După ce parlamentarii PNL Daniel Fenechiu și Gabriel Andronache au depus la Senat, în 18 septembrie 2024, o propunere legislativă pentru modificarea legii privind alegerea deputaților și senatorilor, s-au iscat mai multe discuții (de exemplu aici și aici).
Suspiciunea este dacă nu cumva această inițiativă este o „dedicație” pentru președintele în funcție, Klaus Iohannis, căruia i s-ar înlesni astfel accesul în Parlament. Inclusiv lideri politici ai altor partide au făcut comentarii în această notă.
Expunerea de motive se referă clar la cazul Președintelui
În expunerea de motive a inițiativei, se face trimitere la alineatul 5 al articolului 52 din Legea nr. 208/2015 care spune următoarele:
„(5) Nu se admit candidaturi independente pe listele de candidați depuse de partidele politice, alianțele politice sau alianțele electorale. Nu se admit nici liste de candidați independenți”.
Acest articol, conform expunerii de motive, ar încălca dreptul constituțional de a fi ales (articolul 37 din Constituție). Inclusiv Nicolae Ciucă, președintele PNL, a afirmat că prin proiectul de lege s-ar vrea redarea dreptul de a fi ales.
În expunerea pe care cei doi parlamentari liberi au atașat-o inițiativei, ca să explice necesitatea acestei modificări, se face referire clar la cazul Președintelui României:
„Dispoziția legală instituie la modul absolut această interdicție deși există cel puțin o situație care, reglementata, constituie o veritabilă încălcare a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, respectiv a dreptului constituțional de a fi ales prevăzut de art.37 din Constituție.
Situația care este necesară a fi reglementată în procedură de urgență este situația Președintelui României, aflat în exercitarea mandatului, care nu are dreptul de a candida la alegerile generale în cazul în care alegerile pentru Senat și Camera Deputaților se desfășoară în același an cu data la care ajunge la termen mandatul de președinte pe care îl exercită”.
Așa inițiatorii solicită inclusiv demararea procedurii de urgență pentru această modificare.
Președintele țării
Acesta poate candida și poate fi ales.
Totuși, deși Constituția consfințește într-adevăr dreptul de a fi ales, tot legea fundamentală spune și că Președintele României nu poate fi membru al unui partid în timpul mandatului (articolul 84), iar mandatul lui Klaus Iohannis s-ar încheia, în mod normal, la cinci ani de la preluarea funcției, adică în jurul datei de 21 decembrie 2024. Așadar, până la acea dată, el nu poate deveni membru al niciunui partid.
Cu toate acestea, Președintele poate candida la alegeri ca independent.
Nici în codul electoral, nici în Legea nr.208/2015 privind alegerea Senatului și Camerei Deputaților nu există vreun articol care să îi interzică Președintelui să candideze ca independent.
De ce vor liberalii modificarea legii
Articolul 52 din Legea nr.208/2015, după cum este menționat și în expunerea de motive, interzice candidaturile independenților pe listele vreunui partid politic la alegerile parlamentare.
Cu alte cuvinte, Președintele nu poate candida pe listele unui partid, ci doar ca independent. Dacă ne referim strict la cazul lui Klaus Iohannis, acesta nu ar putea fi inclus pe listele PNL.
În Constituție sunt prezentate situațiile în care o persoană nu poate fi aleasă: ori limitări de vârstă (articolul 37), ori lipsa cetățeniei române/domiciliului în România (articolul 16). În plus, judecătorii Curţii Constituţionale, avocaţii poporului, magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică nu se pot asocia cu partide politice (articolul 40).
Klaus Iohannis nu se încadrează în niciuna din aceste situații. Deci, el poate candida independent (fără a fi pe lista vreunui partid), neîncălcându-se astfel dreptul constituțional de a fi ales și nici articolul 84 din Constituție (care spune că Președintele nu poate fi membru de partid în timpul mandatului).
Inițiativa legislativă a parlamentarilor PNL solicită modificarea Legii nr.208/2015 prin adăugarea unui nou alineat:
„Președintele României, în funcție la data alegerii Camerei Deputaților și Senatului, dacă se află în ultimele 3 luni ale mandatului, poate candida ca independent pe listele unui partid politic, unei alianțe politice sau alianțe electorale pentru obținerea unui mandat de senator sau deputat. În cazul în care este ales senator sau deputat, Președintele României este obligat ca, după validare, să opteze între calitatea de senator sau deputat și aceea de președinte”.
Așadar, propunerea solicită în mod explicit posibilitatea ca președintele să poată candida independent pe listele unui partid/unei alianțe, pentru că o candidatură independentă (pe nicio listă) îi este oricum deja permisă președintelui.
