Epidemia de gripă ESTE o situație serioasă, care poate deveni gravă

Creșterea numărului cazurilor de gripă în România și declararea unei stări de alertă pre-epidemice au determinat un val de scepticism printre o parte dintre români. Mulți minimalizează posibilele efecte ale unui potențial val epidemic și aruncă o umbră de îndoială asupra unor eventuale măsuri medicale și administrative care ar putea fi luate.

Chiar dacă nu proliferează deschis teorii conspiraționiste, unele mesaje online pun la îndoială deciziile organismelor medicale, făcând referire la pandemia de covid19 și la unele erori sau evenimente izolate din timpul acesteia.

Ca să înțelegem de ce gripa nu este un fenomen neglijabil și de ce apare periodic, vom avea în vedere trei aspecte:

1. Ce este gripa?

2. Ce este o epidemie și ce este o pandemie de gripă?

4. Care este situația în lume și în România, în acest moment?

Gripa nu este un fenomen de dată recentă. În fapt, virusul gripal este cel mai răspândit virus care afectează căile respiratorii și este legat de cele mai grave pandemii care au afectat omenirea.

Gripa este, potrivit Centrului pentru Controlul Bolilor din SUA, „o boală respiratorie contagioasă, cauzată de virusurile gripale care infectează nasul, gâtul și plămânii. Unele persoane, cum ar fi persoanele de 65 de ani sau peste 65 de ani, copiii și persoanele cu anumite afecțiuni de sănătate, prezintă un risc mai mare de complicații grave ale gripei. Există două tipuri principale de virusuri gripale: tipurile A și B. Virușii gripali A și B, care se răspândesc în mod obișnuit la oameni, sunt responsabili pentru epidemiile de gripă sezonieră în fiecare an”.

Virusul gripal are multe similitudini cu virusul Sars-Cov2. Din punct de vedere medical, ambele virusuri infectează tractul respirator și prezintă simptome similare (totuși, simptomele Covid-19 și cele de gripă apar în momente diferite: simptomele de Covid-19 apar la 2 până la 14 zile după expunere, iar cele ale gripei, la aproximativ 1 până la 4 zile după expunere). Diferența structurală majoră este că numai Sars-CoV-2 are un mecanism de corectare, ceea ce duce la o rată scăzută de mutație, comparativ cu gripa. Cu alte cuvinte, ne putem infecta cu gripă anual sau chiar de mai multe ori pe an, pentru că virusul suferă mutații foarte des. Este și motivul pentru care vaccinurile antigripale au o valabilitate strict sezonieră.

Totuși, specialiștii subliniază că gripa este o boală cu care avem de-a face de mult timp, motiv pentru care lucrătorii în domeniul medical sunt mult mai pregătiți să-i facă față. Pandemiile de gripă au apărut la începutul sec. XX (confirmate medical, deși cercetătorii sunt de părere că acestea ar fi putut apărea chiar cu 400 de ani mai devreme).

2. Ce este o epidemie și ce este o pandemie de gripă?

Epidemiile de gripă au o frecvență anuală, în diverse părți ale globului, iar la anumite intervale, se transformă în pandemii. În secolul trecut, epidemiile de gripă au devenit pandemii (deci cu răspândire globală) de trei ori: în 1918, 1957/58 și 1968. Ulterior, în anul 2009, a avut loc pandemia de H1N1.

În Statele Unite, se estimează că gripa ucide 30.000 de oameni într-un an obișnuit, fără epidemie. La fiecare câțiva ani, apare o epidemie de gripă mai severă, determinând o creștere a numărului anual de decese peste medie, cu 10.000 până la 15.000 de decese suplimentare. Ocazional – și în mod imprevizibil, gripa se transformă în pandemie, infectând 20 până la 40% din populație într-un singur an. În acești ani de pandemie, numărul deceselor poate fi dramatic peste medie. În 1957-1958, s-a estimat că pandemia de gripă a provocat 66.000 de decese în plus numai în Statele Unite.

În 1918, cea mai gravă pandemie din istoria înregistrată a fost asociată cu aproximativ 675.000 de decese totale în Statele Unite și a ucis cel puțin 40 de milioane de oameni în întreaga lume.

*Foto: Speranța de viață în SUA și impactul dramatic al pandemiei de gripă din 1918 (sursa: ”Amenințarea gripei pandemice: suntem pregătiți?” Knobler SL, Mack A, Mahmoud A, et al.)*

Potrivit OMS, o altă pandemie de gripă este inevitabilă, dar este imposibil de știut unde sau când va apărea:

3. Care este situația în lume și în România, în acest moment?

În 1 decembrie 2022, o declarație comună a comisarului european pentru sănătate și siguranță alimentară, Stella Kyriakides, a directorului regional al OMS pentru Europa, Dr. Hans Henri P. Kluge și a directorului Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor, Dr. Andrea Ammon, arată că ”epidemia sezonului de gripă începe devreme în Europa, în timp ce îngrijorările cu privire la RSV cresc și COVID-19 este încă o amenințare”. Cu alte cuvinte, trei virusuri respiratorii potențial mortale, în același sezon, reprezintă cel puțin un semnal de alarmă.

În Statele Unite, Centrul pentru Control al Bolilor supraveghează atent fenomenul gripal și oferă date detaliate despre evoluția acestuia. De exemplu, din 74 de morți la vârsta pediatrică (copii), cauzate de virusuri respiratorii în acest sezon, 13 au avut loc în ultima săptămână.

