I-a îndemnat CTP pe creștini să mănânce insecte? Disputa Facebook despre meniul personajelor biblice

Jurnalistul de la România TV, Dragoș Bistriceanu, a postat pe TikTok în 15 aprilie, apoi pe Facebook, un videoclip în care susține că jurnalistul Cristian Tudor Popescu „ne îndeamnă să mâncăm insecte”.

Captură ecran 26.04.2023

Dragoș Bistriceanu se erijează într-un apărător al Bisericii, într-o luptă ideologică cu jurnalistul Cristian Tudor Popescu, cel care s-a declarat, în repetate rânduri, un ateu convins. Dincolo de acest aspect, jurnalistul RTV sugerează că Cristian Tudor Popescu ar îndemna la consumul de insecte, într-un context mai larg, în care mai mulți conaționali se arată sceptici cu privire la politicile europene în privința nutriției (UE a aprobat mai multe insecte pentru consum, iar Factual.ro a scris despre acest lucru în mai multe rânduri – exemple aici și aici).

Pe data de 15 aprilie, Cristian Tudor Popescu a postat, pe pagina lui de Facebook:

Meniul Iisus de Paște

Pe cei ce resping dezgustați patriotic insectele în meniul românului și se pregătesc să se ghiftuiască creștinește cu cadavre de miei, îmi îngădui să-i informez că vestitorul lui Iisus, Sf. Ioan Botezătorul, se hrănea, potrivit Sfintei Scripturi, cu lăcuste și miere sălbatică, nicidecum cu drob.

Despre Iisus Însuși stă scris că a poftit smochine, dar smochinul nu avea roadă, și că, în prima zi după Învierea Sa, cum ar veni, mâine, I-a fost foame și a îmbucat pește fript și fagure de miere (Luca, 24, 41-43). De asemenea, se poate presupune, pe baza textului biblic, că s-a nutrit cu pâine, fructe, semințe și a băut apă și vin. Nicăieri, în nicio Evanghelie, nu se relatează că Mântuitorul mânca miel sau altă carne.

Dacă Îl iubiți cu adevărat pe Hristos, n-ar trebui, în noaptea asta sfântă, să mâncați ca El?

Captură ecran 26.04.2023

În aceeași zi, Dragoș Bistriceanu a postat un videoclip în care spune:

„Un atac fără precedent la adresa bisericii. Cristian Tudor Popescu dă de pământ cu Iisus Hristos chiar înainte de sărbătoarea Învierii. Vorbește despre morala turtită pe care o are Hristos, ba chiar lansează un îndemn cel puțin bizar, să consumăm în această seară insecte, pentru că, spune Cristian Tudor Popescu, și Sf. Ioan Botezătorul ar fi consumat lăcuste și miere sălbatică. Remarc cum progresiștilor le miroase tot ce ține de credință, vor o societate de roboței fără părere, fără un sens foarte clar în viață, le plac foarte tare genurile fluide, le plac familiile unde nu există mamă și tată, există părinte 1 și părinte 2, le place haosul și dezechilibrul. Vor să dea senzația că sunt elevați, că sunt pe un plan superior nouă, celor care avem credință în Dumnezeu. Noi suntem la mintea lor cei care suntem retrograzi. Progresiștii îl urăsc pe Dumnezeu…”.

Dragoș Bistriceanu susține că ar fi existat un atac la adresa bisericii, deși Cristian Tudor Popescu nu menționează nimic, de niciun fel de biserică sau confesiune, în postarea sa.

Am consultat, la rândul nostru, textele biblice, pentru a verifica trimiterile din cele două postări.

Am regăsit, astfel, în Sfânta Evanghelie după Matei (cap. 3):

„Iar Ioan avea îmbrăcămintea lui din păr de cămilă, şi cingătoare de piele împrejurul mijlocului, iar hrana era lăcuste şi miere sălbatică”. 

Sfânta Evanghelie după Marcu

Cap. 1

2. „Iar ei i-au dat o bucată de peşte fript şi dintr-un fagure de miere”.

43. „Şi luând, a mâncat înaintea lor.”

Potrivit Arhivei Online Evreiești, în timpul perioadei Primului Templu, localnicii din Ierusalim au mâncat în principal produsele naturale tipice regiunii: „o țară de grâu și orz, de viță de vie, smochine și rodii, o țară de ulei de măsline și miere” (Deuteronom 8:8). Dieta obișnuită conținea puține legume, în principal cele care creșteau sălbatic pe câmp (usturoi și ceapă sălbatică). Carnea era savurata doar de bogații privilegiați; oamenii obișnuiți aveau carne doar la jertfa de Paște sau în ocazii deosebit de importante. Alte alimente ale oamenilor de rând au inclus ouăle de păsări sălbatice, laptele, brânza și untul.

(…)

Informațiile limitate pe care le avem sugerează că în perioada biblică se obișnuia să se aibă două mese zilnice. O masă de dimineață târzie, care servea și ca pauză în ziua de muncă, ar consta probabil în pâine înmuiată în ulei de măsline sau în oțet de vin, grâu prăjit, măsline, smochine sau alte fructe și apă sau puțin vin diluat. O masă de picnic ca aceasta a fost mâncată de Rut moabita și Boaz (Rut 2:14). Masa principală era luată seara, înainte de lăsarea întunericului, și consta dintr-o oală obișnuită de supă sau un bulion de leguminoase condimentate în care mesenii înmuiau felii de pâine pentru a scoate porția”.

Este totuși de menționat că textele biblice nu menționează vreun meniu în care Iisus Hristos ar fi avut insecte (în schimb, mesele biblice erau abundente în pește și pâine).

În schimb, Ioan Botezătorul pare să fi mâncat într-adevăr insecte. Dezbaterile pe această temă au fost aprinse în creștinism, iar studiile s-au concentrat pe ingredientele tipice din zona Ierusalimului și Palestinei, în timpurile biblice. 

Potrivit unui studiu publicat în 2004 la Universitatea din Uppsala (Suedia), Ioan Botezătorul și esenienii au mâncat lăcuste, iar acest fapt apare în Evanghelia lui Marcu 1:6c. Acest obicei „aparține unei moșteniri culturale împărtășite de secole de mulți evrei, alte popoare din Orientul Apropiat Antic și tradiții islamice de la Mohamed (se presupune) până la al-Damīrī, la începutul secolului al XV-lea e.n. Că anumiți evrei au mâncat lăcuste este atestat nu numai de Lev. 11:20-23, dar și, mai aproape de vremea esenienilor și a lui Botezist, de Scrisoarea lui Aristeas și Filon”.

În Tora, cartea sfântă a evreilor, există referiri la meniul de insecte și la ce se poate mânca și ce nu. Lăcustele sunt printre puținele insecte care se pot include în meniu, potrivit Torei.

Ca fapt divers, o firmă din Israel produce un baton proteic, numit Biblical Protein, care conține ingrediente din lăcuste și este comercializat ca o oportunitate pentru creștini de a experimenta dieta lui Ioan Botezătorul. Un articol despre aceste produse a apărut în ziarul The Jerusalem Post.