Noul regulament adoptat european referitor la serviciile digitale, adoptat în octombrie 2022, a stârnit controverse și temeri din partea furnizorilor de conținut. Mulți au acuzat – și vom vedea de ce nefondat – intenții de cenzură din partea autorităților de la Bruxelles.
De fapt, Digital Services Act încearcă eliminarea conținutului ilegal, garantând libertatea de exprimare. Într-o lume în care războiul hibrid este parte a realității în care trăim (și include războiul informațional), Uniunea Europeană încearcă să formeze un cadru legal pentru prevenirea manipulării și dezinformării la scară largă.
Am plecat, în analiza noastră, de la o postare a utilizatorului Facebook ActiveNews, care preia un articol al publicației online cu același nume, cu titlul următor: „Se pregătește mama tuturor cenzurilor. Digital Act elimină toate opiniile contrare sistemului”.
În articol este vorba despre Digital Services Act (DSA), regulamentul de securitate cibernetică adoptat de Uniunea Europeană. Cei de la activenews.ro scriu că actul „este, practic, mama tuturor cenzurilor. Sub pretextul transparenței și responsabilității platformelor online, orice opinie contrară sistemului va fi eliminată. Foarte punctual, Regulamentul obligă platformele să atenueze riscurile precum dezinformarea sau manipularea alegerilor, cu sprijinul unor entități de «încredere», care vor cenzura totul”.
În continuare, articolul publicat pe site-ul menționat amestecă teme conspiraționiste și face referire la „vremurile tulburi trăite în pandemie”, încercarea autorităților de a „elimina vocile specialiștilor din lumea medicală”, „vaccinarea fictivă” și „teoriile conspirației care s-au adeverit”, după care se insistă pe ideea că Uniunea Europeană instituie un „act oficial de cenzură totală”.
Ce este Digital Services Act și ce modificări aduce?
Digital Services Act este un regulament european, adoptat în octombrie 2022, care actualizează Directiva privind comerțul electronic din 2000 cu privire la conținutul ilegal, publicitatea transparentă și dezinformarea.
Există reguli noi care se aplică diferit, în funcție de tipul și mărimea furnizorilor:
Conform Comisiei Europene, acest act normativ trebuie să îmbunătățească semnificativ mecanismele pentru eliminarea conținutului ilegal din online, dar și pentru protecția drepturilor fundamentale ale utilizatorilor, inclusiv libertatea de exprimare. De asemenea, DSA creează o supraveghere publică mai puternică a platformelor online, în special pentru platformele care ajung la peste 10% din populația UE (adică peste 45 de milioane de utilizatori pentru o platformă).
Comisia Europeană le-a oferit timp marilor operatori, pentru publicarea cifrei reale de utilizatori activi.
Acest video explică, pe larg, cum încearcă Uniunea Europeană să impună un regulament pentru platformele online, astfel încât să elimine conținutul ilegal și să protejeze utilizatorii, tot mai expuși riscurilor cibernetice:
În luna aprilie, Comisia Europeană a publicat lista cu 19 operatori identificați ca fiind în vizorul legislației europene: Alibaba AliExpress, Amazon Store, Apple AppStore, Bing, Booking.com, Facebook, Google Play, Google Maps, Google Search, Google Shopping, Instagram, LinkedIn, Pinterest, Snapchat, TikTok, Twitter, Wikipedia, YouTube și Zalando.
Aceste platforme digitale sunt considerate de legislație ca fiind relevante și au o responsabilitate specială de a face internetul mai sigur. Astfel, UE le impune acestora reguli mai stricte în ceea ce privește gestionarea riscurilor, transparența, moderarea conținutului și protecția copiilor.
Mai multă putere pentru utilizatori
În mod concret, această lege aduce măsuri de combatere a serviciilor sau conținutului ilegal online. Utilizatorii vor putea semnala un astfel de conținut, iar platformele vor putea coopera cu „semnalizatori de încredere” pentru combaterea fenomenului.
