Oricât de controversați, simpatici sau antipatici ne sunt politicienii, informațiile transmise de ei jurnaliștilor trebuie să ajungă la cititori în forma reală. De aceea, încercăm să aducem un pic de lumină în ce s-a întâmplat cu o știre recentă în regim de Breaking.
Pe 14 martie, G4Media a publicat un articol despre o modificare a Codului Penal:
“BREAKING Parlamentul, acuzat că a incriminat delictul de opinie. Instigarea la ură pe criteriul apartenenței politice, pedepsită cu închisoare până la 3 ani”.
În forma publicată inițial, articolul menționa în primul paragraf:
„Proiectul de lege avea ca scop inițial punerea în acord a Codului Penal cu o directivă privind discriminarea pe criterii etnice, de rasă, sex etc. Dar un amendament introdus de Laura Vicol (PSD), șefa Comisiei Juridice din Camera Deputaților, incriminează și delictul de opinie pe motiv de apartenență politică și prevede pedeapsa cu închisoarea până la 3 ani, a declarat pentru G4Media Mihai Badea (USR), membru în Comisia Juridică.”.
Textul îi atribuie deputatului Mihai Badea de la USR-Plus (citat în restul articolului) o declarație, iar mesajul care ajunge la cititor este că el dă vina pentru felul în care a fost modificat art. 369 din Codul Penal pe Laura Vicol, deputat și avocat controversat.
Parafrazarea celor intervievați este o practică folosită în presă și teoretic mesajul ar trebui să ajungă într-o formă mai digerabilă la cititor.
Contactat de Factual, deputatul Mihai Badea susține că nu a existat acea mențiune legată de Laura Vicol când a vorbit cu reporterul de la G4Media și a menționat că acea bucată de text nici nu era între ghilimele.
Ulterior, G4 Media a șters bucata de text care făcea referire la Vicol, fără să introducă niciun fel de erată, corectură sau explicație. Suntem oameni și toți greșim. Inclusiv Factual a comis erori în trecut și pe care le-a semnalizat de fiecare dată cititorilor. Firesc este să spui cititorului când ai comis-o și să-l atenționezi că ai reparat.
Cristian Pantazi de la G4 Media ne-a transmis că articolul inițial a fost modificat din cauza unei erori de interpretare și că, din informațiile pe care le deține, nu Laura Vicol este cea care ar fi introdus amendamentul în Comisia juridică.
O parte din comentariile de la sfârșitul articolului G4 Media arată că o parte din cititorii publicației au rămas cu impresia că Vicol este de vină pentru felul în care a fost modificat articolul din Codul Penal. Iată mai jos una dintre reacțiile la articol:
Ulterior, pasajul șters a fost preluat de publicațiile Revista 22, Aktual 24, Constanța TV și a ajuns chiar pe forumul Softpedia. S-a rostogolit și pe rețelele de socializare.
Contul de Instagram al Vice România a preluat mesajul și a strâns peste 4000 de reacții.
La o zi distanță după primul articol pe tema modificării articolului 369 din Codul Penal, a mai publicat un altul care o are chiar pe Laura Vicol în centrul atenției. Este citată în text cu următoarea declarație:
Am vrut să vedem ce s-a întâmplat cu proiectul legislativ, astfel că arătăm asta mai jos, cu probe factuale, aflate la îndemâna oricui.
ISTORIA PROIECTULUI LEGISLATIV
22 februarie 2021, Guvernul a înregistrat la Senat un proiect de lege pentru modificarea art. 369 din Codul Penal.
Forma propusă introduce doar cuvântul violență (în titlul și corpul articolului) și adaugă specificația că se aplică și persoanelor:
| Forma din Codul Penal | Forma propusă de Guvern în februarie 2021 |
| Art. 369 Incitarea la ură sau discriminare Incitarea publicului, prin orice mijloace, la ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. | Art. 369.Incitarea la violență, ură sau discriminare Incitarea publicului, prin orice mijloace, la violență, ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane sau împotriva unei persoane pe motiv ca face parte dintr-o anumită categorie depersoane se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.” |
Expunerea de motive a proiectului de lege arată necesitatea adoptării sale, ca urmare a depășirii cu 10 ani a termenului de aplicare a Deciziei Consiliului Uniunii Europene nr. 2008/213/JAI care prevedea că că fiecare stat membru va lua măsurile necesare pentru a se asigura că faptele referitoare la discriminare, rasism și xenofobie, săvârșite cu intenție, sunt pedepsibile.
