După perioada pandemiei, când principalele dezinformări din spațiul public erau legate de vaccinuri, organizații mondiale care lucrează împotriva umanității, cipuri sau milionari care vor să omoare oameni, în 2023 și-a făcut loc un nou subiect care ia amploare în spațiul public: orașele de 15 minute.
Partenerii Factual.ro de la CAAD Data Monitor (Climate Action Against Disinformation) monitorizează dezinformările care circulă pe plan internațional, iar abordările false despre orașele de 15 minute au câștigat foarte mult teren în ultima vreme.
Potrivit CAAD, la sfârșitul anului 2022 au apărut știri despre Consiliul orașului Oxfordshire din Marea Britanie, care plănuia să implementeze o schemă de management al traficului, care ar împărți orașul în cartiere în interiorul cărora oricine se poate deplasa pe jos (cartierele ar avea toate cele necesare, la distanță de 15 minute). Deși schema nu a avut nicio legătură cu lockdownul COVID-19, a fost în curând confundată cu ideea de „orașe de 15 minute” și legată de autoritarism de conspiraționiști.
*Referințe Twitter la „orașe de 15 minute” și, respectiv, „lockdown climatic”, din august 2022 până în mai 2023
Ce sunt orașele de 15 minute?
Conceptul orașelor de 15 minute nu este unul nou, însă a luat amploare în 2023, mai ales în România, unde a apărut chiar și un proiect de lege referitor la mobilitatea urbană, destul de aspru criticat în Parlament, din cauza menționării conceptului de „orașe de 15 minute” chiar în expunerea de motive. Ilie Coleșa, deputat AUR, a menționat chiar într-o declarație de presă că „Acest proiect ne va duce la un fel de închisoare, la imposibilitatea de a ne deplasa. Va duce la impunerea transportului în comun sau alternativ. Prin această lege se impune eliminarea mașinilor personale, prin suprataxare și interzicerea accesului în anumite zone”.
De fapt, acest concept are în centru ideea de protejare a mediului, de politici sustenabile și de mobilitate urbană, prin care să se creeze zone accesibile, mai ales în orașe, în care, pe o rază de 15 minute de mers cu autobuzul sau cu alte mijloace de transport în comun prietenoase cu mediul, orice persoană să poată găsi tot ce are nevoie – de la servicii medicale la spații de recreere, școli, centre comerciale, restaurante și altele.
De-a lungul ultimului deceniu, s-a vorbit în mod constant de acest tip de oraș ușor accesibil pentru toată lumea. Încă din 2016, prim-ministrul Australiei de la acea vreme, Malcolm Turnbull, a vorbit, printre primele dăți, despre „orașe de 30 de minute”, un concept similar cu cel pus în discuție în zilele noastre.
Ideea în sine a fost teoretizată de Carlos Moreno, profesor din cadrul Universității din Sorbona, care, în 2019, a ridicat aceasă problemă în cadrul unui TEDTalk. Moreno transmite că acest concept nu își propune să controleze omenirea sau să ofere pârghii legale statului astfel încât să pună monopol pe viețile noastre, ci are ca scop un acces mult mai facil la diverse resurse, precum și reducerea consumului de energie neregenerabilă sau emisii de carbon, care dăunează mediului înconjurător.
Despre neutralitate climatică, ca „obiectiv-pilot” de atins de câteva primării din țară până în 2050, am vorbit aici.
De unde au plecat conspirațiile?
La sfârșitul anului 2022, au existat anumite știri care relatau faptul că un consiliu local, mai exact cel al orașului Oxfordshire din Marea Britanie, plănuia să implementeze o schemă de gestionare a traficului, care ar fi împărțit orașul în cartiere în care să se poată merge pe jos. Conceptul, denumit Low Traffic Neighbourhoods (LTN), în traducere „cartiere cu trafic scăzut”, a fost testat inclusiv în Londra. LTN nu implică o restricție de mișcare, ci implică o accesibilizare la toate serviciile de interes imediat (magazine, școli, bănci etc.), în proximitatea casei. Nu există schimbări în privința transportului în comun, însă este descurajată deplasarea cu mașina personală. De aceea, au fost create șase cartiere ale Oxfordului, fiecare având astfel o oarecare autonomie de a îndeplini nevoile de bază ale locuitorilor.
Discursul despre orașele de 15 minute este acum frecvent legat de teoria conspirației sau Marea Resetare. Uneori, este susținută ideea conform căreia Forumul Economic Mondial instigă la controlul populației și la închiderea cetățenilor ori teoriile conspirației care implică Organizația Națiunilor Unite și Agenda 2030.
Ce conspirații există în România?
Dezinformarea din plan internațional și-a făcut loc și în declarațiile din spațiul public românesc, în special în rândul politicienilor. Cei mai vehemenți pe acest subiect sunt membrii AUR, care cataloghează orașele de 15 minute ca forme prin care statul vrea să îngrădească libera circulație a oamenilor. S-a vehiculat chiar că autoritățile ar urma să adopte acest proiect de lege ca să ne poată urmări cu camere de luat de vederi, după cum afirma chiar George Simion, președintele partidului AUR, așa cum am analizat într-un articol precedent pe același subiect.
Nu doar politicienii propagă fake news, ci și diverși alți oameni, prin intermediul rețelelor de socializare. Retorica se bazează pe „orientarea neomarxist-globalistă a orașelor de 15 minute”, asociată cu imagini cu lagărele de concentrare de la Auschwitz și cu teorii ale conspirației, ceea ce, de asemenea, am demonstrat ca fiind fals într-un articol anterior.
În concluzie, orașele de 15 minute nu vor ține populația în detenție, nu își propun să oblige oamenii să se miște în mod limitat pe o rază de spațiu prestabilită, ci au în vedere crearea unor facilități pentru oameni, care să aibă posibilitatea de a găsi tot ce au nevoie într-un spațiu mai restrâns, fără să se deplaseze pe distanțe mari. De asemenea, se are în vedere și componenta climatică, astfel încât să limităm pe cât posibil utilizarea autovehiculelor, care au un impact negativ asupra mediului înconjurător.