După cum am menționat mai sus, Klaus Iohannis va termina cel de-al doilea mandat de președinte în decembrie 2024, iar alegerile parlamentare vor avea loc pe 1 decembrie 2024, cu ultima zi de depunere a listelor de candidați și candidaturi independente fiind 17 octombrie. Ne aflăm deja în ultimele 3 luni de mandat ale lui Klaus Iohannis, așadar inițiativa, dacă ar fi adoptată, i-ar permite să apară pe listele PNL pentru alegerile parlamentare.
Drumul scurt
Discuții ar fi existat deja despre posibilitatea candidaturii lui Klaus Iohannis pe la listele PNL de la Sibiu pentru alegerile parlamentare, deci pentru circumscripția electorală Sibiu.
Conform articolului 54 din Legea nr. 208/2015, numerele de semnături necesare pentru a candida sunt următoarele:
- pentru un partid: 0,5% din numărul alegătorilor la nivel național pentru a candida în toate circumscripțiile sau 0,5% din numărul alegătorilor din circumscripțiile în care partidul vrea să candideze,
- pentru un independent: 0,5% din numărul alegătorilor din circumscripția în care independentul dorește să candideze.
România are aproape 19 milioane de alegători în Registrul Electoral, deci pentru un partid ar fi necesare aproximativ 95.000 de semnături la nivel național. Județul Sibiu avea în aprilie 2024 381.735 de alegători în registrul electoral, deci la nivelul acestei circumscripții ar fi nevoie de aproape 2.000 de semnături.
Așadar, în cazul unei candidaturi independente la Sibiu, Klaus Iohannis ar trebui să strângă 2.000 de semnături singur, fără ajutorul niciunui partid. Ar trebui de asemenea să găsească fonduri pentru propria campanie electorală, deși este încă în funcția de președinte al României.
Articolul 94 al aceleiași legi spune că:
- Pentru ca un partid să intre în Parlament, sunt necesare 5% din totalul voturilor la nivel național sau 20% din totalul voturilor în cel puțin 4 circumscripții,
- Pentru ca un independent să intre în Parlament, este nevoie ca acesta să obțină un număr de voturi peste coeficientul electoral (calculat ca raportul dintre numărul de voturi exprimate în circumscripția în care candidează și numărul de senatori și respectiv deputați care urmează sa fie aleși în acea circumscripție).
În 2020 și 2016, trei deputați și un senator de la PNL au fost aleși în circumscripția Sibiu. Așadar, dacă PNL își păstrează scorurile de la ultimele alegeri parlamentare, Klaus Iohannis are șanse mari să devină parlamentar dacă este pus cap de listă.
În 2020, Valeriu Nicolae a candidat ca independent la București. A reușit să strângă cu peste 13.000 de semnături, deși avea nevoie de 9.500, dar a declarat că acest lucru a fost cel mai greu, tocmai pentru că nu a avut o structură de partid în spate, care să îl finanțeze, susțină cu logistică și cu oameni care să strângă efectiv semnături în stradă. Valeriu Nicolae nu a reușit să intre în Parlament, pentru că i-au lipsit doar câteva zeci de voturi.
Care este stadiul inițiativei
Între timp, Consiliul Legislativ a emis un aviz favorabil pentru propunere, pentru următoarele motive:
- una dintre vechile legi pentru alegerea Parlamentului (Legea nr. 373/2004, articolul 5) cuprindea un alineat identic cu cel pe care inițiativa urmărește să îl adauge, iar la momentul respectiv a existat o decizie CCR care a confirmat că alineatul este constituțional,
- în actuala lege pentru alegerea Parlamentului nu există o definiție a sintagmei candidat independent, pe când în Legea nr. 35/2008 este definit, în articolul 2, fără să se facă vreo observație la apartenența politică a candidatului; și cum în actuala lege nu există nicio definiție a candidatului independent, se folosește definiția deja existentă.
În momentul publicării acestei analize (24 septembrie 2024), inițiativa are avizul favorabil de la Consiliul Legislativ, însă liderii politici ai celorlalte partide și-au exprimat reticența față de adoptarea acesteia.
Marcel Ciolacu spune că propunerea nu reprezintă o prioritate nici pentru PSD, nici pentru Guvern, plus că recomandarea Comisiei de la Veneția este ca legea electorală să nu se schimbe cu un an înainte de alegeri.
Elena Lasconi l-a acuzat pe Iohannis că nu a făcut reforme în timpul mandatelor sale, susținând că este un „politician mediocru” și „fără pic de consistență”, care nu a reușit să obțină niciun alt rol important în politica internațională. George Simion încurajează oamenii să nu voteze cu PNL dacă Iohannis va ajunge să candideze pe listele partidului.
Între timp, parcursul legii în Parlament va fi întârziat cu o săptămână pentru a cere opinia Biroului Electoral Central și a Autorității Electorale Permanente.