Senatul a adoptat o nouă formă a legii care permite finanțarea publică a AOSR, lucru cu care o parte a clasei politice nu a fost de acord.
Existența AOSR a fost de multe chestionată, fiind denumită o „academie-fantomă”, „academie de întreținuți”, un for din care fac parte persoane publice care au legătură cu lumea politică și mai puțin cu cea academică. Curtea Constituțională a salvat, în urmă cu doi ani, Academia de la dispariție. Ca urmare, parlamentarii au fost nevoiți să îi acorde în continuare finanțare.
Verificăm câți bani primește AOSR de la stat și dacă au existat contribuții la cercetarea științifică din România din partea instituției, dar și care este situația în alte țări europene. Fără să ne exprimăm asupra oportunității existenței acestei instituții, vom analiza dacă există institute care fac același lucru și dacă în alte țări din Europa există mai multe academii de cercetare finanțate concomitent de stat.
Cine este AOSR?
AOSR sau Academia Oamenilor de Știință din România se erijează, conform istoricului de pe site, în singurul continuator legitim al Academiei de Științe din România, care a funcționat între anii 1935-1948. După Revoluția din 1989, instituția a funcționat ca o organizație non-guvernamentală, iar din 2006, instituția a fost reorganizată ca o instituție a statului.
Organizația are într-adevăr printre membri nume care nu au legătură cu lumea științifică, precum Ion Iliescu, ÎPS Teodosie sau Teodor Meleșcanu.
AOSR are, conform raportului de activitate din anul 2021, 359 de membri. În schimb, Academia Română are doar 151 de membri.
Datele referitoare la membri AOSR sunt disponibile doar pentru anii 2015-2021, însă acestea arată clar faptul că numărul membrilor a crescut. Dacă în 2015 erau 299 membri, în 2021, asociația avea 359 de membri.
Contribuții la cercetarea ștințifiică din România ale AOSR
Activitatea Academiei Oamenilor de Știință din România poate fi verificată tot pe site-ul instituției, prin rapoartele de activitate publicate, care cuprinde toată activitatea instituției din anul 2008 până în 2021. De altfel, la secțiunea ,,proiecte”, se pot găsi mai multe studii și proiecte de cercetare realizate de către membrii AOSR, realizate în perioada 2017-2013.
În perioada 2022-2023, AOSR a finanțat 32 de proiecte de cercetare, pe domenii diverse, precum inteligența artificială în domeniul militar, energia verde sau medicina.
Tot pe site-ul instituției apar și cărțile publicate, câteva exemple fiind monografii ale unor personaje din istoria României, precum Regele Ferdinand I, Nicolae Iorga și I.C. Brătianu.
Într-un top realizat în 2023 de Scimago, un site care se ocupă cu analizarea și evaluarea domeniului științific din întreaga lume, referitor la cele mai bune instituții academice de stat din România, citat și într-un raport al AOSR, instituția este pe locul 9, cu un punctaj SJR (SCImago Journal Rank) de Q3. Practic, calificativul de Q3 pentru AOSR reprezintă faptul că rata citărilor per document publicat de organizație este între 50-75%.
AOSR este singura instituție academică românească care, în top 10, are calificativul de Q3, altele având calificativele Q1 și Q2. Singurul calificativ mai slab, decât Q3, este Q4.
Câți bani primește AOSR de la stat?
AOSR are alocat un buget, în anul 2023, de aproximativ 10,5 milioane lei, adică 2,1 milioane euro, suma fiind plătită integral de la bugetul de stat. De asemenea, 7,1 milioane lei fiind alocate numai cercetării.
De precizat este faptul că, Academia Română, principalul for de academic din țară, este finanțată din mai multe surse: bugetul de stat, fonduri nerambursabile etc.
În perioada 2008-2023 (exceptând anii 2020 și 2021, unde nu sunt date disponibile), datele referitoare la bugetul AOSR de pe site-ul instituției arată faptul că anul în care i s-au alocat cele mai multe fonduri a fost 2019, cu 10,6 milioane de lei, adică aproximativ 2,15 milioane de euro.
