Pe 7 iunie 2021, Romsilva – Regia Națională a Pădurilor – anunța că, din cauza unei acumulări de travertin și mușchi, cascada Bigăr s-a prăbușit. În aceeași zi, fostul ministru de Interne, Marcel Vela, îndemna autoritățile și cetățenii să vină cu o soluție, pentru ca problema să fie rezolvată:
„Haideți să găsim, împreună, o soluție pentru un proiect național de restaurare și reconstrucție pentru acest monument natural, un simbol național care a făcut o așa mare cinste României și care este atât de iubit de turiștii români, dar și străini”.
Marcel Vela, fost ministru de Interne
Cascada Bigăr este situată în sud-vestul țării, în județul Caraș-Severin, făcând parte din Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița. În 2013, aceasta a fost inclusă într-un top opt cele mai unice cascade din lume.
Incidentul de la Bigăr nu este primul din zonă. Cascada Moceriș s-a prăbușit în urmă cu cinci ani, în urma unui fenomen identic.
Am contactat mai mulți specialiști din domeniu, care ne-au explicat că restaurarea cascadei ar fi imposibilă.
Cristian Zăbavă, consilier superior la Agenția Națională pentru Resurse Minerale și geolog este de părere că prăbușirea s-a petrecut din motive ce nu implică omul: „Cascada era ca o ciupercă, ori travertinul acela, el crește an de an, greutatea cascadei Bigăr creștea anual, fiindcă se depunea acel calcar. Și la un moment dat, din cauza greutății – legea gravitației – foarte simplu, s-a prăbușit.”
În viziunea sa, reconstrucția artificială nu este soluția viabilă, căci natura se poate regenera. „Cascada aceea a luat naștere în mii de ani. Cum să o refacă omul? Punem ciment? Dăm cu mistria? Aia se ve reface timp, dacă se vor mai respecta condițiile climatice. Este exclus să se refacă, nu a fost făcută de mâna omului ca să poată să o repare omul.”
Despre posibilitatea refacerii naturale vorbește și Iulian Popa, lector universitar doctor inginer în cadrul Facultății de Geologie și Geofizică (Universitatea din București): „Este o chestie naturală și își urmează cursul. Probabil că se va reface în viitor, dar nu cred că este cazul să intervenim, ar fi un efort prea mare și rezultatul nu cred că ar fi același. Ne-am bucurat cât a fost, dar o să se refacă la un moment dat. ”
Noi imagini și informații despre surparea unui perete al cascadei Bigăr📢 ‼️ Așa cum am precizat, revenim cu informații complete și noi imagini după surparea unui perete al cascadei Bigăr. ℹ Un perete al cascadei Bigăr din Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița, cu o înălțime de aproximativ 4 metri, s-a surpat luni, 7 iunie, în jurul orei 18.15, din cauze naturale. 🟢 Cascada Bigăr s-a format în timp, prin depunerea carbonatului de calciu din apele Izbucului Bigăr, care a fost acoperit de un covor de mușchi. Carbonatul de calciu pietrifică acest covor de mușchi, care se regenerează cu noi straturi de mușchi vii, astfel încât o cascadă de acest tip crește permanent în dimensiuni. Cascada Bigăr a atins dimensiuni considerabile ca greutate și volum și a cedat sub propria greutate. ‼️ Menționăm că această cascadă este într-o dinamică naturală permanentă și în timp se va regenera, prin depunerea unor noi straturi de mușchi pietrificat. ‼️ De altfel, o cascadă de același tip, cascada Moceriș, tot din Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița, a suferit o surpare similară în urmă cu cinci ani, iar în zona cascadei Bigăr există urme ale unor astfel de fenomene similare petrecute în trecut. 