Moțiunea PNL vs discursul Vioricăi Dăncilă: despre economie

Context

Miercuri, 27 iunie 2018, în Plenul Parlamentului s-a discutat moțiunea de cenzură depusă de opoziție împotriva premierului Viorica Dăncilă, care a răspuns la criticile opoziției printr-un discurs prin care susține că demontează „zece exemple de astfel de minciuni și manipulări care apar în cuprinsul moțiunii”.

Vom analiza, pe rând, cele „zece exemple” date de premierul Viorica Dăncilă în paralel cu textul moțiunii de cenzură.

Prima analiză pe care am făcut-o e cea despre pensii și pilonul II.

În ceea ce privește situația economică, textul moțiunii este mai restrâns, iar răspunsurile date de premierul Viorica Dăncilă mai lungi, aceasta insistând pe subiect.

Textul moțiunii Discursul Vioricăi Dăncilă
De la începutul anului de când ați fost învestită în funcția de prim-ministru, nu ați reușit decât să afundați economia țării și mai tare, să generați panică și neîncredere în rândul investitorilor străini, să-i goniți din țară pe cei deja existenți și să adânciți și mai tare evoluțiile economice negative. Nu ne îndoim de faptul că domnul Mihai Tudose va fi primul care o să vă certe, deoarece vă va reproșa că atunci când a plecat domnia sa de la guvernare v-a lăsat „un tigru economic”, iar sub guvernarea domniei voastre România a înregistrat stagnare economică, cel puțin pe primul trimestru din 2018. [...] Într-un total dispreț față de mediul de afaceri, politica fiscală a fost făcută franjuri prin desele modificări ale Codului Fiscal. După ce în anul 2017 Guvernul a făcut peste 260 de modificări ale Codului fiscal, anul acesta, numai în primele 3 luni au mai fost operate încă 120 de modificări! Și, parcă în ciudă față de sute de mii de agenți economici care strigă că vor predictibilitate și vor ca politica fiscală să nu se mai schimbe de pe o zi pe alta, Guvernul anunță marea modificare a Codului fiscal chiar în această vară, care va înseamna o nouă rescriere a politicii fiscale. Oare cu cine se va consulta Guvernul peste vară? A doua dezinformare este despre așa-zisele evoluții negative din economia românească. Când vine vorba de economie vă lansați în afirmații fără niciun fel de acoperire, în speranța că o minciună repetată la nesfârșit, ajunge în cele din urmă să fie crezută. O astfel de denaturare a adevărului o regăsesc și în textul moțiunii: insinuarea că veniturile ar fi scăzut în raport cu creșterea economică. Stimați parlamentari ai Opoziției, este incredibil! Uitați-vă în istoria recentă a României! Primul an de după Revoluție în care veniturile au scăzut, în timp ce economia era în creștere a fost în anul 2016. Atunci, deși România a înregistrat o creștere economică de 4,8%, veniturile la buget au scăzut cu 9,8%, față de anul 2015. Vorbiți ironic de faptul că economia românească este „Tigrul Europei”. Eu spun că da, în această guvernare, România a devenit tigrul economic al Uniunii Europene. Am înregistrat o creștere a PIB-ului cu 55 miliarde euro. România a înregistrat cea mai mare creștere economică din ultimii 10 ani, fiind totodată și cea mai mare creștere din Europa, cu o rată de 2,8% ori mai mare decât media europeană. Asta înseamnă că am redus decalajele noastre față de Europa. Asta înseamnă că suntem pe drumul cel bun. Eurostat a confirmat chiar săptămâna aceasta că PIB-ul pe locuitor, la paritatea puterii de cumpărare a crescut de la 58% la 63% din media UE, fiind cea mai mare creștere dintre țările UE28. A 4-a dezinformare: se referă la așa-zisa stagnarea economică ce ar fi avut loc în primul trimestru al acestui an. Eu cred că toți cei din această sală au cel puțin cunoștințe elementare de matematică și cred că putem fi de acord că 4,2% nu este 0. Dacă INS și Eurostat vorbesc despre o creștere economică de 4,2%, de aproape două ori mai mare față de media Uniunii Europene și a 5-a cea mai mare în rândul statelor membre, atunci e imposibil să vorbiți de stagnare economică. Presupun însă că v-ați referit la trimestrul precedent. Deci la ce ne raportăm? În trimestrul IV din 2017, când s-a înregistrat cea mai mare creștere trimestrială a PIB-ului din ultimii 10 ani? La asta vă referiți?! În acest caz, da, e normal să vi se pară ciudat că acest guvern a reușit să mențină același nivel ridicat – e ciudat pentru dvs, un partid obișnuit cu scăderile și tăierile, cu drumul în jos.

