Foto: Inquam Photos / Cornel Putan
2024 e numit anul super electoral – mai mult de 70 țări din lume vor avea alegeri. Pentru România, 2024 aduce o premieră: toate tipurile de alegeri (parlamentare, europarlamentare, prezidențiale și locale) au loc în același an.
Toate țările membre UE își vor alege reprezentanții pentru Parlamentul European în perioada mai-iunie, astfel că nu numai România este în situația de a avea mai multe runde de alegeri în 2024. Belgia organizează în aceeași zi alegerile europarlamentare, alegerile legislative și alegerile locale pentru regiunea capitalei.
Pe lângă alegerile europarlamentare, Portugalia va avea și alegeri parlamentare în martie, după ce președintele a dizolvat Parlamentul în decembrie 2023, iar irlandezii vor vota în aceeași zi la alegerile europarlamentare și la cele locale.
În România, mai mulți lideri politici și-au arătat interesul pentru comasarea alegerilor locale cu cele europarlamentare (aici și aici), dar și dezacordul față de o astfel de propunere (aici și aici).
Când au mai fost comasate alegeri în România?
Tehnic, putem vorbi de o comasare, înainte ca mandatul de președinte al României să devină unul de 5 ani. Acest lucru s-a întâmplat în epoca imediat post-comunistă, când prezidențialele și parlamentarele aveau loc deodată, având în vedere că mandatele aveau exact aceeași durată. Practic, dacă excludem această situație, răspunsul ar fi niciodată.
Iată cronologia datelor alegerilor din România postcomunistă:
Așadar, alegerile ar putea fi considerate comasate au fost în cazul votului pentru parlamentare desfășurat în același timp cu primul tur al alegerilor prezidențiale, din 1990 până în 2004 inclusiv, datorită faptului că mandatul președintelui dura 4 ani, conform Constituției din 1991 (Articolul 83). Adică mandatul corespundea cu cel de parlamentar, ca durată, deci se termina în același timp. Din 2003, mandatul președintelui este de 5 ani (Articolul 83).
Care ar trebui să fie datele alegerilor din 2024?
Conform legii, data alegerilor prezidențiale se alege cu cel puțin 75 de zile înainte (aproximativ 2 luni și jumătate) de către Guvern, în luna anterioară lunii în care se termină mandatul de președinte. Pentru cel de-al doilea mandat, Klaus Iohannis și-a depus jurământul în 21 decembrie 2019, moment din care și-a exercitat mandatul de președinte. Așadar, fiindcă mandatul va expira în 21 decembrie 2024, alegerile pentru un nou președinte ar trebui să aibă loc în noiembrie-decembrie 2024.
Data alegerilor parlamentare „se aduce la cunoștință publică” cu cel puțin 90 de zile înainte (aproximativ 3 luni), iar, conform articolului 63 din Constituție, mandatul durează 4 ani, însă poate fi prelungit, în situații excepționale. Alegerile parlamentare din 2020 au avut loc în 6 decembrie, iar parlamentarii și-au preluat mandatele în 17-18 decembrie (predate de prefectura fiecărui județ, potrivit legii). Ca atare, alegerile parlamentare ar trebui organizate tot în noiembrie-decembrie 2024.
Aleșii locali au de asemenea un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit la nevoie (articolele 128, 151 și 177 din Codul administrativ).
În 2020, mandatele aleșilor locali au fost prelungite din cauza pandemiei (intrând în categoria situațiilor excepționale), iar alegerile având loc în 27 septembrie – și nu în iunie, cum se întâmplase cu ultimele runde de alegeri locale de până atunci. Primarii și consilierii locali și județeni și-au preluat mandatele după stabilirea rezultatelor finale, în luna octombrie. Ca atare, alagerile ar trebui organizate în septembrie 2024. Articolul 10 de la „Titlul I Alegerea autorităților administrației publice locale” al Legii 115/2015 stabilește că data alegerilor poate fi aleasă de către Guvern cu cel puțin 75 de zile înainte de votare.
În privința alegerilor pentru Parlamentul European, legea spune că data trebuie stabilită cu cel puțin 90 de zile înainte, iar mandatul europarlamentarilor este de 5 ani. În 2019, alegerile au avut loc în 26 mai, iar europarlamentarii și-au preluat mandatele în luna iunie. Pentru 2024, Comisia Europeană a stabilit deja datele alegerilor, iar acestea trebuie să se desfășoare între 6-9 iunie. Statele membre sunt responsabile de organizarea alegerilor, pot decide și modificarea acestor date, însă respectând regulile electorale și mandatul de 5 ani.
