În era preocupărilor crescânde privind schimbările climatice și impactul uman asupra mediului, acțiunile climatice au câștigat sprijin masiv, dar întâmpină și provocări semnificative. Dezinformarea din mediul online este una dintre principalele probleme. Pe rețelele de socializare circulă tot mai multe mesaje denigratoare și/sau negaționiste privind schimbările climatice și susținătorii mișcării pentru protejarea climei.
Ca să înțelegem de ce negaționismul climatic nu este un fenomen neglijabil, vom avea în vedere câteva aspecte:
- Ce este negaționismul climatic
- Amploarea limbajului denigrator pe platformele de socializare
- Care este impactul acestui limbaj asupra dezbaterii publice
- Este știința climatică un domeniu de încredere?
Ce este negaționismul climatic
Negaționismul climatic este o formă de respingere a ideii că schimbările climatice sunt în mare parte cauzate de activitățile umane, în special de emisiile de gaze cu efect de seră rezultate din arderea combustibililor fosili.
Această atitudine poate avea diferite motive, inclusiv lipsa de informare, scepticism față de știință sau anumite opinii politice.
Negaționismul climatic a devenit o forță puternică în dezbaterea publică. Mesajele care contestă realitatea schimbărilor climatice sau minimizează impactul activităților umane asupra mediului sunt tot mai răspândite. Aceste poziții amenință eforturile de conștientizare și acțiune în domeniul mediului.În ultima vreme, observatorii independenți au sesizat că negaționismul climatic devine din ce în ce mai organizat și se pot identifica strategii clare de răspândire a dezinformării. Potrivit unei analize a Centrului pentru combaterea urii digitale (CCDH), în ultima vreme, cei care răspândesc negaționismul climatic și-au schimbat focusul: nu mai vorbesc atât de mult despre faptul că schimbările climatice nu ar exista, ci că soluțiile pe care le avem la îndemână (ca trecerea la energie verde) ar fi, de fapt, la fel de poluante – sau chiar periculoase pentru sănătate, potrivit altor utilizatori.
Amploarea limbajului denigrator și negaționist pe platformele de socializare
O realitate este creșterea semnificativă a mesajelor denigratoare adresate susținătorilor acțiunilor climatice. Termeni precum „climate lunatic” (fanatic al climatului), „eco extremist” (extremist eco) și „green zealot” (fanatic al ecologiei) au fost folosiți pentru a caracteriza activiștii și promotorii schimbărilor climatice. Graficul de mai jos arată numărul de postări sau răspunsuri pe platforma Twitter folosind oricare dintre termenii „cultul climei”, „climatist” sau „climatiști” între 1 ianuarie 2022 și 30 noiembrie 2023.
*Sursă grafic: CAAD (Climate Action Against Disinformation)
Informațiile furnizate de CAAD (Climate Action Against Disinformation) descriu un fenomen în care, pe platformele de socializare, în special pe Facebook și Instagram, au fost identificate peste 68.000 de postări care conțineau un limbaj denigrator în legătură cu apărătorii climatului sau a persoanelor implicate în mișcarea pentru mediu. Termeni precum “climate lunatic” (fanatic al climatului), „eco extremist”(extremist eco), „green zealot” (fanatic al ecologiei) sau „Net Zero terrorist” (terorist al obiectivului Net Zero) au fost utilizați într-un mod peiorativ.
Conform datelor, aceste postări provin de la peste 35.000 de conturi unice, iar conținutul a fost distribuit de 1,86 milioane de ori pe cele două platforme sociale. Aceste cifre indică o prezență semnificativă a unor mesaje denigratoare și, în unele cazuri, negaționiste față de mișcarea pentru mediu sau susținătorii acțiunilor climatice.
Inclusiv în mediul online din România, observăm prezența unui limbaj denigrator în postările de pe platformele de socializare, adresat activiștilor pentru climă.
Foarte des, susținătorii măsurilor pentru combaterea schimbărilor climatice sunt atacați pe rețelele de socializare, cu termeni precum „globaliști” sau „oculta satanică”.