Ce verificăm

  • afirmația din textul moțiunii privind percepția investitorilor străini față de economia românească
  • afirmațiile Vioricăi Dăncilă despre venituri colectate și stagnare / creștere economică

Verificare



1) Autorii moțiunii despre percepția investitorilor străini

Autorii moțiunii îi reproșează Guvernului situația economică în termeni destul de plastici, care pot fi mai curând puși semnul opiniei politice. Textul moțiunii PNL este corect în ceea ce privește percepția investitorilor străini, dacă e să ne uităm la ultimele date care arată un nivel scăzut al încrederii acestora.

Ei reproșează și desele modificări ale Codului fiscal și efectele acestora asupra mediului de afaceri, însă Viorica Dăncilă evită să ofere un răspuns la acestea.

Legat de modificările operate din 2017 asupra Codului fiscal, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România a realizat două documente detaliate, unul pentru primele 11 luni din anul 2017 şi unul pentru primele trei luni din 2018. Acestea prezintă numărul total de modificări şi completări aduse şi textele de lege prin care au fost operate modificările. Rezultatul este 261 de modificări şi completări pentru perioada ianuarie-noiembrie 2017, respectiv 120 în perioada ianuarie-martie 2018. Mai mult, este adevărat că CNIPMMR solicită, prin comunicatele emise,

„asigurarea predictibilității și stabilității cadrului legal fiscal pentru IMM-uri”.

Apoi, autorii moțiunii reproșează stagnarea economică „cel puțin pe trimestrul I din 2018”. Viorica Dăncilă răspunde mai detaliat la acest subiect, așa că vom lua pe rând afirmațiile acesteia pentru a vedea cine are dreptate.

2) Viorica Dăncilă: venituri colectate mai mici în perioade de creștere economică

„Stimați parlamentari ai Opoziției, este incredibil! Uitați-vă în istoria recentă a României! Primul an de după Revoluție în care veniturile au scăzut, în timp ce economia era în creștere a fost în anul 2016. Atunci, deși România a înregistrat o creștere economică de 4,8%, veniturile la buget au scăzut cu 9,8%, față de anul 2015.”

Afirmația Vioricăi Dăncilă este parțial falsă - dacă ne uităm și doar la cifrele începând cu anul 2006 încoace, observăm că aceeași situație - venituri colectate mai mici față de anul precedent deși am avut creștere economică - s-au înregistrat și în anii 2008, 2012 și 2013, nu doar în 2016, când într-adevăr creșterea economică a fost de 4.8% și veniturile mai mici cu aproape 10% față de anul precedent:

3) Viorica Dăncilă: despre creșterea economică a României

„Vorbiți ironic de faptul că economia românească este „Tigrul Europei”. Eu spun că da, în această guvernare, România a devenit tigrul economic al Uniunii Europene. Am înregistrat o creștere a PIB-ului cu 55 miliarde euro.

România a înregistrat cea mai mare creștere economică din ultimii 10 ani, fiind totodată și cea mai mare creștere din Europa, cu o rată de 2,8% ori mai mare decât media europeană. Asta înseamnă că am redus decalajele noastre față de Europa. Asta înseamnă că suntem pe drumul cel bun. Eurostat a confirmat chiar săptămâna aceasta că PIB-ul pe locuitor, la paritatea puterii de cumpărare a crescut de la 58% la 63% din media UE, fiind cea mai mare creștere dintre țările UE28.”

Nu știm exact cu ce perioadă compară Viorica Dăncilă creșterea PIB-ului cu 55 miliarde euro. Dacă ne referim însă la anul 2017 în comparație cu anul 2016, potrivit datelor Eurostat, avansul PIB a fost de 17.86 miliarde de euro.

Viorica Dăncilă are însă dreptate că România a avut cea mai mare creștere din Europa. Nu are dreptate însă cu afirmația că aceasta ar însemna „cea mai mare creștere economică din ultimii 10 ani”. Dacă ne uităm la același grafic de mai sus, bazat pe statistica oficială a UE, vedem că România a înregistrat o creștere economică de 8.3% în 2008 (adică în intervalul de 10 ani, 2008-2017, România a avut cea mai mare creștere a PIB în 2008).

