Intrarea Germaniei în recesiune economică a stârnit un val de entuziasm în rândul surselor anti-occidentale pe de o parte și îngrijorare din perspectiva pro-europenilor. Ca să înțelegem cât de gravă este cu adevărat situația, trebuie să o analizăm în context global.
Germania a intrat într-adevăr în recesiune, care înseamnă că economia are un avans negativ în primul trimestru al anului. Dar este cu adevărat un semnal îngrijorător?
După criza financiară din 2008, pandemia Covid-19 şi războiul din Ucraina au cauzat dificultăţi economice pentru majoritatea statelor membre UE. Potrivit Oficiului Federal de Statistică (Destatis), în 25 mai 2023, Germania a intrat în recesiune tehnică deoarece, în primul trimestru al anului, economia republicii federale s-a redus cu 0,3%.
Multe surse au abordat un ton alarmist. Pagina Aktual24 a distribuit un material care vorbeşte despre inflaţia imensă şi îngenuncherea consumatorului german în urma stopării exporturilor de combustibil rusesc.
Un utilizator Facebook a postat titlul unui articol care aparţine redacţiei Activenews pe tema crizei economice din Germania. Materialul cataloghează recesiunea statului federal drept rezultatul „acţiunilor vestice” de control şi dezindustrializare a Uniunii Europene.
Totuli, din 1950 până în prezent, au existat șapte faze de recesiune în istoria modernă a Germaniei, care și-a revenit de fiecare dată. În cele ce urmează, vom prezenta implicațiile recesiunii tehnice actuale.
Economia Germaniei la nivelul UE
Conform unei analize a Forumului Economic Mondial, Uniunea Europeană reprezintă a treia economie ca mărime din lume și deține o șesime din comerțul global. PIB-ul Germaniei, Franței și Italiei adunate constituie mai mult de jumătate din întreaga producție economică a UE.
Din perspectiva indicatorilor economici, în 2022, produsul intern brut (PIB) al Germaniei s-a ridicat la 3.867,05 miliarde de euro, clasându-se astfel în primele cinci țări la nivel mondial.
Intrarea Germaniei în recesiune
Rețeaua pentru Ciclurile Economice din Zona Euro (EABCN) definește recesiunea drept acel interval de timp în care există două trimestre consecutive de scădere a produsului intern brut (PIB). Încă din noiembrie 2022, specialiştii Bundesbank (Banca Centrală a Germaniei) au menţionat posibilitatea apariţiei unei recesiuni în ultimul trimestru şi la începutul anului 2023, în ciuda activităţii economice crescute.
Inflația persistentă a contribuit la împingerea Germaniei în recesiune în primele trei luni ale anului, arată Oficiul Federal de Statistică. Acest lucru s-a reflectat mai ales în cheltuielile pentru consumul final al gospodăriilor. Rata inflației din Germania, măsurată ca modificarea anuală a indicelui prețurilor de consum (IPC), a fost de +7,2% în aprilie 2023 (prin comparație, rata inflației în România, în luna martie 2023, a fost de 14,5%). Este totuși o uşoară remediere, faţă de +7,4% (martie 2023) şi +8,7%, (ianuarie și februarie 2023).
După o scădere cu 0,5% în ultimele trei luni ale anului trecut, economia s-a contractat cu 0,3% între ianuarie și martie 2023. Pe de altă parte, investițiile din sectorul privat și exporturile au crescut în primul trimestru al anului 2023.
Care erau previziunile?
Într-un interviu acordat pentru CNBC în cadrul evenimentului Forumului Economic Mondial din ianuarie 2023, Ministrul german de Finanțe a declarat că țara se va confrunta probabil cu o recesiune „foarte ușoară”.
„Încă trebuie să facem față unui grad de incertitudine ridicat, dar cred că perspectivele economice se îmbunătățesc. Există oportunitate pentru redresare economică și scădere mai rapidă a ratelor inflației decât am preconizat iniţial. Economia germană a reușit să reducă consumul de gaz cu peste 20% fără a scădea producția, prin urmare suntem rezistenți”, a transmis Christian Lindner, Ministrul de Finanţe.
Cu alte cuvinte, recesiunea era de așteptat în Germania, în condițiile în care dependența de gazul rusesc a impactat puternic economia țării.
Cum se prezintă această recesiune faţă de precedenta?
Până la momentul actual, Germania s-a confruntat cu şapte episoade de recesiune. În 2020, după zece ani de creştere, economia germană a fost lovită de o recesiune severă. Izbucnirea pandemiei Covid-19 a dus la scăderea PIB-ului cu 5,0%. Situația, potrivit Destatis, a fost similară cu marea criză economică din 2008-2009.
Contextul pandemic a generat consecinţe defavorabile aproape pentru întreaga economie germană, subliniază Oficiul Federal de Statistică. Producția, de exemplu, s-a redus cu puțin peste o zecime, în timp ce serviciile au înregistrat o scădere semnificativă în domenii precum comerț, transporturi, cazare și servicii alimentare, unde performanța economică a scăzut 6,3% în perioada respectivă. Pandemia Covid-19 a avut un impact masiv și faţă de comerțul extern. În 2020, exporturile și importurile au înregistrat valori negative, fapt nemaiîntâlnit după colapsul din 2009.
Per total, eforturile Germaniei de a combate recesiunea au implicat suma de 158,2 miliarde de euro, adică un deficit de 4,8% din PIB, a doua cea mai mare pierdere înregistrată după reunificarea Germaniei în 1990.
Pe de altă parte, actuala recesiune prezintă efecte mult mai „blânde”. Bundesbank, Banca Federală a Germaniei, preconizează o creştere modestă a economiei în trimestrul aprilie-iunie, fapt ce va compensa majorarea cheltuielilor de consum. Similar, prognoza economică UE pentru Germania sugerează că piața muncii îşi va continua performanța robustă, facilitând astfel recuperarea salariilor reale care susțin consumul. Ca urmare, se estimează o creștere a PIB-ului la 1,4% în 2024.
Recesiunea prezentă este cea mai mică din ultimii 20 de ani și a șaptea ca procent de scădere, din cele opt totale.
Așa cum se observă din graficul de mai jos, Germania a cunoscut perioade de criză mult mai severe în 2009 (o contracție de aproape 6%), în 2020 (-3,7%), în 1993 (aproape 1% pe minus) și în 1975 (-0,87%). Doar recesiunea din 2002 (cu o contracție de 0,2%) a fost mai slabă decât cea din prezent.
Se observă totuși că tendința pe termen lung a economiei Germaniei este de creștere constantă.