Pe lângă cele menționate mai sus, Decizia Consiliului se referă, foarte specific, la minimizarea sau negarea faptelor de genocid, crime împotriva păcii, crime de război și infracțiuni împotriva umanității, nu la fapte discriminatorii, rasiste sau xenofobe descrise la art. 1, lit a): „instigarea publică la violență sau la ură împotriva unui grup de persoane sau a unui membru al unui astfel de grup definit pe criterii de rasă, culoare, religie, descendență sau origine națională sau etnică”.
România nu a transpus încă în legislația națională descrierea acestor tipuri de discriminări, așa cum s-a angajat, iar forma propusă de Guvern era, de asemenea, deficitară din acest punct de vedere.
18 Martie 2021, Comisia juridică din Senat a adoptat un aviz favorabil pentru inițiativa legislativă, însă cu amendamente. De remarcat este că amendamentul care menționează, printre altele, „opinie ori apartenență politică”, este propus de Ministerul Justiției, condus la vremea respectivă de Stelian Ion (USR-PLUS) și asumat de către senatoarea USR-PLUS Elena Simona Spătaru.
21 martie 2021, Proiectul de lege al Guvernului a fost adoptat de Senat cu amendamentele USR-PLUS și cu voturile PSD, PNL, USR-PLUS, UDMR.
Este adevărat că preambulul deciziei europene menționează că „prezenta decizie-cadru nu împiedică statele membre să adopte dispoziții în legislația națională prin care să extindă dispozițiile articolului 1 alineatul (1) literele (c) și (d) la infracțiuni împotriva unui grup de persoane definit prin referire la alte criterii decât rasa, culoarea, religia, descendența sau originea națională sau etnică, cum ar fi statutul social sau convingerile politice”.
Așadar, NU apartenența la un partid politic, situație care NU este prevăzută de directiva europeană.
24 martie 2021, Proiectul ajunge la Camera Deputaților (Cameră decizională)
06 mai 2021, Comisia Juridică din cameră revine, printr-un amendament, și aduce art. 369 la forma inițială, cea propusă de Guvern.
30 iunie 2021, Camera Deputaților adoptă proiectul de lege sub forma propusă inițial de Guvern. Au votat pentru toți deputații prezenți.
22 iulie 2021, Președintele României formulează o sesizare de neconstituționalitate către Curtea Constituțională a României (CCR), motivând tocmai lipsa criteriilor discriminatorii, ceea ce face legea să fie neclară și imprevizibilă.
15 septembrie 2021, CCR decide că legea prin care art. 369 din Codul Penal urma să fie modificat este neconstituțională.
1 noiembrie 2021, Legea a fost retrimisă în Senat pentru reexaminare
17 noiembrie 2021, Senatul adoptă din nou inițiativa, într-o formă identică cu forma inițială pe care o adoptase cu câteva luni în urmă (cu amendamentele din Comisia juridică) și este trimisă apoi la Camera Deputaților. Inițiativa a trecut cu voturile senatorilor PSD, PNL, USR-PLUS și UDMR.
22 noiembrie 2021, Proiectul legislativ ajunge din nou în Camera Deputaților. Comisia juridică din Camera Deputaților admite forma adoptată de Senat, iar deputata PSD Laura Vicol aduce elimină completarea „ori pentru alte criterii de acelaşi fel”, după enumerarea de criterii discriminatorii.
*** 😉😉😉 Erată 16 martie 2021, ora 13:37 : Am greșit și inițial și am scris că Laura Vicol a adus completarea.
În același document, se observă că, deși chiar USR-PLUS a depus inițial la Senat amendamentul care conține sintagma „opinie ori apartenență politică”, în Camera Deputaților a dorit să elimine sintagma printr-un amendament. Propunerea USR a fost respinsă.
14 martie 2022, legea este adoptată și de Camera Deputaților, cu amendamentul referitor la sancțiuni care pot fi aplicate pe motive de opinii sau apartenență politică, cu votul majorității PSD-PNL-UDMR și cu susținerea minorităților naționale și a câtorva deputați neafiliați. De această dată, USR-PLUS a votat împotrivă.