Comisia Europeană susține că, prin DSA, utilizatorii vor avea garanții eficiente, inclusiv posibilitatea de a contesta deciziile de moderare a conținutului platformelor, iar unele reclame care vizează un anumit public țintă vor fi interzise. Este vorba despre reclamele care îi țintesc pe copii sau care folosesc categorii speciale cu date cu caracter personal, cum ar fi etnia, opiniile politice, orientarea sexuală.
DSA mai conține măsuri de transparență. Una dintre acestea este că utilizatorii vor obține informații clare cu privire la motivul pentru care li se recomandă anumite informații și vor avea dreptul de a renunța la sistemele de recomandare bazate pe profilare. În același timp, cercetătorii vor avea acces la datele cheie ale celor mai mari platforme și motoare de căutare, cum ar fi Facebook sau Google Search, ca să poată să înțeleagă cum evoluează riscurile în mediul online.
Combaterea dezinformării și reducerea riscurior
Pe site-ul oficial Digital Services Act se menționează că platformele vor trebui să își reproiecteze sistemele pentru a asigura un nivel ridicat de confidențialitate, securitate și siguranță minorilor. Evaluările speciale ale riscurilor, inclusiv pentru efectele negative asupra sănătății mintale, vor trebui furnizate Comisiei Europene la 4 luni de la desemnare și făcute publice cel târziu un an mai târziu.
„Platformele vor trebui să identifice, să analizeze și să atenueze o gamă largă de riscuri sistemice, de la modul în care conținutul ilegal și dezinformarea pot fi amplificate în serviciile lor, până la impactul asupra libertății de exprimare și a libertății mass-media (…) Planurile de reducere a riscurilor ale platformelor și motoarelor de căutare desemnate vor face obiectul unui audit și supraveghere independentă de către Comisie”, se mai menționează în secțiunea de evaluare a riscului.
DSA conține și un mecanism de răspuns la criză (cum ar fi o pandemie sau un război).
Potrivit Regulamentului (UE) 2022/2065 (de modificare a Directivei 2000/31/CE – Digital Services Act), măsurile pe care furnizorii le vor putea lua pot include, de exemplu, adaptarea proceselor de moderare a conținutului, adaptarea sistemelor algoritmice relevante și a sistemelor de publicitate, intensificarea cooperării cu semnalizatorii de încredere, conștientizarea – promovarea informațiilor de încredere și altele.
Protocoale de criză pot fi create în plus atunci când platformele online sunt utilizate abuziv pentru răspândirea rapidă a conținutului ilegal sau a dezinformării.
De asemenea, în regulament se precizează că utilizatorii platformelor ar trebui să poată contesta cu ușurință și eficient decizii ale furnizorilor privind eliminarea conținutului pentru că acesta era ilegal sau nu respecta termenii și condițiile.
Iar dacă s-au publicat informații care „provoacă vulnerabilități semnificative pentru securitate serviciului furnizorului, subminează securitatea publică sau dăunează utilizatorilor, furnizorul poate elimina astfel de informații”.
Dacă platformele online nu respectă aceste reguli, pot primi o amendă de 6% din cifra de afaceri globală (ceea ce, în termenii marilor jucători de pe piața online, înseamnă sute de milioane de euro) și, în cazurile cele mai grave, suspendarea temporară a serviciului.
CONCLUZIE – DSA nu încearcă impunerea cenzurii, ci protejarea utilizatorilor marilor platforme online, în prezent supuși unui bombardament informațional. Regulamentul încearcă impunerea unei protecții mai bune a drepturilor, o expunere mai mică la conținut ilegal, putere mai multă utilizatorilor ca să raporteze conținut suspicios și combate manipularea și dezinformarea. În regulament nu apare nicio informație legată de măsuri împotriva „opiniilor”, fie ele de o orientare sau alta. Chiar și în articolul publicat de activenews.ro se menționează că utilizatorii vor avea mai multe drepturi și că vor putea contesta atunci când conținutul lor este eliminat sau restricționat.