Un alt exemplu este acest videoclip postat de Green Report News, în care se dezbate modul în care ar trebui să ne raportăm la încălzirea globală, într-un context plin de zvonuri și conspirații. Secțiunea de comentarii este plină, însă, de reacții negative.
Un al treilea videoclip este al unui utilizator care adresează activiștilor pentru mediu eticheta de „progresiști” și „idioți utili ai sistemului”. Și acest conținut a generat o serie de comentarii, precum afirmația „Greta, o globalistă plătită de grupuri sataniste”.
Un al treilea videoclip este al unui utilizator care adresează activiștilor pentru mediu eticheta de „progresiști” și „idioți utili ai sistemului”. Și acest conținut a generat o serie de comentarii, precum afirmația „Greta, o globalistă plătită de grupuri sataniste”.
Am identificat și o postare în care schimbările climatice sunt numite „plan de sperietură” care „se desfășoară de mult timp”, iar în secțiunea de comentarii o afirmație: „Ăștia sunt niște psihopați care tot speră să rămânem proști și sclavi.”
Care este impactul asupra dezbaterii publice?
Mesajele denigratoare și negaționiste asupra acțiunilor climatice pot avea mai multe consecințe asupra susținătorilor acestor acțiuni și asupra societății, în general. Analiștii au accentuat mai ales trei dintre acestea:
- Polarizarea și diviziunea socială
Mesajele denigratoare pot contribui la polarizarea societății. Opinia publică se împarte în două tabere cu viziuni diametral opuse, care de multe ori au reacții violente una față de cealaltă. Această polarizare poate îngreuna dialogul și colaborarea pentru găsirea soluțiilor la problemele climatice.
Profesorul Gabriel Bădescu, directorul Centrului pentru Studiu Democrației și Profesor Universitar în cadrul Facultății de Științe Politice a Universității Babes-Bolyai, adaugă că dezvoltarea negaționismului climatic poate contribui la polarizarea politică, fiind eficientă în context electoral:
„Creșterea numărului de mesaje de negaționism climatic este la prima vedere paradoxală, în condițiile în care modelele climatice sunt tot mai precise, iar predicțiile lor indică un viitor tot mai sumbru, în absența unor intervenții substanțiale. În același timp, fenomenele meteo extreme sunt resimțite în mod direct de cea mai mare parte a populației planetei. O parte importantă a explicației este aceea că negaționismul climatic și-a dovedit potențialul ridicat de a contribui la polarizarea politică, iar polarizarea este eficientă, din punct de vedere electoral, pentru promotorii mesajelor anti-mediu. În contextul UE, negaționismul climatic completează cu un impact în creștere pachetul de mesaje ce definesc tabăra euro-sceptică și anti-europeană.
Soluțiile includ întărirea dialogului cu cetățenii care sunt vulnerabili în raport cu politicile pro-mediu și ajustarea acestor politici astfel încât să nu amplifice inegalitățile din prezent. În același timp, este important ca specialiștii în teme relevante pentru dezbaterile despre mediu să fie cât mai prezenți în spațiul public. Nu în ultimul rând, campaniile de dezinformare ar trebui identificate și combătute”.
- Descurajarea activismului pro-mediu
Persoanele care susțin acțiuni climatice pot fi descurajate să participe la eforturi pentru protejarea mediului, dacă sunt expuse la mesaje denigratoare.
- Dezinformare și confuzie
Mesajele negaționiste contribuie la dezinformare și provoacă confuzie cu privire la realitatea schimbărilor climatice și la nevoia de acțiuni urgente. Studiile arată că acele companii care activează în țările cu un fenomen negaționist puternic au programe mai slabe de combatere a schimbărilor climatice și sunt mai susceptibile de a încălca regulile de mediu.
La nivel global, există o varietate de atitudini față de schimbările climatice și negarea acestora. În general, majoritatea țărilor și organizațiilor internaționale recunosc faptul că schimbările climatice sunt reale și că acțiunile umane au un impact semnificativ asupra mediului. Acordul de la Paris din 2015, la care au aderat majoritatea țărilor lumii, reflectă angajamentul global de a aborda problema schimbărilor climatice.