Pot fi schimbate datele alegerilor?
Codul bunelor practici în materie electorală al Comisiei de la Veneția (instituție care aparține de Consiliul Europei și care se ocupă de probleme ce țin de constituționalitate) subliniază că elementele ce țin de dreptul electoral nu ar trebui schimbate cu mai puțin de 1 an înainte de alegeri:
„Elementele fundamentale ale dreptului electoral, în special, sistemul electoral propriu zis, componenţa comisiilor electorale şi constituirea circumscripţiilor electorale, nu trebuie amendate decât cel puţin cu un an înainte de alegeri, sau trebuie înscrise în constituţie sau formulate în formă de document cu un statut mai înalt decât cel al unei legi ordinare”.
Pentru a schimba datele alegerilor (adică pentru a comasa unele dintre ele), România ar trebui să emită o lege nouă, iar acest lucru este contra-recomandat de Comisia de la Veneția.
Complicațiile unei comasări
Expertul în bună guvernare și procese electorale Septimius Pârvu a realizat, pentru Expert Forum, un material despre comasarea alegerilor locale cu cele europarlamentare. Acesta este de părere că o comasare a datelor ar afecta direct cetățeanul cu drept de vot:
„Va fi afectat dreptul de vot. O consecință gravă a acestei decizii este că, pentru alegerile locale, s-ar elimina de facto dreptul de a vota la adresa de reședință pentru alegătorii care nu și-au înregistrat reședința cu cel târziu șase luni înaintea datei alegerilor, adică la începutul lui ianuarie”.
Și dreptul de a candida va fi afectat, pentru că nu ar mai fi posibilă depunerea de candidaturi pentru ambele tipuri alegeri.
Alte complicații ce vin odată cu desfășurarea celor 2 tipuri de alegeri în același timp:
- acreditarea observatorilor se face diferit,
- regulile de formare a birourilor electorale diferă,
- numărul mare de buletine de vot (5),
- „logici electorale diferite” (campania candidaților la europarlamentare ar trebui să abordeze teme europene, pe când candidații la alegerile locale se concentrează pe subiectele ce privesc comunitățile locale).
Un exemplu ipotetic de alegător afectat de aceste schimbări ar fi un tânăr care studiază în afara României. La alegerile europarlamentare, el ar putea vota la secțiile organizate de statul român în străinătate, fără proceduri suplimentare, în timp ce, pentru alegerile locale, el ar trebui să se afle în localitatea în care are domiciliul sau reședința (articolul 3). În situația în care cele două alegeri se vor comasa, va trebui creat un cadru legislativ care să le permită studenților din străinătate să poată vota în continuare la europarlamentare.
Septimius Pârvu a explicat, pentru Factual.ro, că principala problemă a comasării este haosul care se va crea. Cadrul legislativ este diferit pentru cele 2 runde de alegeri, reprezentanții în secțiile de votare se stabilesc diferit, Ministerul Afacerilor Interne are anumite atribuții pentru organizarea alegerilor europarlamentare, atribuții pe care le are Autoritatea Electorală Permanentă pentru cele locale. În acest context, când mai sunt doar 4 luni până la alegeri, autoritatea electorală încă nu știe cum să se pregătească.
Per total, partidele politice „fac un joc periculos”, susține Septimisius Pîrvu, fiind mai degrabă o decizie politică, pentru că nu par să se gândească la cadrul legislativ și la modificările legislative care ar trebui făcute. Mai mult, nu au avut loc consultări sau dezbateri publice pe această temă.
„Abuz de putere”
Profesorul universitar de științe politice Cristian Preda este și mai ferm:
„O comasare decisă acum, în lipsa unui consens și în absența unei situații de urgență, e un abuz de putere”, a declarat acesta, pentru Factual.ro.
În materialul de aici, Cristian Preda mai punctează că argumentul folosit de premierul Ciolacu (cum că Belgia și Irlanda organizează alegerile locale în același timp cu cele europarlamentare) nu este valabil, pentru că programarea votării în aceste țări s-a făcut cu mult timp înainte.
De asemenea, argumentul financiar (economia făcută prin organizarea celor 2 tipuri în același timp) nu stă în picioare pentru că, în 2007, când a avut loc un referendum în același timp cu alegerile europarlamentare, secțiile de votare au fost dublate, iar birourile electorale au fost separate în secțiile de votare, deci efortul financiar ar fi similar.