Viorica Dăncilă exagerează însă și în ceea ce privește faptul că această creștere economică s-ar traduce în reducerea decalajelor. România are una dintre cele mai mari creşteri economice din Europa, dar aceasta nu s-a tradus în reducerea sărăciei, iar problema incluziunii este predominant o constantă rurală, 70% dintre cei săraci trăind în aceste zone, arată un raport din iunie al Băncii Mondiale. Același raport arată și că, din păcate, România mai are cale lungă de bătut până la convergența cu Uniunea Europeană:

Viorica Dăncilă are dreptate în ceea ce privește faptul că PIB-ul pe locuitor, la paritatea puterii de cumpărare a crescut de la 58% la 63% din media UE, dacă ne uităm la datele oficiale ale Eurostat, fiind cea mai mare creștere dintre țările UE28 (evoluția anuală 2017 versus 2016). Cu toate acestea, pentru a pune lucrurile în context, trebuie să precizăm faptul că, pe același indicator, România nu a înregistrat o evoluție în clasamentul statelor membre - România se află tot pe locul 25/28 și în 2017, la fel ca în 2016.

În ceea ce privește stagnarea economică invocată de opoziție și la care Viorica Dăncilă a răspuns, trebuie făcute niște precizări. Potrivit datelor publicate de Eurostat în 7 iunie 2018, evoluția trimestrială a economiei arată astfel:

Cine are dreptate? Depinde cum interpretăm afirmațiile.

Așadar, dacă este să comparăm cu trimestrul similar din 2017, Viorica Dăncilă are dreptate, există o creștere de 4.2%, a cincea cea mai mare dintre statele membre, dar care nu este aproape dublă față de media europeană de 2.4% (atenție, pe astfel de cifre mari, chiar și 0.1% este important).

Trebuie precizat și faptul că și opoziția are dreptate dacă este să definim stagnarea (și) în raport cu trimestrul precedent. De altfel, în mod tradițional, când vorbim, de exemplu, despre recesiune economică, definiția include două trimestre consecutive de scădere a PIB, deci și evoluția de la trimestru la trimestru este importantă. Iar dacă ne uităm la diferența între cele două semestre consecutive (trimestrul I 2018 versus trimestrul IV 2017), observăm că media europeană a creșterii a fost totuși de 0.4% și doar România pare să nu fi avansat deloc (Estonia a scăzut însă cu 0.1% și sunt însă indisponibile datele pentru Irlanda și Luxemburg).

Tehnic vorbind există așadar o stagnare dacă ne uităm pe datele Q1 2018 versus Q4 2017, însă aceasta este un semnal pentru încetinirea ritmului de creștere. Acest aspect poate fi unul normal, având în vedere cifrele record din 2017. Acestea fiind spuse, ideea de stagnare nu poate fi luată ad litteram, mai ales în contextul în care salariul real și numărul de salariați au crescut. Ea poate fi interpretată și ca o diminuare/încetinire a vitezei cu care creștem.

Concluzie

Atât opoziția cât și premierul folosesc abil datele oficiale (exagerând pe alocuri) pentru a câștiga o dispută pe teme economice, dispută în care adevărul este la mijloc.

Rezumat

Opoziția susține că există stagnare economică pentru că cifrele de la începutul lui 2018 sunt mai mici decât cele din ultimul trimestru din 2017. Dar aceste cifre trebuie contextualizate, căci întregul an 2017 a fost unul record (crescând și salariul real + nr. de salariați), deci stagnarea opoziției poate fi interpretată ca o încetinire a vitezei de creștere și nu o stagnare pe bune. Premierul exagerează spunând că România are o creștere economică dublă față de media europeană, folosind însă cifrele corecte (4,2%, a cincea cea mai mare dintre statele membre).

Viorica Dăncilă citează cifrele corecte despre PIB-ul pe locuitor raportat la paritatea puterii de cumpărare (creștere cu 5%), însă omită să spună că România se afla în 2017 tot pe locul 25 din 28, la fel ca în 2016.

Pornind de la o afirmație adevărată (România a avut cea mai mare creștere economică din U.E.), Viorica Dăncilă greșește când spune că această creștere e cea mai mare din ultimii zece ani (o contrazic cifrele din anul 2008). Nu e adevărată nici afirmația ei cum că această creștere ar contribui la reducerea decalajelor.

Viorica Dăncilă iarăși greșește când afirmă că 2016 a fost „primul an de după Revoluție în care veniturile au scăzut, în timp ce economia era în creștere”. Aceeași situație am regăsit-o în anii 2008, 2012 și 2013.

Opoziția folosește corect argumentul încrederii investitorilor străini, care au reprosșat desele schimbări ale Codului Fiscal și impactul lor asupra mediului de afaceri, denunțând lipsa de predictibilitate și stabilitatea cadrului legal fiscal pentru IMM-uri. Au fost nu mai puțin de 381 de modificări și completări la Codul Fiscal în intervalul ianuarie 2017 - martie 2018 (excluzând din calcul luna decembrie 2017).


Dacă vă place ce facem, ne puteți susține printr-o donație

Dacă-ți place ce facem, de ce nu ne susții printr-o donație?