Pe de o parte, există inițiative și proiecte care promovează utilizarea surselor de energie regenerabilă, îmbunătățirea eficienței energetice și alte măsuri care contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Pe de altă parte, pot exista și voci care manifestă scepticism față de anumite aspecte ale dezbaterii privind schimbările climatice.
Organizațiile pentru mediu și susținătorii acțiunilor climatice răspund la aceste provocări prin promovarea dialogului și educației. Campanii pentru conștientizare, inițiative de responsabilizare și abordări constructive sunt esențiale pentru contracararea mesajelor denigratoare și negaționiste.
Este știința climatică un domeniu de încredere?
În pofida anumitor dubii, știința climatologică este în general foarte clară. Schimbările climatice sunt reale, iar activitățile umane au o contribuție semnificativă la aceste schimbări. Dezbaterile se concentrează mai degrabă pe măsurile specifice care ar trebui luate și pe impactul economic al acestora, decât pe existența sau cauza schimbărilor climatice în sine, care sunt deja documentate.
*Sursa: Comisia Europeană
Instituții și organizații importante din întreaga lume, cu sute de cercetători angajați, studiază schimbările climatice. NASA, Copernicus și IPCC (Intergovernmental Panel on Climate Change) sunt câteva dintre acestea. NASA folosește sateliți și tehnologie spațială pentru a monitoriza temperatura și alte schimbări în atmosferă. Copernicus, gestionat de Agenția Spațială Europeană, furnizează date despre mediu și climă folosind sateliți, iar IPCC este un grup mondial, de experți ONU, care sintetizează informațiile științifice despre schimbările climatice.
Conform NASA, 97% dintre oamenii de știință sunt de acord că schimbările climatice sunt reale și că activitățile umane sunt principala cauză a acestora. Agenția de Protecție a Mediului din SUA (EPA) susține, de asemenea, că activitățile umane, cum ar fi arderea combustibililor fosili și defrișarea, contribuie semnificativ la schimbările climatice.
Programul ONU de combatere a schimbărilor climatice cuprinde eforturile Națiunilor Unite de a aborda și combate schimbările climatice. Acesta implică negocieri internaționale, stabilirea țintelor de reducere a emisiilor și sprijinirea inițiativelor de adaptare la schimbările climatice la nivel mondial.
Specialiștii români de la InfoClima subliniază, într-o declarație pentru Factual.ro, că schimbările climatice și contribuția oamenilor la acest proces nu este un subiect contestat în lumea academică:
„Cel mai bun argument împotriva unui mesaj denigrator este realitatea din jurul nostru. Faptul că avem o incidență mai mare a anilor secetoși, recorduri de temperatură de la an la an, valuri de căldură cu o periodicitatea crescută, niveluri alarmante de poluare (a aerului, apei și solului), nu sunt doar argumente teoretice, sunt adevăruri ce ne înconjoară. În acest sens, noi credem că un dialog sănătos pornește de la deschiderea cercetătorilor de a vorbi publicului larg despre lucrul lor și despre relația cercetării lor cu lumea ce ne înconjoară. Toți cercetătorii din rețeaua InfoClima au scris articole pentru că știu și văd relația dintre cercetarea lor și bunăstarea noastră imediată. Nu suntem într-un joc cu sumă 0, măsurile care contribuie la limitarea ritmului schimbărilor climatice sunt și măsuri care duc la creșterea bunăstării și confortului nostru. Or, limitarea emisiilor din transport înseamnă și aer mai curat și sănătos, electrificarea încălzirii și promovarea surselor regenerabile înseamnă independența energetică și reducerea cheltuielilor individuale pentru energie, orașe verzi înseamnă diminuarea impactului valurilor de căldură și sporirea confortului nostru. Acesta este argumentul care ar trebui să stea la baza dezbaterilor noastre, măsurile “verzi” nu vin să lase pe cineva în urmă, ci să ne aducă mai aproape unii de ceilalți și să contribuie pentru un mediu mai sănătos, sigur și bogat.”