Este o diferență majoră față de sezonul precedent, când acest lucru nu s-a întâmplat aproape deloc. Fenomenul nu este așadar deloc de neglijat.

Centrul European pentru Controlul Bolilor (ECDC) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS, WHO în engleză – World Health Organisation) sunt organismele care monitorizează epidemiile de gripă la nivel european, respectiv global. Potrivit datelor actualizate oferite de acestea, România se află în prezent la un nivel de alertă mare (roșu, penultimul, înainte de roșu intens):

Situația României se înscrie în media europeană, dar este mai proastă decât a statelor din zonă.

La nivel european, pragul epidemic de 10% pozitivitate în cadrul testelor a fost depășit în săptămâna 45/2022 și a crescut la 20% în săptămâna 48/2022.

Pentru România, am realizat o analiză amănunțită, cu ajutorul datelor furnizate de Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor Transmisibile, din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică, în cadrul rapoartelor anuale ce conțin analiza evoluției bolilor transmisibile aflate în supraveghere în România. Graficul arată apariția infecțiilor aferente cazurilor clinice compatibile cu gripa (ILI – Influenza Like Illness), începând cu sezonul 2006-2007, finalizat cu date din sezonul 2021-2022. Un sezon de gripă începe cu săptămâna 40 din an (octombrie) și se termină cu săptămâna 20 din an (mai).

_{^{*Sursele cifrelor din grafic pot fi consultate la finalul textului}}

Se poate observa că gripa sezonieră urmează un parcurs ascendent între anii 2006-2009, cu o urcare bruscă în sezonul 2009-2010, urmată de scăderi și creșteri până în sezonul 2014-2015. Începând cu sezonul 2015-2016, numărul cazurilor de afecțiuni clinice compatibile cu gripa este în continuă creștere până în sezonul 2019-2020, moment în care apar și primele cazuri de Covid-19.

În continuare, am realizat un grafic pe săptămâni pentru sezonul curent, 2022-2023, începând cu S40 și finalizând cu S52.

^{*Sursele cifrelor din grafic pot fi consultate la finalul textului}

Începând cu săptămâna 46, cazurile de gripă clinică sunt dramatic în creștere, iar situația de alertă epidemiologică este declarată în săptămâna 52.

Conform Centrului Național de Supraveghere și Control a Bolilor Transmisibile (CNSCBT) (pag.5), evaluarea activității gripale se desfășoară după următoarea schemă:

„ – debut sezon gripal = săptămâna cu 10% probe pozitive pentru acelaşi subtip/variantă din nr. total al celor recoltate şi testate în săptămâna respectivă;

– săptămâna epidemică = săptămâna în care activitatea gripală este peste pragul epidemic; se caracterizează în funcție de intensitatea activității gripale (scăzută, medie, înaltă, foarte înaltă);

– epidemie = succesiunea a 3 săptămâni epidemice; se caracterizează în funcție de intensitatea activității gripale (scăzută, medie, înaltă, foarte înaltă);

– sfârșitul epidemiei = succesiunea a 3 săptămâni în care activitatea gripala este sub pragul epidemic.”

În urma celor 4 etape din cadrul evaluării activității gripale, observăm că o epidemie se declară în urma unei succesiuni de 3 săptămâni în care activitatea gripală este peste pragul epidemic.

În urma ultimei raportării cazurilor de infecții respiratorii din S52 (26.12.2022-01.01.2023), CNSCBT declară existența unei situații de alertă epidemiologică, numărul total de cazuri de infecții respiratorii fiind de 74.567 cazuri. Aceasta a fost a treia săptămână consecutivă în care au fost depășite pragurile epidemice.

În continuarea raportului, se menționează că sunt, la nivel național, „4.961 cazuri de gripă clinică comparativ cu 2.685 cazuri înregistrate în săptămâna precedentă, număr de cazuri mult crescut față de media calculată de 315 cazuri din aceleași săptămâni din 5 sezoane prepandemice (2015-2019)”.

În concluzie, situația epidemiologică actuale nu este de neglijat. Erorile care s-au comis în timpul epidemiilor anterioare nu justifică fenomenul negaționist. Virusul gripal este în continuare una dintre cele mai mari amenințări la adresa sănătății mondiale, iar lumea medicală nu a reușit deocamdată să ofere soluții pe termen lung.

***

_{Surse cifre grafic1:}

_{Sezon 2006-2007 – 270 cazuri ILI (raport INSP, pag.33)}

_{Sezon 2007 – 2008 – 604 cazuri ILI (raport INSP, pag. 43)}

_{Sezon 2008 – 2009 – 605 cazuri ILI (raport INSP, pag. 45)}

_{Sezon 2009 – 2010 – 7.008 cazuri ILI (raport INSP, pag. 46)}

_{Sezon 2011 – 2012 – 2.255 cazuri ILI (raport INSP, pag. 46)}

_{Sezon 2012 – 2013 – 3.039 cazuri ILI (raport INSP, pag. 70)}

_{Sezon 2013 – 2014 – 1.294 cazuri ILI (raport CNSCBT, pag. 4)}

_{Sezon 2014 – 2015 – 4.511 cazuri ILI (raport CNSCBT, pag. 4)}

_{Sezon 2015 – 2016 – 4.263 cazuri ILI (raport CNSCBT, pag. 4)}

_{Sezon 2016 – 2017 – 3.301 cazuri ILI (raport CNSCBT, pag. 3)}