🟢 Cascada Bigăr, una dintre cele mai populare destinații turistice din zona Banatului, se afla în ⛔️ Zona de Protecție Integrală a Parcului Național Cheile Nerei – Beușnița, în Rezervația Naturală ”Izvorul Bigăr”, o zonă în care intervenția umană este minimă, iar procesele naturale trebuie să se desfășoare liber. ℹ Acesta este motivul pentru care administrația parcului nu a intervenit cu măsuri invazive, respectiv construcții care să sprijine structura de travertin a cascadei, o astfel de intervenție împiedicând procesele naturale. ℹ Administrația Parcului Național Cheile Nerei – Beușnița a luat toate măsurile posibile de protecție a cascadei Bigăr, cu avizul Consiliului Științific al parcului, respectiv îndepărtarea a doi arbori uscați care s-ar fi putut prăbuși peste cascada Bigăr. ℹ Singurele construcții din zona cascadei Bigăr au fost cele pentru a asigura infrastructura de vizitare a obiectivului turistic, avizate de Consiliul Științific al parcului, acestea fiind amplasate la o distanță care să nu afecteze cascada. 🔴 Regia Națională a Pădurilor – Romsilva respinge cu fermitate acuzațiile false și lipsite de orice fundament științific ale unui ghid de turism, care a lansat în spațiul public informația cum că o lucrare de captare parțială a izvorului Bigăr pentru păstrăvăria Valea Miniș, realizată în urmă cu 33 de ani, ar fi provocat prăbușirea peretelui cascadei Bigăr. Cantitatea de apă care să favorizeze depunerile carbonatului de calciu trebuie să fie una moderată pentru a facilita acest proces natural, deci nu o eventuală micșorare a debitului de apă ar fi dus la surparea peretelui cascadei. ℹ Garda Națională de Mediu și Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate au fost informate imediat de către administrația Parcului Național Cheile Nerei – Beușnița despre producerea acestui eveniment. ℹ Administrația Parcului Național Cheile Nerei – Beușnița, cu sprijinul Consiliului Științific, va identifica măsurile ce trebuie luate în continuare. 🖱🔘 Comunicatul pe pagina de internet a Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva: https://bit.ly/3x5Xg8d ***** ℹ 🇬🇧 New images and update info about the collapse of the wall of Bigăr waterfall in Cheile Nerei – Beușnița National Park, Romania #DezvoltareDurabilă #ConteazăPentruViitor #Silvicultură #Silvic #Păduri #Pădure #Natură #Mediu #Forests #Forest #Forestry #Nature #environment
Posted by Regia Nationala a Padurilor – Romsilva on Tuesday, 8 June 2021
În primul rând, monumentul natural se află într-o arie protejată: „Cascada Bigăr se află într-o zonă de protecție integrală a Parcului Național Cheile Nerei-Beușnița, există prevederi legale de intervenție, fiind o zonă protejată, protecție integrală, orice tip de intervenție este interzis și poate deveni infracțiune, conform OUG 57/2007 Arii Protejate și atunci orice tip de intervenție, oricare ar fi intenția noastră sau a Gărzii de Mediu sau a președintelui României sau a oricărui ONG trebuie să se supună rigorilor legii. În acesta caz orice intervenție este dificil de făcut”, declară Octavian Berceanu, comisar general al Gărzii de Mediu.
Și el susține că prăbușirea s-a produs din cauze naturale și erau aproape inevitabile. „Avem niște ape acide care vin din amonte în zona alpină, acolo aciditatea este pronunțată; ele, apele, se duc în substratul carstic, unde se absoarbă; calcarul masivului se dizolvă în apă și împreună cu carbonatul de calciu, sub presiune, iese la izbuc; în acel moment cade presiunea, iar aceasta revine la cea atmosferică și începe depunerea calcarului”, mai adaugă Octavian Berceanu.
Cu toate acestea, fenomenul produs putea fi prevenit, iar o situație similară, în care un monument natural să fie distrus, se poate întâmpla oricând. „Există niște fișe de obiectiv pe care le avem și în care trebuie să calculăm niște riscuri. La noi nu se întâmplă. Cazul acesta, Bigăr, ar trebui să îl extrapolăm la întreg sistemul național de monumente naturale. Să avem o fișă de aici, să avem niște așteptări, să fim predictivi sau să existe o predicție în evoluția acestor monumente. Cade pălăria unei Babe și nu ne dăm seama sau avem pe cineva care se duce sub pălăria respectivă să facă o poză și sub presiunea emoției momentului mă trezesc că, fiind trepidații, cade pălăria”, mai spune comisarul general al Gărzii de Mediu.
Foto cover via Romsilva