Academia Oamenilor de Știință din România are în subordine 7 centre de cercetare. Dintre acestea, șase dublează practic activitatea unor centre deja existente, iar unul studiază relația dintre știință și religie, dar activitatea sa publică este aproape inexistentă în ultimii ani.
Acest institut are, conform AOSR, un scop destul de evaziv, respectiv ,,dezvoltarea științelor fundamentale și aplicate prin cercetări inter-trans și multidisciplinare, prin producere și transfer de cunoaștere științifică la nivel academic”. Totuși, Academia Română are aceeași misiune cu cea a ICAI, conform articolului 2 din statutul acesteia.
Cele mai recente evenimente publicate pe site-ul institutului sunt din 2019, iar cel mai recent curs organizat, din 2021.
Acest centru are același domeniu de activitate ca și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă din Fundulea.
Este singura instituție din România care are ca domeniu de activitate relația dintre știință și religie. Totuși, pe site-ul instituției, cele mai recente comunicate sunt din anul 2009.
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Muncii își desfășoară deja activitatea în zona cercetării securității în zona muncii.
Domeniul de activitate al acestei instituții, este, de asemenea, ca și al unei alte instituții deja existente, și anume Institutul European din România.
Institutului Naţional de Medicină Aeronautică şi Spatiala “General doctor aviator Victor Anastasiu” se ocupă deja cu cercetarea și dezvoltarea acestui domeniu.
Instituția are același domeniu de activitate ca și Institutul de Statistică Matematică și Matematică Aplicată ,,Gheorghe Mihoc – Caius Iacob “ din cadrul Academiei Române.
Totuși, de menționat este faptul că, în ciuda faptului că multe dintre instituțiile subordonate AOSR au domenii de activitate care sunt deja obiectul muncii altor organizații academice, Academia Oamenilor de Știință din România recunoaște Academia Română ca fiind ,,cel mai înalt for național de consacrare științifică și culturală”, conform articolului 4 din capitolul 1 al Statutului AOSR.
Dezbaterile organizate în ultimii ani de AOSR abordează, în majoritate, teme de identitate națională. Printre acestea aflându-se lucrări ca: ,,Identitatea națională trebuie să devină o prioritate a educației și a societății românești” (2017), ,,Unirea Basarabiei cu România” (2018), ,,Cadrul intern și extern al apărării României întregite în anul 1919” (2019, cel mai recent).
Alte instituții asemănătoare AOSR în Europa
Cele mai importante academii din fiecare țară de pe continentul european fac parte din Federația Europeană a Academiilor de Științe și Științe Umaniste (sau ALLEA), cu peste 50 de organizații membre din 40 de țări ale UE și din afara spațiului comunitar. Academia Română este singura instituție academică de prestigiu din România care este membră a acestei organizații.
În Europa mai există situații când două instituții academice au același domeniu de cercetare. Spre exemplu, în Bulgaria, Academia Bulgară de Științe este principalul for de acest fel din țară. Totuși, Academia Bulgară de Științe și Arte este o altă instituție care se ocupă de cercetarea din Bulgaria. Un lucru important de menționat, însă, este faptul că Academia Bulgară de Științe și Arte este o organizație non-guvernamentală, în contrast cu AOSR, care este finanțată de statul român. De asemenea, Academia Bulgară de Științe și Arte nu face parte din ALLEA.
În Norvegia se regăsește o situație asemănătoare, cu excepția faptului că, aici, ambele instituții sunt în ALLEA. Societatea Regală Norvegiană de Științe și Litere, este cea mai veche organizație de acest fel din această țară, se află sub protectoratul monarhiei norvegiene. Academia Norvegiană de Științe și Litere este o organizație non-guvernamentală, care se ocupă cu cercetarea și dezvoltarea științei din Norvegia.
Nu am regăsit, în mediul academic european, două foruri academice cu statute aproape similare și care să fie, ambele, finanțate din fonduri guvernamentale.