statului, Klaus Iohannis și premierul Nicolae Ciucă au susținut în repetate rânduri necesitatea creșterii alocărilor din PIB la 2,5% pentru apărare.
  • Referitor la lupta împotriva corupției, România nu a înregistrat o evoluție importantă. Transparency International Romania a analizat gradul corupției în țara noastră și în alte 180 de state, plasându-ne pe locul 66, cu un punctaj de 45/100 la indicele de de percepție a corupției în 2021, pe același loc cu Republica Populară Chineză. De asemenea, nu e de neglijat nici reconstrucția mascată a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor în Justiție (SIIJ), un proiect controversat în ultima perioadă.
  • De asemenea, România nu a înregistrat creșteri economice masive, ci s-a menținut pe un trend oarecum liniar, așa cum arată datele Comisiei Europene. Declinul economic s-a produs în 2020, ca urmare a izbucnirii pandemiei de COVID-19, însă anul 2021 a reprezentat o redresare rapidă.
  • În același timp, conform Studiului comparativ al nevoilor comunităților de romi realizat de IRES și Agenția „Împreună” în 2019, „dacă în cazul romilor, peste 50% au sub 8 clase absolvite, ponderea românilor în aceeași situație este de numai 13%. Diferența se menține și în cazul liceului absolvit (36% români, 11% romi) și este mult mai mare în cazul studiilor universitare (22% români și 2% romi)”. De asemenea, „dacă 71% dintre majoritari își fac controlul medical anual, acest lucru este valabil numai pentru 39% dintre romi”.

Postarea lui Florin Cîțu vine în contextul în care mai mulți oficiali de rang înalt de la nivel internațional au vizitat flancul estic după invadarea Ucrainei, pentru a-și arăta susținerea. Cele mai importante vizite oficiale au fost:

  • 11 februarie – secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, vizitează baza militară americană de la Mihail Kogălniceanu, jud. Constanța, alături de președintele Klaus Iohannis și alți oficiali români;
  • 8 martie – Justin Trudeau, prim-ministrul Canadei și Pedro Sanchez, prim-ministrul Spaniei, anunțau suplimentarea, la granița Letoniei, cu 400 de militari NATO, respectiv 175 de militari spanioli;
  • 11 martie – Kamala Harris, vicepreședinta SUA, vizitează România, după ce fusese și în Polonia în aceeași perioadă;
  • 25 martie – Joe Biden, președintele SUA, vizitează Polonia și întâlnește o parte dintre militarii americani de pe flancul estic.

Ca atare, Florin Cîțu vorbește despre un cadru diplomatic larg de sprijin între cele două state. Întâlnirea nu a făcut decât să sublinieze o relație bilaterală care s-a consolidat după ieșirea României din sfera de influență a Moscovei. Întâlnirile la nivel înalt s-au intensificat, însă, în contextul agresiunii armate din Ucraina.